3ra-760/21 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii si semnarii certificatului de urbanism

3ra-760/21 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii si semnarii certificatului de urbanism (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-760/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul General al municipiului

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „M.M.M” împotriva Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, Primarului General al municipiului

Chișinău privind anularea actelor administrative, obligarea emiterii și semnării

certificatului de urbanism pentru proiectare și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 20 iunie 2019, SRL „M.M.M”, s-a adresat cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a

Consiliului municipal Chișinău, Primarului General al mun. Chișinău privind anularea

răspunsului nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019, obligarea emiterii și semnării certificatului

de urbanism pentru proiectare și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, potrivit răspunsului Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 21/2271

din 18 aprilie 2019 a fost respinsă cererea de elaborare a certificatului de urbanism

pentru proiectarea unei stații multicarburant de alimentare a autovehiculelor pe lotul de

pământ deținut în proprietate privată, înregistrat cu numărul cadastral xxxx. În

motivarea refuzului s-a făcut trimiterii la o recomandare a Curții de Conturi a R.

Moldova, potrivit căreia autoritățile publice locale urmează să refuze în eliberarea

certificatelor de urbanism pentru proiectare în cazul în care dreptul de proprietate

asupra terenului a fost înregistrat în baza unei hotărâri judecătorești, fără adoptarea

deciziei Consiliului mun. Chișinău de atribuire a lotului de pământ. Suplimentar, în

1

refuzul eliberării actului administrativ solicitat, s-a indicat că actele juridice în baza

cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului sunt contestate în instanța

de judecată, fără a se concretiza care acte și la care instanță de judecată este pus pe rol

o astfel de cerere de chemare în judecată.

A relatat reclamantul că, răspunsul este ilegal și neîntemeiat, denaturându-se

situația reală a circumstanțelor cazului, impunându-se situația că prin intermediul

instanței de contencios administrativ de a obliga autoritatea publică locală în eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectare.

Reclamantul a indicat că la 25 martie 2019, a înregistrat cerere prin care a solicitat

eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea unei stații de alimentare cu

produse petroliere pe terenul cu numărul cadastral xxxx, fiind anexate toate actele

necesare prevăzute de art. 3 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

lucrărilor de construire.

Astfel, potrivit art. 3 din Legea enunțată, certificatul de urbanism pentru proiectare

se elaborează și se emite în baza cererii în care se indică locul amplasării

imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în copii, următoarele

documente: b) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de

înregistrare (pentru persoană juridică); c) raportul de expertiză tehnică, în caz de

reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de

către experți tehnici atestați; d) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de

imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor

de construcție și în perioada exploatării obiectului construit; e) schița de proiect avizată

de arhitectul-șef în cazul amplasării construcției în zonă cu regim special stabilit prin

documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului; f) schița de proiect avizată de

Consiliul National al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii

și Cercetării, în cazul intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în

zonele construite înscrise în Registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat.

Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin. (1), nu se admite.

Potrivit art. 509 din Codul civil, dreptul de proprietate asupra unui bun nou,

realizat de persoană pentru sine se dobândește de către aceasta dacă legea sau contractul

nu prevede altfel. Aliniatul 2 din norma legală citată, expres prevede că dreptul de

proprietate se poate dobândi, în condițiile legii prin act juridic, precum și prin hotărâre

judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate, efect al dobândirii cu

bună-credință.

A menționat reclamantul că în baza contractului de vânzare-cumpărare a obținut

în mod legal dreptul său de proprietate privată asupra terenului nominalizat. Dreptul de

proprietate asupra lotului de pământ cu numărul cadastral xxxx a fost obținut în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. 623 din 20 februarie 2017, înregistrat în

Registrul bunurilor imobile, fără a fi înregistrate/notate careva grevări sau interdicții,

fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea

tranzacțiilor (fiind anexat la cererea de solicitare a certificatului de urbanism pentru

proiectare). Careva grevări sau interdicții asupra lotului de pământ vizat în vederea

valorificării acestuia, lipsesc. Argumentul indicat în refuz precum că, lotul de pământ

se află în litigiu, nu poate constitui temei pentru a refuza în eliberarea certificatului de

2

urbanism pentru proiectare, ori această circumstanță nu este prevăzută de prevederile

art. 3 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție ca temei de refuz.

A specificat reclamantul că prin pretinsul litigiul, la care se face referire în

răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/2271 din 18

aprilie 2019 nu este un litigiu în care Consiliul mun. Chișinău contestă dreptul de

proprietate privată a SRL „M.M.M” asupra lotului de pământ, înregistrat cu numărul

cadastral xxxx. Dreptul de proprietate fiind garantat și prezumat perfect legal, până la

proba contrarie.

Reclamantul a susținut că argumentul precum că pentru lotul de pământ cu

numărul cadastral xxxx, conform Regulamentului local de urbanism al orașului

Chișinău nu este stabilită zona de reglementare urbanistică, la fel îl consideră unul

neîntemeiat. Or, în extrasul din Registrul bunurilor imobile este indicat că modul de

folosință a lotului de teren cu numărul cadastral xxxx este „pentru construcție”. Mai

mult, certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentației de

urbanism și de amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură și

urbanism din cadrul administrației publice locale. În lipsa documentației de urbanism

și de amenajare a teritoriului, emitentul este obligat să elaboreze, prin intermediul

serviciilor sale abilitate, o schemă de amplasare a imobilului/terenului și a rețelelor

edilitare, care, fiind avizată de către arhitectul-șef, organele supravegherii de stat

(Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Agenția de Mediu, organul supravegherii

de stat a măsurilor contra incendiilor în comun cu serviciul de salvatori și pompieri),

INCP „Urbanproiect” (pentru toate localitățile, cu excepția municipiului Chișinău),

IMP „Chișinăuproiect” (pentru municipiul Chișinău), va servi drept temei pentru

elaborarea și emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare.

A considerat reclamantul că, prin refuzul eliberării certificatului de urbanism

pentru proiectare în mod incontestabil a fost admis un viciu deosebit de grav și acest

lucru este evident ca rezultat al aprecierii a circumstanțelor expuse și care în consecință

în baza art. 141 din Codul administrativ duce la nulitatea actului administrativ.

Astfel, la 17 mai 2019, a depus cerere prealabilă solicitând anularea/revocarea

răspunsului din 18 aprilie 2019, ca fiind unul neîntemeiat și ilegal, cu elaborarea în

termenul prevăzut de lege a certificatului de urbanism pentru proiectarea stației

multicarburant de alimentare a automobilelor pe lotul de pământ, înregistrat cu numărul

cadastral xxxx.

Prin răspunsul DGAURF din 29 mai 2019 a fost respinsă cererea prealabilă,

făcându-se referire la aceleași motive invocate în răspunsul nr. 21/2271 din 18 aprilie

2019.

În susținerea acțiunii, reclamantul a menționat că fiecare persoană, care pretinde

că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de

judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin

echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea

părților, de circumstanțele cazului concret în care recurentului/reclamantului i-au fost

cauzate suferințe psihice. Prin urmare, la compensarea prejudiciului moral, unul din

criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității,

iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În acest context și

având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral,

3

suferințele morale cauzate reclamantului prin refuzul neîntemeiat al pârâților în

eliberarea actului administrative solicitat, estimează prejudiciul moral cauzat la suma

de 5 000 de lei, sumă care în opinia reclamantului va constituie o satisfacție echitabilă

și rezonabilă și care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat.

A solicitat reclamantul anularea răspunsului Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare a Consiliului mun. Chișinău nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019

cu obligarea pârâților să elaboreze și să elibereze, certificatul de urbanism pentru

proiectarea stației multicarburant de alimentare a autovehiculelor pe lotul de pământ cu

suprafața de 0,1006 ha, înregistrat cu numărul cadastral xxxx și încasarea solidară din

contul pârâților a despăgubirilor cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 5 000 de lei,

precum și a tuturor cheltuielilor de judecarea a pricinii.

La 12 decembrie 2019, SRL „M.M.M” a depus cerere de concretizate a cerințelor

inițiale, fiind solicitată anularea în tot a răspunsului Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare a Consiliului mun. Chișinău nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019,

cu obligarea pârâților să emită și să semneze cu SRL „M.M.M”, certificatul de urbanism

pentru proiectarea stației multicarburant de alimentare a autovehiculelor pe lotul de

pământ cu suprafața de 0,1006 ha, înregistrat cu numărul cadastral xxxx, încasarea

solidară din contul pârâților a despăgubirilor cu titlu de prejudiciu moral în mărime de

5 000 de lei, precum și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă parțial acțiunea înaintată de SRL „M.M.M”.

S-a anulat decizia Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a

Consiliului municipal Chișinău nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019 și decizia nr. 21/3783

din 29 mai 2019 cu privire la cererea prealabilă.

S-a obligat Primarul General al mun. Chișinău să elaboreze și să emită în baza

cererii SRL „M.M.M” certificatul de urbanism pentru proiectarea stației multicarburant

de alimentare a autovehiculelor pe terenul cu suprafața de 0,1006 ha, situat în xxxx, cu

numărul cadastral xxxx.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 20 august 2020, Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău, reprezentați de Tudor Tofan a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din

27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Ulterior, la 09 noiembrie 2020

Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de

Coica Ivan a prezentat motivarea cererii de apel, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apelul depusă de Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău

și a fost menținută hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d.195, 196 - 208).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, dreptul de proprietate asupra

lotului de pământ cu numărul cadastral 0100217.325, a fost obținut în baza contractului

de vânzare-cumpărare nr. 623 din 20 ianuarie 2017, înregistrat în Registrul bunurilor

imobile la aceeași dată, fapt confirmat și prin extrasul din Registrul bunurilor imobile

pentru efectuarea tranzacțiilor, care de asemenea a fost anexat la cererea de solicitare a

certificatului de urbanism pentru proiectare. Prin urmare, instanța de fond întemeiat a

4

ajuns la concluzia că, răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare a Consiliului municipal Chișinău cu nr.21/2271 din 18 aprilie 2018 este ilegal.

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond întemeiat a reținut că, poziția

pârâților/apelanți precum că, pentru lotul de pământ cu numărul cadastral xxxx,

conform Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău, nu este stabilită zona

de reglementare urbanistică. Or, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile,

eliberat de Agenția Servicii Publice la data de 08 noiembrie 2018, valabil până la 08

ianuarie 2019, se atestă că modul de folosință a lotului de teren cu numărul cadastral

xxxx, situat în xxxx și care aparține cu drept de proprietate SRL „M.M.M.”, este indicat

„Pentru construcție”.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția apelantului

precum că instanța de fond prin admiterea acțiunii a admis o ingerința în activitatea

apelanților, potrivit materialelor cauzei se atestă că, Primarul General al mun. Chișinău

și Consiliul mun. Chișinău nu și-au exercitat dreptul discreționar conform scopului

acordat prin lege, iar această încălcare se materializată prin faptul că actul administrativ

contestat a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce poartă un caracter

neproporțional scopului urmărit.

Instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond corect a aplicat normele de

drept care se referă cauzei, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele

probelor, iar hotărârea dată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor

și intereselor legale a participanților la proces.

La 11 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.214-221), Primarul

General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că, decizia din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, a recepționat-o la data de 17 aprilie 2021.

Recurentul a indicat că instanțele inferioare, prin dispunerea obligării Primarului

General al municipiului Chișinău să elaboreze și să emită în baza cererii certificat de

urbanism pentru proiectare a stației multicarburant de alimentare a autovehiculelor pe

terenul cu suprafața de 0,1006 ha, situat în xxxx, cu numărul cadastral xxxx a admis o

ingerința în activitatea pârâților.

Recurentul a menționat că prin obligarea autorității publice locale de a emite

certificatul de urbanism instanța de judecată a admis o implicare flagrantă în autonomia

locală, or instanța de judecată, la caz, a substituit atribuțiile autorității publice locale.

Instanța de apel a omis să se expună asupra argumentelor privind adresarea

reclamantului către un pârât necorespunzător.

Recurentul consideră că reclamantul s-a adresat către o structură funcțională și

nicidecum către o autoritate publică precum Primarul sau Consiliul local. Mai mult ca

atât, inclusiv și prin o hotărâre judecătorească nu poate fi obligată o structură

funcțională să emită un act administrativ.

Recurentul este de părerea că Primăria municipiului Chișinău fiind o structură

funcțională, nu are competența de eliberare a certificatului de urbanism, astfel că,

pretenția privind obligarea emiterii actului administrativ este înaintată către o persoană

necorespunzătoare. La fel și obligația emiterii actului administrativ este înaintată către

o persoana necorespunzătoare din motiv că „Primăria municipiului Chișinău” nu este

5

subiect al raportului litigios. A relatat recurentul că legea procesuală consacră principiul

general conform căruia orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să

reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv.

La 11 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.214-221), Primarul

General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan,

a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat repunerea în termen a recursului.

În motivarea cererii de recurs suplimentare, a invocat că a admis o eroarea

materială fiind indicată eronat data recepționarii actului judecătoresc recurat. Or, în

cererea de recurs motivat s-a indicat că recurentul a făcut cunoștință cu actului

judecătoresc la data de 17 aprilie 2021, însă de facto s-a familiarizat cu decizia

contestată la data de 06 mai 2021.

A mai indicat că a fost în imposibilitate de a depune recursul în termen deoarece

s-a aflat în concediul medical.

La 28 iunie 2021, în adresa participanților la proces, a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău,

reprezentați de Coica Ivan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.234).

La 14 iulie 2021, SRL „M.M.M”, reprezentată de avocatul Andrei Mațco a depus

referință, prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă a cererii de recurs, pe

motivul că cererea de recurs motivată a fost depusă după expirarea termenului prevăzut

de lege.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul General al mun. Chișinău

și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată

public la 13 aprilie 2021.

Instanța de recurs atestă că la materialele cauzei lipsește notificarea dispozitivului

deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

6

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia motivată a instanței de apel a cărei casare

a fost solicitată în prezentul recurs a fost notificată Primarului General al mun. Chișinău

și Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal

Chișinău la data de 05 mai 2021, ceea ce se confirmă prin avizele de recepție, (f.d.210,

212), însă Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău,

reprezentați de Coica Ivan contrar prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, nu a depus în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei integrale a

Curții de Apel Chișinău, adică până la 04 iunie 2021 (zi de vineri) inclusiv, motivarea

recursului.

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează

la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la procedura

administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă

din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate

dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea interinstituțională

și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se

face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se

prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de

costuri.

Or, prin avizele de recepție conținute la fila dosarului (210, 212) se atestă

indubitabil că decizia motivată din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

notificată participanților la proces, inclusiv Primarului General al mun. Chișinău și

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal

Chișinău, la data de 05 mai 2021.

Prin urmare, prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de

a depune motivarea recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei

notificării deciziei motivate – 06 mai 2021 și a expirat la data de 04 iunie 2021.

Cu referire la solicitarea recurentului din recursul suplimentar privind repunerea

în termenul de depunere a recursului, instanța de recurs reiterează că norma legală

stabilește expres termenul de depunere a recursului motivat.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei motivate

din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, Primarul General al mun. Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, a dispus de timp suficient și

rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune motivarea recursului

în interiorul termenului instituit la art.245 alin. (2) din Codul administrativ.

Completul consideră că Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, fiind interesat în soarta soluționării prezentului

litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la

instanță prin depunerea în termen a motivării recursului, care să corespundă exigențelor

impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e)

din Codul administrativ.

7

Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia necunoașterea

sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma

legii, completul consideră că nerespectarea termenului de depunere a motivării

recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al

recurentului. Or, acesta trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,

folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs

Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v.

Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Primarul General al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan ca fiind

inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul

securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de

Coica Ivan.

Conform art. 230, 245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

8