Roucheray împotriva Franței

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 4007/20 Antoine ROUCHERAY împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 5 mai 2022 într-un comitet compus din Stephanie Morou-Vikström, președinte, Ivana Jelić, Kateřina Šimáčková, judecători, și Viktoriya Maradudunina, graffière adjunct de secțiune f.f. Având în vedere cererea sus-menționată formulată la 4 septembrie 2020, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Antoine Roucheray s-a născut în 1967. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul F. Pichon, avocat care exercită la Paris.

La 27 aprilie 2021, obiecțiunile pe care le-a formulat reclamantul din art. 1 și art. 8 din convenție, referitoare la noua procedură contencioasă instituită prin legea nr. 2015-912 din 24 iulie 2015 privind informațiile referitoare la punerea în aplicare a dreptului de acces indirect la fișierele relevante pentru securitatea statului, apărarea sau securitatea publică au fost comunicate guvernului francez ( noiembrie 2021. La 26 noiembrie 2021, aceste observații au fost adresate părții solicitante care a fost invitată să își prezinte observațiile. Scrisoarea grefei a rămas fără răspuns.

Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 3 februarie 2022, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul acordat pentru prezentarea observațiilor sale a expirat de la 7 februarie 2022. În plus, Curtea a precizat că, în temeiul articolului (a) din Convenție, aceasta poate elimina o cerere din rol în cazul în care, la fel ca în speță, circumstanțele permit să se ajungă la concluzia că reclamantul nu mai dorește să o mențină. Scrisoarea a ajuns la reclamantă la data de 8 februarie 2022; cu toate acestea, a rămas fără răspuns. ÎN DREPT, în lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanta nu mai dorește să mențină cererea (art. 37 § (a) Convenției.

Pe de altă parte, în lipsa unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție și a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului in fine, este deci necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Adoptată în limba franceză și comunicată în scris la 25 mai 2022. Viktoriya Maradudyna Stephanie Morou-Vikström Grefier adjunct f.f. președinte

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 40207/20 Antoine ROUCHERAY contre la France La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 5 mai 2022 en un comité composé de : Stéphanie Mourou-Vikström, présidente, Ivana Jelić, Kateřina Šimáčková, juges, et de Viktoriya Maradudina, greffière adjointe de section f.f. , Vu la requête susmentionnée introduite le 4 septembre 2020, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Antoine Roucheray est né en 1967. Il a été représenté devant la Cour par M e F. Pichon, avocat exerçant à Paris. Le 27 avril 2021, les griefs que le requérant tirait de l’article 6 § 1 et l’article 8 de la Convention, concernant la nouvelle procédure contentieuse créée par la loi n o 2015-912 du 24 juillet 2015 relative au renseignement applicable à la mise en œuvre du droit d’accès indirect aux fichiers intéressant la sûreté de l’État, la défense ou la sécurité publique, ont été communiqués au gouvernement français (« le Gouvernement »), qui a soumis des observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci le 5 novembre 2021. Le 26 novembre 2021, ces observations ont été adressées à la partie requérante qui a été invitée à présenter les siennes.

La lettre du greffe est demeurée sans réponse. Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 3 février 2022, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai imparti pour la présentation de ses observations était échu depuis le 7 janvier 2022 et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. La Cour a en outre précisé que, aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, elle peut rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances permettent de conclure que le requérant n’entend plus maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue à la partie requérante le 8 février 2022 ; elle est toutefois demeurée sans réponse. EN DROIT À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que la partie requérante n’entend plus maintenir la requête (article 37 § 1 a) de la Convention).

Par ailleurs, en l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention et ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 in fine . Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Fait en français puis communiqué par écrit le 25 mai 2022. Viktoriya Maradudina Stéphanie Mourou-Vikström Greffière adjointe f.f. Présidente