3ra-951/23 — contestarea actului administrativ

3ra-951/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-951/23

2-21135978-01-3ra-20092023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Palamari Vasilii, reprezentat de

avocatul Novițchi Olesea,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Palamari Vasilii împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 14 septembrie 2021, Palamari Vasilii a depus cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva Administrației Naționale a

Penitenciarelor cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

(f.d.3-12).

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 28 iunie 2021, prin Ordinul

Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 939ef, s-a dispus a aplica sancțiunea

disciplinară “retrogradarea într-o funcție inferioară, dar nu mai jos de nivelul de bază

corespunzător gradului special deținut domnului Vasilii Palamari, comisar de justiție,

șef grup al Secției siguranță și regim penitenciar a Penitenciarului nr. 10-Goian al

Administrației Naționale a Penitenciarelor”.

Reclamantul a menționat că acest ordin rezultă nemijlocit din recomandarea

Comisiei de disciplină, expusă în Decizia din 18 iunie 2021, care i-a fost adusă la

cunoștință cu Ordinul, la data de 29 iunie 2021. Întru executarea Ordinului nr. 939ef,

la data de 29 iunie 2021, Administrația Națională a Penitenciarelor, a emis Ordinul

nr. 941ef, privind numirea sa într-o funcție inferioară.

A menționat reclamantul că, prin Ancheta de serviciu și Decizia Comisiei de

disciplină, s-a constatat că în seara zilei de 04 mai 2021, deținuții Calughin Cătălin,

Globa Ion, Turcu Gheorghe, care se aflau la locul executării pedepsei, adică în blocul

de detenție nr. 3 din incinta Penitenciarului nr. 10-Goian, aproximativ la ora 20.45,

1

profitând de faptul că supraveghetorul de la etajul nr. 4, era implicat la escortarea altor

deținuți de la același etaj pentru efectuarea unor convorbiri telefonice, deținuții sus-

numiți, folosind forța fizică, au diminuat rezistența grilajului metalic de la fereastra

din filtrul sanitar, și au evadat din instituția de detenție, escaladând edificiile de pază

a penitenciarului. În asemenea împrejurări, au fost declanșate semnale de mișcare în

regiunea gardului megieș a Penitenciarului nr. 10-Goian (direcția unde a avut loc

evadarea) și șeful de grup Vasilii Palamari nici personal, și nici prin intermediul altor

angajați care se aflau la dispoziția acestuia, nu a reacționat și nu a intervenit în vederea

verificării circumstanțelor, mai ales că, începînd cu ora 20:20 (oră apropiată

momentului evadării) dispozitivul de mișcare care monitorizează locul evadării

reacționa frecvent. Totodată, pe parcursul serviciului diurn, șeful de grup Vasilii

Palamari s-a limitat doar la perchezițiile planificate indicate în ordinul de implicare

în serviciu, și nu a manifestat spirit de inițiativă de a demara și percheziții inopinate,

în cadrul cărora puteau fi depistate obiectele care au favorizat momentul evadării

(bara de metal, funia, etc).

Reclamantul a indicat, că prin Ordinul nr. 939ef din 28 iunie 2021, se

menționează că șeful de grup al Penitenciarului nr. 10-Goian, comisar de justiție,

Vasilii Palamari, prin acțiunile sale, manifestate prin lipsa organizării activității

serviciului diurn și lipsa asigurării supravegherii permanente a comportamentului

deținuților, a manifestat o atitudine facilă față de obligațiile funcționale care îi revin,

încâlcind astfel prevederile pct. 149 din Statutul executării pedepsei de către

condamnați; prevederile art. 273 și 274 din Regulamentul serviciului de luptă; pct-le

11.1.23., 11.1.25., 11.1.35, 11.2.24, 11.2.26, 11.9. din Fișa postului și prevederile pct.

6 spct.3, pct. 7 spct. 1, pct. 7 spct.3 din Codul Deontologic al funcționarului public cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare. Potrivit Fișei Postului,

Palamari Vasilii era ținut să manifeste exigență, hotărâre, spirit de inițiativă,

capacitate de analiză și discernământ, în îndeplinirea sarcinilor încredințate; să

cunoască permanent starea de spirit a deținuților aflați în custodia unității, să

informeze imediat directorul adjunct și șeful secției siguranță și regim penitenciar

despre încercările acestora de a se sustrage de la regimul executării pedepsei

închisorii, luând măsuri de prevenire a incidentelor; să asigure supravegherea

permanentă asupra comportamentului deținuților, în scopul îndeplinirii măsurilor

prevăzute de programul zilnic; și să asigure executarea de către deținuți a obligațiilor,

realizarea drepturilor și intereselor sale legitime și resocializarea lor.

Reclamantul a indicat că la data de 04 mai 2021, și-a executat integral obligațiile,

fiind respectat programul zilnic al Penitenciarului nr. 10-Goian. Toate acțiunile

programate pentru ziua de 04 mai 2021, au fost îndeplinite, subsemnatul a desfășurat

instructajul cu șeful Secției Siguranță și Regim Penitenciar, a întocmit documentația

de serviciu, a planificat schimbul diurn pentru ziua următoare, și toate măsurile de

regim care sunt incluse în programul zilnic. Astfel, reclamantul a respectat regimul

zilei și careva circumstanțe care ar fi indicat pregătirea unei evadări, nu au fost

depistate. La aproximativ ora 20.45, subsemnatul a fost înștiințat de către operatorul

de la camera de supraveghere, să se deplaseze de urgență la remorca unde se colecta

gunoiul, deoarece i-au apărut careva suspiciuni, iar agentului de la Postului nr. 5, i-a

fost comunicat să meargă la Poarta din exteriorul Penitenciarului. Deplasându-se la

locul indicat, nu a observat nimic suspect, însă la o distanță de aproximativ 70 de

2

metri, a observat că grila metalică de la blocul sanitar et. 4, era deteriorată și la

fereastră se aflau deținuții de la etajul respectiv.

A mai menționat că, imediat, prin intermediul stației radio, a dat indicații

agenților de la Postul nr. 9 și 10, să petreacă apelul deținuților, în scopul stabilirii

situației, iar agentului de la camera de supraveghere, a dat indicația să fie apelat la

telefon, pentru a-i oferi mai multe detalii. Totodată, a apelat ofițerul de la Centrul

Instructiv, pentru a-i acorda ajutor în afara Penitenciarului. Imediat, a contactat și

directorul Penitenciarului, pentru a-i comunica despre o posibilă evadare și a anunțat

Arțar-1. Agentul de la camerele de supraveghere, l-a contactat imediat însă foarte

multe detalii, nu i-a putut oferi. Agentul de la et. 4, i-a raportat lipsa a 3 deținuți,

necunoscând dacă au escaladat gardul sau nu, a verificat imediat teritoriul de lângă

Penitenciarul-10, unde presupunea că ar fi putut să se ascundă evadații. Între timp, a

fost apelat de către ofițerul de serviciu de la ANP, a raportat posibila evadare și s-a

deplasat în exteriorul Penitenciarului, pentru a stabili posibila direcție de deplasare a

evadaților și de a identifica careva martori. Concomitent, a dat indicații, de blocare a

celulelor celor evadați, pentru a fi posibilă percheziționarea acestora.

Reclamantul a relatat că, în aceste circumstanțe, a respectat prevederile Ordinului

184 și a acționat în dependență de situația operativă care s-a creat la moment. Mai

mult ca atât, a manifestat spirit de inițiativă și hotărâre imediată, pentru a

preîntâmpina și curma acțiunile de evadare a deținuților sus-menționați. Referitor la

obiectele interzise, a întreprins toate măsurile privind depistarea și curmarea căilor de

pătrundere în Penitenciar a obiectelor interzise și propriu- zis depistarea obiectelor

străine pe teritoriul Penitenciarului. În acest sens, a efectuat controlul tehnic a fâșiei

de 15-50 metri și a verificat funcționalitatea camerelor de supraveghere. Pe tot

parcursul zilei de 04 mai 2021, nu au avut loc incidente care să impună luarea

măsurilor suplimentare de supraveghere cât și efectuarea măsurilor de regim

suplimentare, cum ar fi percheziții inopinate. Astfel, măsurile privind curmarea căilor

de pătrundere la obiectiv a obiectelor străine, au fost luate și nu au fost depistați indici

că s-ar fi planifica o pătrundere pe teritoriul penitenciarului, a obiectelor străine sau o

evadare.

Reclamantul a menționat că obiectele folosite în scopul evadării, nu au pătruns

atât la data de 04 mai 2021, cât și anterior, pe teritoriul Penitenciarului, ele făcând

parte din mobilierul standard din fiecare celulă și bara de metal a fost detașată forțat

de la patul unui deținut. Referitor la funia folosită în scopul evadării, a fost

confecționată din câteva piese vestimentare, care aparțineau personal deținuților. În

asemenea circumstanțe, atât controlul tehnic cât și careva percheziții planificate sau

inopinate, nu puteau stabili că au fost introduse obiecte străine sau interzise pe

teritoriul Penitenciarului. Perchezițiile cu caracter inopinat, au loc în situația când

există o informație operativă referitor la aflarea bunurilor interzise pe teritoriul

penitenciarului sau intenționării introducerii acestora. În perioada întâmplării

incidentului, informație operativă referitor la introducerea unor obiecte interzise, nu

a parvenit. Astfel, categoric nu-i poate fi imputat faptul că nu și-a executat obligația

referitor la participarea activă în desfășurarea perchezițiilor planificate și inopinate,

spiritul de inițiativă și hotărâre.

Consideră reclamantul că, în contextul celor menționate mai sus, și-a exercitat

integral sarcina prevăzută de Fișa Postului, de a asigura supravegherea permanentă

3

asupra comportamentului deținuților, în scopul îndeplinirii necondiționate de către

dânșii a măsurilor prevăzute de programul zilnic, preîntâmpinării și curmării

infracțiunilor, încălcărilor de regim, de asemenea, securității personalului și

deținuților. Simpla invocare a prevederilor de ordin general, nu reflectă acțiunile sau

inacțiunile care au servit ca temei pentru aplicarea sancțiunii disciplinare. Propriu-zis

la elucidarea circumstanțelor, au fost invocate niște abateri superficiale și Ancheta de

serviciu, a fost efectuată fără a lua în calcul explicațiile subsemnatului, acesta fiind

audiat a doua zi, pe data de 05 mai, după serviciul diurn, fiind epuizat. După

efectuarea Anchetei, a rămas cu senzația că aceasta a fost pur formală și nu a fost

efectuată cu scopul de a elucida toate circumstanțele cazului, de a identifica

persoanele vinovate și de a stabili gradul de vinovăție a acestora.

A notat reclamantul că, circumstanțele menționate supra, conving incontestabil

că reclamantul Palamari Vasilii, și-a executat integral sarcinile de bază prevăzute de

Fișa Postului, în calitate de șef de grup al Secției siguranță și regim penitenciar al

Penitenciarului nr. 10- Goian. Or, potrivit art. 91 (1) din Legea cu privire la sistemul

administrației penitenciare nr. 300 din 21.12.2017, la individualizarea sancțiunii

disciplinare aplicate se ține cont de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare,

împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele

abaterii, comportamentul general în cadrul serviciului al persoanei respective, precum

și de existența altor sancțiuni disciplinare.

Elementele definitorii ale răspunderii disciplinare, fără de care nu ar exista

aceasta, sunt: persoana cu calitate de subiect al răspunderii disciplinare - astfel,

subiect al răspunderii disciplinare, ar putea fi reclamantul Palamari Vasilii, ultimul

fiind pasibil de răspundere disciplinară potrivit funcției deținute, Fișei Postului și

contractului individual de muncă; existența unei fapte ilicite - prin Ordinul nr. 939ef

din 28 iunie 2021, nu sunt evidențiate acțiunile/inacțiunile reclamantului Palamari

Vasilii, care sunt ilicite și pasibile de răspundere disciplinară; vinovăția persoanei -

vinovăția se materializează prin două forme și anume: intenție și imprudență. In cazul

săvârșirii faptelor cu intenție, persoana prevede urmările prejudiciabile, le dorește sau

admite în mod conștient că acestea vor surveni. Referitor la imprudență, persoana își

dă seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii/inacțiunii sale, a prevăzut urmările

prejudiciabile, însă a considerat în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate sau nu-și

dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii/inacțiunii, nu a prevăzut

posibilitatea urmărilor prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă. Nici una din

aceste două forme ale vinovăției nu se conturează în acțiunile sau inacțiunile

reclamantului Palamari Vasilii și respectiv, vinovăția acestuia în incidentul din data

de 04 mai 2021, lipsește; efectele prejudiciabile - în rezultatul evadării deținuților, la

data de 04.05.2021, instituția penitenciară, nu a suferit nici un prejudiciu material;

legătura de cauzalitate dintre faptă și efecte - nu a fost evidențiată legătura cauzală

dintre faptă și efecte. În aceste circumstanțe, lipsesc acțiunile/inacțiunile ilicite ale

reclamantului și vinovăția, fapt care exclude categoric supunerea răspunderii

disciplinare a acestuia.

Reclamantul a indicat că, potrivit prevederilor art. 210 (1) lit. a) Codul Muncii,

sancțiunea disciplinară se aplică prin ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), în care se

indică în mod obligatoriu: temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii. În

conținutul Ordinelor contestate, nu se evidențiază motivele de fapt și de drept, care ar

4

servi temei pentru aplicarea sancțiunii disciplinare. Argumentele expuse supra

conving că Ordinul nr. 939 și 941 din 28 iunie 2021 și respectiv 29 iunie 2021, nu

sunt întemeiate din punct de vedere faptic și juridic și astfel, contravin prevederilor

imperative ale art. 210 (1) lit. a) Codul Muncii.

A evidențiat reclamantul că, în contextul argumentelor invocate, a solicitat ANP,

un set de probe, care până la momentul înaintării cereri de chemare în judecată, nu i-

au fost eliberate și din discuția verbală, interpretează că acestea nu vor fi expediate în

adresa subsemnatului. Totodată, la data de 28.07.2021, în scopul soluționării amiabile

a prezentului litigiu, a expediat în adresa ANP, cererea prealabilă, care prin răspunsul

nr. 4/2-P-2048 din 03.08.2021 (recepționat la data de 18.08.2021), a fost respinsă,

reieșind din faptul că actele administrative, sunt legale.

Palamari Vasilii a solicitat anularea Deciziei Comisiei de Disciplină a

Administrației Naționale a Penitenciarelor din 18 iunie 2021; anularea Ordinului nr.

939ef din 28 iunie 2021, privind aplicarea sancțiunii disciplinare - retrogradarea într-

o funcție inferioară; anularea Ordinului nr. 941 ef din 29 iunie 2021, cu privire la

personal, privind numirea lui Palamari Vasilii, într-o funcție inferioară, obligarea

pârâtului de a emite actul administrativ, cu privire la restabilirea lui Palamari Vasilii,

în funcția anterior deținută, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea

de chemare în judecată formulată de Palamari Vasilii, a fost admisă.

S-a anulat decizia Comisiei de Disciplină a Administrației Naționale a

Penitenciarelor din 18 iunie 2021 în partea propunerii de aplicare a sancțiunii

disciplinare lui Vasilii Palamari, ordinul nr. 939ef din 28 iunie 2021 privind aplicarea

sancțiunii disciplinare, retrogradarea într-o funcție inferioară a lui Vasilii Palamari,

ordinul nr. 941 ef din 29 iunie 2021 cu privire la personal, de numire a lui Vasilii

Palamari într-o funcție inferioară. Ca efect al admiterii acțiunii, Vasilii Palamari se

consideră repus în funcția anterior deținută.

S-a încasat din contul Administrației Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui

Vasilii Palamari cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 12 000 de lei.

Acțiunea în partea obligării pârâtului de a emite actul administrativ individual cu

privire la restabilirea lui Palamari Vasilii în funcția anterior deținută, s-a respins

(f.d.97, 103-121).

La data de 05 iulie 2022, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus

cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat casarea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 iunie 2022, cu emiterea unei

noi decizii de respingere a acțiunii (f.d.100-101, 127-133).

Prin decizia din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel înaintată de Administrația Națională a Penitenciarelor, s-a casat integral

hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă

decizie prin care, cererea de chemare în judecată formulată de Palamari Vasilii, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în privința

reclamantului/intimat, a fost aplicată sancțiunea disciplinară ”retrogradarea într-o

funcție inferioară, dar nu mai jos de nivelul de bază corespunzător gradului special

deținut” pentru încălcarea prevederilor pct. 149 din Statutul executării pedepsei de

către condamnați; 2) art. 273 și 274 din Regulamentul serviciului de luptă, care

5

stipulează că organizarea și responsabilitatea pentru efectuarea controlului se pune în

sarcina efectivului de schimb, în frunte cu ofițerul de serviciu. Simultan, intervine

obligația de a asigura respectarea de către condamnați a regulilor de comportament

stabilite și de a suprima orice tentativă de plecare a condamnaților înafara

penitenciarului; 3) pct. 11.1.23 (obligația de a manifesta exigență, hotărâre, spirit de

inițiativă, capacitate de analiză și discernământ); 4) pct. 11.1.25 (obligația de a

cunoaște permanent starea de spirit a deținuților aflați în custodia unității, de a informa

imediat directorul adjunct și șeful secției siguranță și regim penitenciar, despre

încercările acestora de a se sustrage de la regimul executării pedepsei cu închisoarea,

luând măsuri de prevenire a incidentelor); 5) 11.1.35 (obligația de a manifesta

exigență, hotărâre, spirit de inițiativă și capacitate de analiză în timpul exercitării

sarcinilor încredințate); 6) 11.2.24 (obligația asigurării supravegherii permanente

asupra comportamentului deținuților, în scopul îndeplinirii măsurilor prevăzute de

programul zilnic, de la deșteptare până la stingere, preîntâmpinării și curmării

infracțiunilor, încălcărilor de regim, de asemenea securității personalului și

deținuților); 7) 11.2.26 (obligația de organizare, dirijare și verificare a activităților de

regim penitenciar); 8) 11.9 (sarcina de eficientizare a planificării pe posturi și misiuni

a personalului din subordine din cadrul schimbului de serviciu, în scopul prevenirii

vulnerabilităților operative și eliminarea riscurilor pe linia siguranței și regimului

penitenciar) din fișa postului; 9) pct.6 subpct.3) (obligația funcționarului public cu

statut special de a - și îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență,

eficiență, promptitudine și corectitudine; 10) pct.7, subpct.l) (obligația de a respecta

prevederile legale, dispozițiile interne, precum și normele profesionale specifice

activității desfășurate); 11) pct.7, subpct. 3) (obligația de a își îndeplini activitatea

conștient, responsabil, loial, obiectiv și imparțial) din Codul deontologic al

funcționarului public cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare.

Rezultând din cele expuse, Curtea de Apel Chișinău a menționat că,

apelantul/pîrît, întemeiat a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare în privința

intimatului/reclamant. Or, în cadrul procesului, din probele administrate, s-a constatat

indubitabil încălcarea de către Vasilii Palamari a prevederilor art. 62 lit.d), art.87

lit.o) ale Legii nr. 300 din 21.12.2017 cu privire la sistemul administrației

penitenciare, pct. 149 din Statutul executării pedepsei de către condamnați; art. 273

și 274 din Regulamentul serviciului de luptă; pct. 11.1.23; pct. 11.1.25, pct.11.1.35;

pct. 11.2.24, pct. 11.2.26; pct 11.9 din fișa postului; pct.6 subpct.3), pct.7, subpct.l),

pct.7, subpct. 3) din Codul deontologic al funcționarului public cu statut special din

cadrul sistemului administrației penitenciare, pasibilă de sancțiune.

A concluzionat că, din probatoriul dosarului rezultă că în cadrul anchetei de

serviciu, au fost acumulate următoarele probe: declarațiile angajaților vizați în

ancheta de serviciu, cât și altor angajați (f.d.administrativ 24-170, vol.I), prin urmare,

constatările instanței de fond la acest aspect, sunt neîntemeiate, or ancheta de serviciu

în privința intimatului Vasilii Palamari a fost efectuată în conformitate cu normele

legale.

În context, Completul a reținut că, Codul administrativ reglementează aplicarea

dreptului discreționar. Or, autoritatea publică posedă o marjă discreționară în măsura

în care nu afectează de o manieră nejustificată drepturile fundamentale ale persoanei.

6

Sub acest aspect instanța de apel a reținut că, prin aplicarea regulilor de

interpretare a normelor enunțate, este evident că prima instanță, examinând cauza,

eronat a concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii în contestare depusă de

Vasilii Palamari.

Or, actele administrative individuale contestate – Ordinul nr. 939ef din 28 iunie

2021, privind aplicarea sancțiunii disciplinare și Ordinul nr. 941 ef din 29 iunie 2021,

cu privire la personal, corespund cerințelor de legalitate. Dreptul discreționar al

autorității publice a fost exercitat cu respectarea prevederilor art. 137 din Codul

administrativ, actele administrative contestate fiind motivate. Concluzia

Administrației Naționale a Penitenciarelor de a-l recunoaște vinovat pe Vasilii

Palamari de comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 62 lit.d), art.87 lit.o)

ale Legii nr. 300 din 21.12.2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare,

pct. 149 din Statutul executării pedepsei de către condamnați; art. 273 și 274 din

Regulamentul serviciului de luptă; pct. 11.1.23; pct. 11.1.25, pct.11.1.35; pct.

11.2.24, pct. 11.2.26; pct 11.9 din fișa postului; pct.6 subpct.3), pct.7, subpct.l), pct.7,

subpct. 3) din Codul deontologic al funcționarului public cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare este corectă, or în obligațiunile directe a

acestuia este organizarea activității serviciului diurn și asigurarea supravegherii

permanente a comportamentului deținuților pentru a nu evada deținuții, dar la caz

reclamantul/intimat a manifestat o atitudine facilă față de obligațiile funcționale care

îi reveneau. Această concluzie este fortificată inclusiv de actele anexate la materialele

cauzei și dosarul administrativ.

Cu referire la abaterea disciplinară, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, în seara

zilei de 04.05.2021, deținuții Calughin Cătălin, Globa Ion, Turcu Gheorghe, care se

aflau la locul executării pedepsei, adică în blocul de detenție nr.3 din incinta

Penitenciarului nr.l0-Goian, aproximativ la ora 20:45, profitând de faptul că agentul

de la etajul nr.4 era implicat la escortarea altor deținuți de la același etaj pentru

efectuarea unor convorbiri telefonice, deținuții susnumiți, folosind forța fizică, au

diminuat rezistența grilajului metalic de la fereastra din filtrul sanitar, și au evadat din

instituția de detenție, escaladând edificiile de pază a penitenciarului.

Astfel, s-a stabilit că au fost înregistrate unele mișcări în regiunea gardului

megieș al Penitenciarului nr.l0-Goian (direcția unde a avut loc evadarea), șeful de

grup Vasilii Palamari nici personal, și nici prin intermediul altor angajați care se aflau

în dispoziția acestuia, nu au reacționat și nici nu au intervenit în vederea verificării

circumstanțelor, mai ales că începând cu ora 20:20 (oră apropiată momentului

evadării) dispozitivul de mișcare care monitorizează locul evadării reacționa frecvent.

În timpul serviciului diurn, șeful de grup Vasilii Palamari s-a limitat doar la

perchezițiile planificate indicate în ordinul de implicare în serviciu și nu a manifestat

spirit de inițiativă de a demara și percheziții inopinate, în cadrul cărora puteau fi

depistate obiectele care au favorizat momentul evadării (bara de metal, funia etc.).

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, apelantul întemeiat a constatat

lipsa organizării activității serviciului diurn și lipsa asigurării supravegherii

permanente a comportamentului deținuților, a manifestat o atitudine facilă față de

obligațiile funcționale care îi revin nemijlocit intimatului Vasilii Palamari, comisar

de justiție, care activa în cadrul Penitenciarului nr. 10-Goian, în calitate de șef grup al

Secției siguranță și regim penitenciar. Or, atragerea la răspundere disciplinară a

7

reclamantului/intimat, a fost o reacție absolut întemeiată a apelantului ca urmare a

acțiunilor/inacțiunilor intimatului Vasilii Palamari manifestate prin încălcarea cu

vinovăție a îndatoririlor corespunzătoare funcției deținute.

Instanța de apel a apreciat ca declarative argumentele lui Palamari Vasilii despre

lipsa motivării actelor administrative, deoarece atît Ordinul nr. 939ef din 28 iunie

2021 privind aplicarea sancțiunii disciplinare, cît și Ordinul nr. 941 ef din 29 iunie

2021 cu privire la personal, corespund normelor legale care reglementează forma și

conținutul unei astfel de hotărâri.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, în speță nu se regăsesc careva

temeiuri legale pentru a dispune anularea actelor administrative în partea ce-l vizează

pe Vasilii Palamari, acestea fiind emise cu respectarea competenței, de către

autoritatea publică emitentă fiind respectate normele legale care reglementează

procedura soluționării cauzei disciplinare și stabilit aplicarea corectă a normelor

materiale. Or, la adoptarea actelor administrative în privința intimatului,

Administrația Națională a Penitenciarelor și-a exercitat dreptul discreționar corect, a

luat în considerare toate faptele relevante speței, a respectat limitele legale ale

dreptului discreționar și și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat

prin lege.

La 18 iulie 2023, Palamari Vasilii, reprezentat de avocatul Novițchi Olesea, a

depus recurs nemotivat, iar la 11 octombrie 2023 a depus recurs motivat împotriva

deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

cu menținerea hotărâri din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

180-181, 187-198).

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a dat o interpretate arbitrară

materialelor dosarului și cadrului normativ pertinent speței.

Consideră că instanța de fond, întemeiat a concluzionat că motivarea expusă a

ordinelor contestate creează incertitudine și neclaritate iar ordinul nr. 939ef este

contrar art. 119 alin. (1) din Codul administrativ, care prescrie cu titlu imperativ că

conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. Or, toate

raționamentele pentru care a fost adoptat actul administrativ urmează a fi reflectate în

conținutul actului, într-un limbaj clar și ușor de înțeles.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, cărora le-a fost dată

apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin

careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor

legale aplicabile speței.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

8

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Palamari

Vasilii, reprezentat de avocatul Novițchi Olesea, a fost depus până la data intrării în

vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va

fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

hotărârii instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de

28 iunie 2023, care a fost expediat recurentului prin poșta electronică la data de 29

iunie 2023 (f.d.179). Astfel, la data de 18 iulie 2023 recurentul a depus cerere de

recurs nemotivată.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia hotărârii

motivate a fost notificată recurentului la data de 11 septembrie 2023 (f.d. 182).

La data de 11 octombrie 2023, Palamari Vasilii, reprezentat de avocatul Novițchi

Olesea, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.187-198).

Astfel, recursul depus de Palamari Vasilii, reprezentat de avocatul Novițchi

Olesea, împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Palamari Vasilii, reprezentat

de avocatul Novițchi Olesea, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

9

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Palamari Vasilii, reprezentat de avocatul Novițchi Olesea, conține obiecții

de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei, care au fost

analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

10

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Palamari

Vasilii, reprezentat de avocatul Novițchi Olesea.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Palamari Vasilii, reprezentat de avocatul Novițchi Olesea, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11