3ra-140/23 — contestarea actului administrativ, obligarea emterii actului administrativ favorabil

3ra-140/23 — contestarea actului administrativ, obligarea emterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-140/23

2-21060763-01-3ra-01022023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Dogotar Mariana și Dogotar

Iurie, reprezentați de avocatul Denis Staruș,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către

Dogotar Mariana și Dogotar Iurie împotriva Primăriei municipiului Chișinău și

Primarului municipiului Chișinău privind contestarea actului administrativ

individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 23 aprilie 2021 Dogotar Mariana și Dogotar Iurie reprezentați de către

avocatul Staruș Denis au înaintat acțiune de contencios administrativ împotriva

Primăriei mun. Chișinău în persoana Primarului General al mun. Chișinău solicitând

recunoașterea ilegală a refuzului Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare din cadrul Consiliului mun. Chișinău de eliberare a certificatului de

urbanism pentru proiectare din 29 martie 2021 și refuzului viceprimarului mun.

Chișinău, Chironda Victor din 10 februarie 2021, obligarea eliberării actelor

permisive efectuării construcției, inclusiv certificatul de urbanism pentru proiectarea

unei locuințe pentru două familii D+P+2E cu încăperi pentru birou la nivel demisol

pe terenul din mun. Chișinău, XXXX și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au menționat că, sunt coproprietarii terenului cu suprafața

de 0,0331 ha, cu nr. cadastral XXXX, care are destinație de teren pentru construcții.

1

La data de 15 ianuarie 2021 dorind să obțină actele permisive pentru construcția unor

locuințe pentru două familii cu încăperi pentru birou la nivel demisol pe terenul

nominalizat au depus la Primăria mun. Chișinău cerere de eliberare a certificatului

de urbanism pentru proiectare anexând toate actele indicate la art. 3 din Legea

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, precum și schema/schița de

amplasare a imobilului și avizul eliberat la 21 mai 2020 de către Consiliul Național

al Monumentelor Istorice, care confirmă posibilitatea amplasării pe terenul cu nr.

cadastral XXXX a construcțiilor solicitate. Prin răspunsul din 10 februarie 2021

viceprimarul mun. Chișinău, Chironda Victor a emis refuz în eliberarea certificatului

de urbanism pe motiv că conform planului general, terenul pentru construcții este

amplasat în zona cu regim special, asupra căruia actualmente nu există legislație ce

reglementează procedurile de urbanism. Adresarea cu cerere prealabilă nu s-a soldat

cu succes.

A menționat reclamantul că, referirea autorității publice pârâte precum că la

moment nu există documentație de urbanism reprezintă o aberație deoarece conform

aceluiași plan general, terenul amplasat în mun. Chișinău, XXXX este destinat

construcției. Prin certificatul de urbanism se certifică doar elaborarea documentației

de proiect și nu se oferă posibilități de a efectua manipulări pe teren sau de a schimba

regimul juridic al acestuia, mai mult, legislația în vigoare nu stabilește restricții în

eliberarea certificatului de urbanism.

Prin hotărârea din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Dogotar Mariana și Dogotar Iurie

împotriva Primăriei mun. Chișinău și Primarului mun. Chișinău privind contestarea

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil, a fost respinsă ca neîntemeiată

La 06 octombrie 2021, în interiorul termenului de atac Dogotar Mariana și

Dogotar Iurie prin intermediul avocatului Denis Staruș, au contestat cu apel

hotărârea din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea depusă.

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Dogotar Mariana și Dogotar Iurie prin intermediul

avocatului Denis Staruș și a fost menținută hotărârea din 05 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, conform Planului Urbanistic

General al or. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 68/1-2

din 22 martie 2007, imobilul în litigiu este amplasat în nucleul istoric al Chișinăului,

monument de importanță națională, inclus cu nr. 308 Chișinău, în registrul

monumentelor Republicii Moldova, ocrotite de stat, aprobat prin Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 1531 din 22 iunie 1993. Conform

Regulamentului local de urbanism al mun. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, imobilul este amplasat în zona cu

codul ”C2” care cuprinde funcțiuni ce asigură o gamă largă de servicii mai rar

frecventate. Potrivit pct. 4 din decizia enunțată, pentru zona centrală istorică a or.

Chișinău, Regulamentul local de urbanism intră în vigoare după aprobarea de către

2

Consiliul mun. Chișinău a Planului Urbanistic Zonal Centru și Schemei complexe a

transporturilor. Actualmente asemenea acte nu au fost adoptate și nici nu a fost

aprobată documentație de urbanism. Iar, schița de proiect prezentată de către

reclamanți prevede amplasarea unei locuințe colective din contul demolării

construcției existente.

A mai susținut că, autoritatea și-a exercitat dreptul discreționar atribuit, cu

respectarea scopului pentru care acest drept i-a fost atribuit, în sensul, că a optat

pentru aplicarea unei soluții de respingere a cererii. Alte argumente invocate de

apelant în susținerea poziției sale, nu au fost reținute, deoarece se combat cu cele

invocate și se referă la circumstanțe care au fost constatate și elucidate pe deplin de

către prima instanță, avînd la bază cumulul de probe, care au fost administrate și

apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de

drept material.

A constatat Curtea de Apel Chișinău că, actul administrativ contestat este legal

și fondat, motiv pentru care lipsesc temeiuri legale pentru anularea acestuia.

La 29 septembrie 2022 Dogotar Mariana și Dogotar Iurie, reprezentați de

avocatul Denis Staruș, a depus recurs nemotivat, iar la data de 31 ianuarie 2023 a

depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi, prin care

să fie admisă cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat că, obligația de a motiva actul administrativ

emis nu a fost respectată de autoritatea publică intimată, astfel, impunându-se

concluzia că activitatea desfășurată de autoritatea publică la examinarea cererii de

eliberare a certificatului de urbanism, este una arbitrară. Administrația publică locală

a respectat întru totul legislația în vigoare, îndeosebi Legea nr. 163 din 09 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, iar, refuzul emis nu face

trimitere nici la una dintre normele legii citate, sau a altui act normativ, rezumându-

se la lipsa legislației.

Consideră recurentul că actul emis de către intimat urma să corespundă

rigorilor impuse și prescrise la art. 118 din Codul administrativ și să reflecte temeiul

legal pentru emiterea actului administrativ, oportunitatea emiterii actului

administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, investigații,

probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului.

A relatata că, lipsa motivării acestor aspecte creează incertitudine și neclaritate,

iar soluția adoptată este contrară art. 119 alin. (1) din Codul administrativ, care

prescrie cu titlu imperativ că, actul administrativ individual trebuie să aibă un

conținut suficient de cert. Mai mult, actul administrativ vizat încalcă principiul de

comprehensibilitatea și transparența acțiunilor autorităților publice, ce presupune că

procedura administrativă se structurează astfel încât participanții să poată înțelege

fiecare etapă a procedurii.

Recurentul a susținut că autoritatea publică locală a acționat în strictă

conformitate cu Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, prin care art.3 al Legii nr. 163 din 09 iulie 2010, permite

beneficiarului actului permisiv, să solicite eliberarea certificatului de urbanism

pentru proiectare. Totodată, depunerea unei astfel de cereri nu este condiționată de

3

anexarea actelor suplimentare, deoarece aceasta vizează nemijlocit eliberarea unui

act necesar elaborării documentației de proiect.

A menționat că refuzul Direcției Generale Arhitectura, Urbanism și Relații

Funciare de eliberare a certificatului de urbanism este ilegal și rezultă din activitatea

arbitrară a autorității publice pârâte, și drept consecință urmează a fi anulat. De

asemenea, este incorectă abordarea efectuată de instanța de apel, care a preluat rolul

administrației publice locale, încercând să motiveze după propriile convingeri

legalitatea actului administrativ individual nefavorabil, în locul administrației

publice locale.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost depus până la data intrării în vigoare a

Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data

de 27 septembrie 2022. Astfel, la data de 29 septembrie 2022 recurentul a depus

cerere de recurs nemotivată.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 25 ianuarie 2023

(f.d. 80).

La data de 31 ianuarie 2023, Dogotar Mariana și Dogotar Iurie, reprezentați

de avocatul Denis Staruș, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 27

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 81-86).

4

Astfel, recursul depus de Dogotar Mariana și Dogotar Iurie, reprezentați de

avocatul Denis Staruș, împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Dogotar Mariana și

Dogotar Iurie, reprezentați de avocatul Denis Staruș, în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Dogotar Mariana și Dogotar Iurie, reprezentați de avocatul Denis Staruș,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei

5

și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Dogotar

Mariana și Dogotar Iurie, reprezentați de avocatul Denis Staruș.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

6

Recursul depus de Dogotar Mariana și Dogotar Iurie, reprezentați de avocatul

Denis Staruș, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7