2ac-95/24 — incasarea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ac-95/24

2-23088915-01-2ac-19032024

ÎNCHEIERE

24 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov privind examinarea propunerii de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Comrat

Coleg Grigore și Starciuc Ștefan, înaintată de către avocatul Valeriu Stănesc, în interesele

lui Surdu Vasile,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mustață Nina și Mustață

Victor împotriva lui Surdu Victor cu privire la repararea prejudiciului moral, material și

a cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 20 iunie 2023, Mustață Nina și Mustață Victor împotriva lui Surdu Victor cu

privire la repararea prejudiciului moral, material și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 septembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia,

acțiunea a fost admisă parțial. A fost încasat din contul lui Surdu Vasile în beneficiul lui

Musteață Nina și Musteață Victor, a prejudiciului material în sumă de 6000,00 lei cu titlu

de cheltuieli judiciare, suma de 5000,00 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în

cadrul actualului proces, dar și suma de 200,00 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

constituite din plata taxei de stat achitată de reclamant la depunerea acțiunii și

proporțional părții admise din acțiune, iar în total suma de 11 200,00 lei.

La 02 octombrie 2023, Sandu Vasile a depus apel, nemotivat, iar la 18 decembrie

2023 a prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 28 septembrie 2023 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii contestate și rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor a Curții de Apel

Comrat, prezenta cauza a fost repartizată pentru judecare, în ordine de apel, completului

de judecată compus din judecătorii, Dmitrii Fujenco, Ștefan Starciuc și Grigore Colev.

Prin încheierea din 29 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat nu a fost dat curs

cererii de apel și a fost acordat apelantului 10 zile din momentul recepționării prezentei

încheieri pentru achitarea taxei de stat în sumă de 150 lei.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Comrat a fost acceptată spre

examinare cererea de apel depusă de Sandu Vasile împotriva hotărârii din 28 septembrie

2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia.

Prin încheierea din 12 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat a fost stabilită ședința

de judecată pentru examinarea apelului declarat de Sandu Vasile împotriva hotărârii din

1

28 septembrie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia, pentru data de 13 martie

2024, ora 14:45, cu participarea participanților la proces în modul corespunzător.

La 14 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, avocatul Valeriu Stănescu,

în interesele lui Sandu Vasile a înaintat propunere de recuzare a magistraților Curții de

Apel Comrat Colev Grigori și Starciuc Șrtefan, în temeiul articolului 50 alin. (1) lit. e)

din Codul de procedură civilă.

În argumentarea propunerii de recuzare a invocat că, la 08 iunie 2022, Colegiul

Curții de Apel Comrat, în componența judecătorilor Colev Grigori și Starciuc Șrtefan

au examinat și au pronunțat o decizie în cauza civilă înaintată de Sandu Vasile împotriva

Ninei Mustață și lui Mustață Victor cu privire la repararea prejudiciului moral.

Astfel, în opinia avocatului Valeriu Stănescu, în interesele lui Sandu Vasile,

aceste circumstanțe creează suspiciuni în privința obiectivității și nepărtinirii

judecătorilor Curții de Apel Comrat, Colev Grigori și Starciuc Șrtefan.

În această ordine de idei, avocatul Valeriu Stănescu, în interesele lui Sandu Vasile

a solicitat admiterea propunerii de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Colev

Grigori și Starciuc Șrtefan în temeiul art. 50 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă

și transmiterea cauzei spre examinare unui complet constituit din alți judecători.

La 15 martie 2024, Președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov,

a înaintat demers cu privire la examinarea cererii de recuzare înaintată de către avocatul

Valeriu Stănescu, în interesele lui Sandu Vasile judecătorilor Curții de Apel Comrat,

Ștefan Starciuc și Grigore Colev și strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală

în grad în cazul admiterii cererii de recuzare, motivând că în cadrul Curții de Apel Comrat

activează 4 judecători și nu este posibil de a forma un nou complet de judecată pentru

examinarea cererii de recuzare înaintată de avocatul Valeriu Stănescu, în interesele lui

Sandu Vasile depusă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mustață

Nina și Mustață Victor împotriva lui Surdu Victor cu privire la repararea prejudiciului

moral, material și a cheltuielilor de judecată (f.d. 142).

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele expuse în cererea de recuzare,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

cererea de recuzare depusă de către avocatul Valeriu Stănescu, în interesele lui Sandu

Vasile, judecătorilor Curții de Apel Comrat, Ștefan Starciuc și Grigore Colev, din

următoarele considerente.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

remarca faptul că, potrivit informației privind judecătorii în funcție din cadrul sistemului

judiciar al Republici Moldova, publicată pe pagina web oficială al Consiliului Superior

al Magistraturii, actualizată la 29 iunie 2023, în cadrul Curții de Apel Comrat activează

4 judecători: Dmitrii Fujenco, Grigori Colev, Andrei Mironov (președinte interimar) și

Ștefan Starciuc, iar trei funcții fiind vacante).

Astfel, faptul că, în prezent, la Curtea de Apel Comrat activează doar 4 judecători

constituie un impediment pentru formarea unui complet de judecată în vederea

examinării cererii de recuzare depusă de avocatul Valeriu Stănescu, în interesele lui

Sandu Vasile judecătorilor Curții de Apel Comrat, Ștefan Starciuc și Grigore Colev.

Prin urmare, în temeiul art. 53 alin. (3) din Codul de procedură civilă dacă, din

motivul recuzării, în instanța sesizată cu cauză nu se poate constitui complet de judecată,

cererea de recuzare se va judeca de instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă

calea de atac respectivă.

2

În conformitate cu art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sânt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi

înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru

fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei

în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai

târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce

a început judecarea cauzei în fond.

La rândul său, art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prescrie că

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct

sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, avocatul

Valeriu Stănescu, în interesele lui Sandu Vasile a înaintat în temeiului art. 50 alin. (1)

lit. e) din Codul de procedură civilă, cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel

Comrat, Ștefan Starciuc și Grigore Colev, invocând că au pronunțat decizia din 08 iunie

2023 a Curții de Apel Comrat pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Sandu Vasile împotriva Ninei Mustață și lui Mustață Vasile cu privire la repararea

prejudiciului moral.

Completul de judecată apreciază ca fiind declarative temeiurile de fapt invocate

în propunerea de recuzare, și anume că lipsa obiectivității și nepărtinirii judecătorilor

Curții de Apel Comrat, Colev Grigori și Starciuc Ștefan se demonstrează prin

pronunțarea deciziei din 08 iunie 2022, prin care aceștia și-au expus poziția în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sandu Vasile împotriva Ninei Mustață

și lui Mustață Vasile cu privire la repararea prejudiciului moral.

Or, dreptul la recuzare a judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege constituie

în sine o garanție a independenței și imparțialității instanței judecătorești, deoarece

ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor, precum și limitele

impuse de lege pentru admiterea recuzărilor urmează să contracareze abuzurile

justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Astfel, Completul deduce că imparțialitatea judecătorilor s-ar defini prin absența

prejudecăților sau a părerilor preconcepute. Din perspectiva art. 6 paragraful 1 al CEDO,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică asupra faptului că, imparțialitatea unui

tribunal trebuie determinată potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv, analizate

în raport cu fiecare magistrat din complet (cauza Klein și alții vs Olanda).

Pentru a se expune pe marginea propunerii de recuzare, Completul consideră

imperioasă analiza celor invocate de avocatul Valeriu Stănescu, în interesele lui Sandu

Vasile, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Așa, în cauza

Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) Înalta Curte face distincție între o

abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul

unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el

a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (cauza

Grieves împotriva Regatului Unit, 16 decembrie 2003, 57067/00).

Atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este

necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii

3

acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește

imparțialitatea. În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță

(cauza Castillo Algar împotriva Spaniei; și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când

se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet

nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este

important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi

obiectiv justificată(a se vedea Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și Wettstein

împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit,

în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială

legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În această ordine de idei, Colegiu deduce că, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a susținut întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un

magistrat este considerat imparțial până la proba contrariului” (Le Compte, Van Leuven

și De Meyere împotriva Belgiei, pct. 58).

Or, conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător al

completului este prezumată până la proba contrară, astfel că cel care invocă încălcarea

articolului 6 din Convenție trebuie să facă dovada că judecătorul a fost influențat în mod

personal, că a avut interes să soluționeze cauza într-un anumit mod.

Criteriul obiectiv presupune analiza existenței unor fapte determinate și

verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului,

independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competența sa

funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a oferit

garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă.

Prin urmare, Completul consideră că nu sunt temeiuri de admitere a cererii de

recuzare, deoarece argumentele invocate de avocatul Valeriu Stănescu, în interesele lui

Sandu Vasile nu pot constitui drept circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Comrat, Colev Grigori și Starciuc Ștefan la

examinarea prezentei cauze în ordine de apel.

Or, faptul că prin decizia din 08 iunie 2022, judecătorii Curții de Apel Comrat,

Colev Grigori și Starciuc Ștefan au respins apelul declarat de avocatul Alexandru Găină,

în interesele lui Sandu Vasile împotriva hotărârii din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Sandu Vasile împotriva Ninei Mustață și lui Mustață Vasile cu privire la repararea

prejudiciului moral, nu trezește suspiciuni de imparțialitate a acestor magistrați la

judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că, în speță, propunerile de recuzare

sunt înaintate din suspiciunea de lipsă a imparțialității magistraților, însă care nu are

suport probatoriu. Însă, simpla invocare a suspiciunilor de părtinire nu pun la îndoială

obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor recuzați, iar drept urmare nu poate constitui

temei de admitere a propunerilor de recuzare.

Dealtfel, obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Colev Grigori și Starciuc

Ștefan nu poate fi pusă la îndoială din simpla presupunere, or, această declarație este

4

lipsită de suport probant, iar simpla presupunere de poziție părtinitoare nu constituie

împrejurare care pune la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea acestor magistrați.

La aspectul dat Completul reiterează că, prin prisma criteriului subiectiv,

imparțialitatea personală a fiecărui judecător al completului este prezumată până la

proba contrară, astfel că Primăria municipiului Comrat și președintele Consiliului

municipal Comrat trebuiau să facă dovada că judecătorii Colev Grigori și Starciuc Ștefan

au fost influențați în mod personal și că au un interes să soluționeze cauza într-un anumit

mod.

Din considerentele menționate supra, Colegiul ajunge la concluzia că propunerile

de recuzare înaintate de către avocatul Valeriu Stănescu, în interesele lui Sandu Vasile

judecătorilor Curții de Apel Comrat Colev Grigori și Starciuc Ștefan urmează a fi

respinsă ca neîntemeiată

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit.e), art. 269-270 din Codul de procedură

civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge propunerea de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Comrat Colev

Grigori și Starciuc Ștefan, înaintată de către avocatul Valeriu Stănescu, în interesele lui

Sandu Vasile, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mustață Nina

și Mustață Victor împotriva lui Surdu Victor cu privire la repararea prejudiciului moral,

material și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

5