3ra-760/21 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii si semnarii certificatului de urbanism

Dosarul nr. 3ra-760/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 15 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nicolae Craiu Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „M.M.M” împotriva Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău privind anularea actelor administrative, obligarea emiterii și semnării certificatului de urbanism pentru proiectare și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 20 iunie 2019, SRL „M.M.M”, s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, Primarului General al mun.

Chișinău privind anularea răspunsului nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019, obligarea emiterii și semnării certificatului de urbanism pentru proiectare și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a invocat că, potrivit răspunsului Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019 a fost respinsă cererea de elaborare a certificatului de urbanism pentru proiectarea unei stații multicarburant de alimentare a autovehiculelor pe lotul de pământ deținut în proprietate privată, înregistrat cu numărul cadastral xxxx. În motivarea refuzului s-a făcut trimiterii la o recomandare a Curții de Conturi a R. Moldova, potrivit căreia autoritățile publice locale urmează să refuze în eliberarea certificatelor de urbanism pentru proiectare în cazul în care dreptul de proprietate asupra terenului a fost înregistrat în baza unei hotărâri judecătorești, fără adoptarea deciziei Consiliului mun.

Chișinău de atribuire a lotului de pământ. Suplimentar, în 1 refuzul eliberării actului administrativ solicitat, s-a indicat că actele juridice în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului sunt contestate în instanța de judecată, fără a se concretiza care acte și la care instanță de judecată este pus pe rol o astfel de cerere de chemare în judecată. A relatat reclamantul că, răspunsul este ilegal și neîntemeiat, denaturându-se situația reală a circumstanțelor cazului, impunându-se situația că prin intermediul instanței de contencios administrativ de a obliga autoritatea publică locală în eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare.

Reclamantul a indicat că la 25 martie 2019, a înregistrat cerere prin care a solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea unei stații de alimentare cu produse petroliere pe terenul cu numărul cadastral xxxx, fiind anexate toate actele necesare prevăzute de art. 3 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea lucrărilor de construire.

Astfel, potrivit art. 3 din Legea enunțată, certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează și se emite în baza cererii în care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în copii, următoarele documente: b) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); c) raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de către experți tehnici atestați; d) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit; e) schița de proiect avizată de arhitectul-șef în cazul amplasării construcției în zonă cu regim special stabilit prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului; f) schița de proiect avizată de Consiliul National al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în cazul intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat.

Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin. (1), nu se admite. Potrivit art. 509 din Codul civil, dreptul de proprietate asupra unui bun nou, realizat de persoană pentru sine se dobândește de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Aliniatul 2 din norma legală citată, expres prevede că dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii prin act juridic, precum și prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate, efect al dobândirii cu bună-credință. A menționat reclamantul că în baza contractului de vânzare-cumpărare a obținut în mod legal dreptul său de proprietate privată asupra terenului nominalizat.

Dreptul de proprietate asupra lotului de pământ cu numărul cadastral xxxx a fost obținut în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 623 din 20 februarie 2017, înregistrat în Registrul bunurilor imobile, fără a fi înregistrate/notate careva grevări sau interdicții, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor (fiind anexat la cererea de solicitare a certificatului de urbanism pentru proiectare). Careva grevări sau interdicții asupra lotului de pământ vizat în vederea valorificării acestuia, lipsesc. Argumentul indicat în refuz precum că, lotul de pământ se află în litigiu, nu poate constitui temei pentru a refuza în eliberarea certificatului de 2 urbanism pentru proiectare, ori această circumstanță nu este prevăzută de prevederile art. 3 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție ca temei de refuz.

A specificat reclamantul că prin pretinsul litigiul, la care se face referire în răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019 nu este un litigiu în care Consiliul mun. Chișinău contestă dreptul de proprietate privată a SRL „M.M.M” asupra lotului de pământ, înregistrat cu numărul cadastral xxxx. Dreptul de proprietate fiind garantat și prezumat perfect legal, până la proba contrarie. Reclamantul a susținut că argumentul precum că pentru lotul de pământ cu numărul cadastral xxxx, conform Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău nu este stabilită zona de reglementare urbanistică, la fel îl consideră unul neîntemeiat. Or, în extrasul din Registrul bunurilor imobile este indicat că modul de folosință a lotului de teren cu numărul cadastral xxxx este „pentru construcție”.

Mai mult, certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură și urbanism din cadrul administrației publice locale. În lipsa documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului, emitentul este obligat să elaboreze, prin intermediul serviciilor sale abilitate, o schemă de amplasare a imobilului/terenului și a rețelelor edilitare, care, fiind avizată de către arhitectul-șef, organele supravegherii de stat (Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Agenția de Mediu, organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor în comun cu serviciul de salvatori și pompieri), INCP „Urbanproiect” (pentru toate localitățile, cu excepția municipiului Chișinău), IMP „Chișinăuproiect” (pentru municipiul Chișinău), va servi drept temei pentru elaborarea și emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare.

A considerat reclamantul că, prin refuzul eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare în mod incontestabil a fost admis un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident ca rezultat al aprecierii a circumstanțelor expuse și care în consecință în baza art. 141 din Codul administrativ duce la nulitatea actului administrativ. Astfel, la 17 mai 2019, a depus cerere prealabilă solicitând anularea/revocarea răspunsului din 18 aprilie 2019, ca fiind unul neîntemeiat și ilegal, cu elaborarea în termenul prevăzut de lege a certificatului de urbanism pentru proiectarea stației multicarburant de alimentare a automobilelor pe lotul de pământ, înregistrat cu numărul cadastral xxxx.

Prin răspunsul DGAURF din 29 mai 2019 a fost respinsă cererea prealabilă, făcându-se referire la aceleași motive invocate în răspunsul nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019. În susținerea acțiunii, reclamantul a menționat că fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părților, de circumstanțele cazului concret în care recurentului/reclamantului i-au fost cauzate suferințe psihice. Prin urmare, la compensarea prejudiciului moral, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

În acest context și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, 3 suferințele morale cauzate reclamantului prin refuzul neîntemeiat al pârâților în eliberarea actului administrative solicitat, estimează prejudiciul moral cauzat la suma de 5 000 de lei, sumă care în opinia reclamantului va constituie o satisfacție echitabilă și rezonabilă și care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat. A solicitat reclamantul anularea răspunsului Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului mun.

Chișinău nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019 cu obligarea pârâților să elaboreze și să elibereze, certificatul de urbanism pentru proiectarea stației multicarburant de alimentare a autovehiculelor pe lotul de pământ cu suprafața de 0,1006 ha, înregistrat cu numărul cadastral xxxx și încasarea solidară din contul pârâților a despăgubirilor cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 5 000 de lei, precum și a tuturor cheltuielilor de judecarea a pricinii. La 12 decembrie 2019, SRL „M.M.M” a depus cerere de concretizate a cerințelor inițiale, fiind solicitată anularea în tot a răspunsului Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului mun.

Chișinău nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019, cu obligarea pârâților să emită și să semneze cu SRL „M.M.M”, certificatul de urbanism pentru proiectarea stației multicarburant de alimentare a autovehiculelor pe lotul de pământ cu suprafața de 0,1006 ha, înregistrat cu numărul cadastral xxxx, încasarea solidară din contul pârâților a despăgubirilor cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 5 000 de lei, precum și a tuturor cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de SRL „M.M.M”. S-a anulat decizia Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 21/2271 din 18 aprilie 2019 și decizia nr. 21/3783 din 29 mai 2019 cu privire la cererea prealabilă.

S-a obligat Primarul General al mun. Chișinău să elaboreze și să emită în baza cererii SRL „M.M.M” certificatul de urbanism pentru proiectarea stației multicarburant de alimentare a autovehiculelor pe terenul cu suprafața de 0,1006 ha, situat în xxxx, cu numărul cadastral xxxx. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 20 august 2020, Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Tudor Tofan a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Ulterior, la 09 noiembrie 2020 Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan a prezentat motivarea cererii de apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apelul depusă de Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău și a fost menținută hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.195, 196 - 208). Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, dreptul de proprietate asupra lotului de pământ cu numărul cadastral 0100217.325, a fost obținut în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 623 din 20 ianuarie 2017, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la aceeași dată, fapt confirmat și prin extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor, care de asemenea a fost anexat la cererea de solicitare a certificatului de urbanism pentru proiectare.

Prin urmare, instanța de fond întemeiat a 4 ajuns la concluzia că, răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău cu nr.21/2271 din 18 aprilie 2018 este ilegal. Instanța de apel a conchis că, instanța de fond întemeiat a reținut că, poziția pârâților/apelanți precum că, pentru lotul de pământ cu numărul cadastral xxxx, conform Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău, nu este stabilită zona de reglementare urbanistică. Or, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, eliberat de Agenția Servicii Publice la data de 08 noiembrie 2018, valabil până la 08 ianuarie 2019, se atestă că modul de folosință a lotului de teren cu numărul cadastral xxxx, situat în xxxx și care aparține cu drept de proprietate SRL „M.M.M.”, este indicat „Pentru construcție”.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția apelantului precum că instanța de fond prin admiterea acțiunii a admis o ingerința în activitatea apelanților, potrivit materialelor cauzei se atestă că, Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău nu și-au exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar această încălcare se materializată prin faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce poartă un caracter neproporțional scopului urmărit. Instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond corect a aplicat normele de drept care se referă cauzei, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea dată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

La 11 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.214-221), Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan a depus recurs motivat împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat că, decizia din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a recepționat-o la data de 17 aprilie 2021. Recurentul a indicat că instanțele inferioare, prin dispunerea obligării Primarului General al municipiului Chișinău să elaboreze și să emită în baza cererii certificat de urbanism pentru proiectare a stației multicarburant de alimentare a autovehiculelor pe terenul cu suprafața de 0,1006 ha, situat în xxxx, cu numărul cadastral xxxx a admis o ingerința în activitatea pârâților.

Recurentul a menționat că prin obligarea autorității publice locale de a emite certificatul de urbanism instanța de judecată a admis o implicare flagrantă în autonomia locală, or instanța de judecată, la caz, a substituit atribuțiile autorității publice locale. Instanța de apel a omis să se expună asupra argumentelor privind adresarea reclamantului către un pârât necorespunzător. Recurentul consideră că reclamantul s-a adresat către o structură funcțională și nicidecum către o autoritate publică precum Primarul sau Consiliul local. Mai mult ca atât, inclusiv și prin o hotărâre judecătorească nu poate fi obligată o structură funcțională să emită un act administrativ. Recurentul este de părerea că Primăria municipiului Chișinău fiind o structură funcțională, nu are competența de eliberare a certificatului de urbanism, astfel că, pretenția privind obligarea emiterii actului administrativ este înaintată către o persoană necorespunzătoare.

La fel și obligația emiterii actului administrativ este înaintată către o persoana necorespunzătoare din motiv că „Primăria municipiului Chișinău” nu este 5 subiect al raportului litigios. A relatat recurentul că legea procesuală consacră principiul general conform căruia orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. La 11 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.214-221), Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat repunerea în termen a recursului. În motivarea cererii de recurs suplimentare, a invocat că a admis o eroarea materială fiind indicată eronat data recepționarii actului judecătoresc recurat.

Or, în cererea de recurs motivat s-a indicat că recurentul a făcut cunoștință cu actului judecătoresc la data de 17 aprilie 2021, însă de facto s-a familiarizat cu decizia contestată la data de 06 mai 2021. A mai indicat că a fost în imposibilitate de a depune recursul în termen deoarece s-a aflat în concediul medical. La 28 iunie 2021, în adresa participanților la proces, a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.234). La 14 iulie 2021, SRL „M.M.M”, reprezentată de avocatul Andrei Mațco a depus referință, prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă a cererii de recurs, pe motivul că cererea de recurs motivată a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de lege.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul este inadmisibil din următoarele motive. Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2). În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată public la 13 aprilie 2021. Instanța de recurs atestă că la materialele cauzei lipsește notificarea dispozitivului deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău. 6 Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia motivată a instanței de apel a cărei casare a fost solicitată în prezentul recurs a fost notificată Primarului General al mun. Chișinău și Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău la data de 05 mai 2021, ceea ce se confirmă prin avizele de recepție, (f.d.210, 212), însă Primarul General al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan contrar prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, nu a depus în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău, adică până la 04 iunie 2021 (zi de vineri) inclusiv, motivarea recursului. În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri. Or, prin avizele de recepție conținute la fila dosarului (210, 212) se atestă indubitabil că decizia motivată din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată participanților la proces, inclusiv Primarului General al mun.

Chișinău și Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, la data de 05 mai 2021. Prin urmare, prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a depune motivarea recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării deciziei motivate – 06 mai 2021 și a expirat la data de 04 iunie 2021. Cu referire la solicitarea recurentului din recursul suplimentar privind repunerea în termenul de depunere a recursului, instanța de recurs reiterează că norma legală stabilește expres termenul de depunere a recursului motivat. Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei motivate din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, Primarul General al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune motivarea recursului în interiorul termenului instituit la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. Completul consideră că Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a motivării recursului, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

7 Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii, completul consideră că nerespectarea termenului de depunere a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului. Or, acesta trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008). În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Primarul General al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan.

Conform art. 230, 245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Coica Ivan, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nicolae Craiu Victor Burduh 8