3ra-60/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-60/23 2-18168059-01-3ra-23012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Ig.Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc) Î N C H E I E R E 24 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans” împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, persoane terțe Agenția Națională Transport Auto, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Calivas-Agro”, Societatea cu Răspundere Limitată „Promanagement MGC”, Societatea pe Acțiuni „Baza de Transport Auto nr. 36”, Întreprinderea Individuală „Liliana-Jumir”, Societatea pe Acțiuni „Autofar”, Societatea cu Răspundere Limitată „Parcul de Autobuse nr. 1” cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 26 iunie 2018,

SRL „Riacomtrans” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii privind recunoașterea ilegalității refuzului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 14/4-3054 din 23 martie 2018 și obligarea emiterii ordinului privind modificarea orei de plecare la ruta inter-raională Baimaclia 9:20 – Chișinău 12:40, cu stabilirea orei 6:30 din Baimaclia și includerea în orarul de circulație a stației Sălcuța. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 10 ianuarie 2018, a înaintat Ministerului Economiei și Infrastructurii un demers prin care a solicitat modificarea orei de plecare la ruta inter-raională Baimaclia 9:20 – Chișinău 12:40, cu stabilirea orei 6:30 din Baimaclia și includerea în orarul de circulație a stației Sălcuța.

A indicat că prin răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 14/4- 3054 din 22 martie 2018, reclamanta a fost informată că cererea a fost remisă pentru examinare conform competenței la Agenția Națională Transport Auto. În rezultatul examinării formularelor prezentate de Agenție, s-a constatat că în intervalul de timp solicitat există servicii regulate Plop 7:20 (Cârnățenii Noi 7:48)- Chișinău 14:15. A relatat, că prin răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii i-a fost 1 comunicat că cererea înaintată contravine prevederilor art. 37 Codul Transporturilor, fiind ignorat faptul că reclamanta a solicitat staționarea în Cârnățenii Noi (7:15), intervalul dintre ruta Plop 7:20 (Cârnățenii Noi 7:48) – Chișinău 14:15, constituind 33 min, cererea înaintată fiind în corespundere cu prevederile art. 37 din Codul transporturilor.

Reclamanta a menționat că, nefiind de acord cu răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii, a depus cerere prealabilă, însă, prin răspunsul nr. 05/2-5531 din 28 mai 2018, aceasta a fost respinsă. A afirmat, că la emiterea refuzului, Ministerul a interpretat eronat datele din formularul prezentat de Agenția Națională Transport Auto, or, din acest act este cert că prin cerere s-a solicitat staționarea în Cârnățenii Noi (7:15), intervalul dintre ruta Plop 7:20 (Cârnățenii Noi 7:48) – Chișinău 14:15, constituind 33 min, cererea înaintată fiind în corespundere cu prevederile art. 37 din Codul transporturilor. La 26 iunie 2018, SRL „Riacomtrans” a depus cerere împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii privind anularea refuzului nr. 14/4-3054 din 22 martie 2018 și obligarea examinării cererii de emitere a ordinului privind atribuirea dreptului de efectuare a curselor suplimentare pe ruta inter-raională Chișinău- Horodca.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a înaintat Ministerului Economiei și Infrastructurii cerere prin care a solicitat atribuirea dreptului de efectuare a curselor suplimentare pe ruta Chișinău-Horodca. A menționat, că prin scrisoarea nr. 14/4-3054 din 22 martie 2018, a fost informată că, în intervalul de timp solicitat există servicii regulate Chișinău 7:35, 14:00, 14:30, 17:30 – Horodca 6:40, 11:40, 14:20, 16:20 și Horodca 8:50 – Ialoveni 15:30. Astfel, Ministerul Economiei și Infrastructurii a constatat, că cererea formulată contravine prevederilor art. 37 din Codul transporturilor auto. Nefiind de acord cu această decizie, reclamanta a depus cerere prealabilă prin care a solicitata atribuirea dreptului de efectuare a curselor suplimentare pe ruta inter-raională Chișinău-Horodca, însă, prin refuzul nr. 05/2-5531 din 25 mai 2018, cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamanta a insistat, că Ministerul Economiei și Infrastructurii neîntemeiat și ilegal a refuzat să admisă cererea depusă, așa cum, din formularele prezentate de Agenția Națională Transport Auto rezultă că, cererea depusă corespunde cu prevederile art. 37 Codul transporturilor auto.

La 26 iunie 2018, SRL „Riacomtrans” a depus cerere împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii privind recunoașterea ca ilegal a refuzului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 14/4-3054 din 22 martie 2018 și obligarea Ministerului Economiei și Infrastructurii să examineze cererea reclamantei și să emită ordin privind modificarea rutei inter-raionale Baimaclia 7:20 – Chișinău 17:10, a orei de plecare din Chișinău la ora 16:00 și includerea stațiilor Misovca, Gangura, Salcuța, precum și anularea ordinului despre includerea staționării în Salcuța, Căinari și Cârnățenii Noi, la ruta cu regim expres Opaci 7:15 – Chișinău 16:00, ca fiind în contradicție cu prevederile art. 37 Codul transporturilor auto.

În motivarea acțiunii s-a menționat că, a înaintat Ministerului Economiei și Infrastructurii cerere prin care a solicitat modificarea rutei inter-raionale Baimaclia 7:20-Chișinău 17:10 a orei de plecare din Chișinău la ora 16:00 și includerea stațiilor Misovca, Gangura, Salcuța, precum și anularea ordinului despre includerea staționării în Salcuța, Căinari și Cârnățenii Noi, la ruta cu regim expres Opaci 7:15 – Chișinău 16:00, ca fiind în contradicție cu art. 37 Codul transporturilor auto. 2 A menționat că, prin scrisoarea nr. 14/4-3054 din 22 martie 2018, reclamanta a fost informată că în rezultatul examinării formularelor prezentate de Agenția Națională Transport Auto s-a constatat că în intervalul de timp solicitat există servicii regulate Plop 7:20 (Cârnățenii Noi 7:48) – Chișinău 14:15, astfel că Ministerul a respins cererea înaintată.

A invocat, că nefiind de acord cu refuzul respectiv, a înaintat cerere prealabilă prin care a solicitat modificarea rutei inter-raionale Baimaclia 7:20 – Chișinău 17:10, a orei de plecare din Chișinău la ora 16:00 și includerea stațiilor Misovca, Gangura, Salcuța, precum și anularea ordinului despre includerea staționării în Salcuța, Căinari și Cârnățenii Noi, la ruta cu regim expres Opaci 7:15 – Chișinău 16:00, ca fiind în contradicție cu prevederile art. 37 Codul transporturilor auto. Totodată, a relatat că, prin răspunsul nr. 05/2-5531 din 25 mai 2018, cererea prealabilă a fost respinsă. Reclamanta a considerat că refuzul Ministerului Economiei și Infrastructurii este neîntemeiat și ilegal, așa cum, din formularul prezentat de Agenția Națională Transport Auto, s-a constat indubitabil că cererea de modificare este în corespundere cu prevederile art. 37 Codul transporturilor auto, pe de o parte, iar pe de altă parte, anularea ordinului contestat este admisibilă.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 octombrie 2018, cauzele civile intentate la acțiunile formulate de SRL „Riacomtrans” împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii privind recunoașterea ilegalității refuzului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 14/4-3054 din 23 martie 2018 și obligarea emiterii ordinului privind modificarea orei de plecare la ruta inter- raională Baimaclia 9:20 – Chișinău 12:40, cu stabilirea orei 6:30 din Baimaclia și includerea în orarul de circulație a stației Sălcuța; SRL „Riacomtrans” împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii privind anularea refuzului nr. 14/4-3054 din 22 martie 2018 și obligarea examinării cererii de emitere a ordinului privind atribuirea dreptului de efectuare a curselor suplimentare pe ruta inter-raională Chișinău-Horodca, și SRL „Riacomtrans” împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii privind recunoașterea ca ilegal a refuzului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 14/4-3054 din 22 martie 2018 și obligarea Ministerului Economiei și Infrastructurii să examineze cererea reclamantei și să emită ordin privind modificarea rutei inter-raionale Baimaclia 7:20 – Chișinău 17:10, a orei de plecare din Chișinău la ora 16:00 și includerea stațiilor Misovca, Gangura, Salcuța, precum și anularea ordinului despre includerea staționării în Salcuța, Căinari și Cârnățenii Noi,

la ruta cu regim expres Opaci 7:15 – Chișinău 16:00, ca fiind în contradicție cu prevederile art. 37 Codul transporturilor auto, s-au conexat pentru a fi examinate într-un singur proces. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 aprilie 2022, acțiunea de contencios administrativ depusă de SRL „Riacomtrans” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 10 mai 2022, SRL „Riacomtrans” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 aprilie 2022, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii (vol. IV, f. d. 48-49).

Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de SRL „Riacomtrans” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 aprilie 2022. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că în conformitate cu 3 prevederile art. 35 alin. (1) Codul transporturilor rutiere, programul de transport rutier interraional se elaborează, se aprobă și se modifică de către organul central de specialitate.

Conform art. 37 din Codul transporturilor rutiere, programele de transport rutier pot fi modificate prin: a) introducerea de noi rute; b) prelungirea unei rute existente; b1 ) excluderea rutelor, în cazul retragerii autorizației de transport și al inoportunității expunerii rutei respective la concurs; c) modificarea numărului de curse; d) modificarea graficelor de circulație; e) includerea, excluderea sau modificarea gărilor auto și/sau a stațiilor publice; f) modificarea numărului de zile în care se efectuează cursa; g) modificarea cerințelor minime privind capacitatea de îmbarcare și categoria de confort a vehiculului rutier.

O rută nu poate fi introdusă ca rută nouă în programul de transport raional sau interraional dacă mai mult de 80% din lungimea rutei propuse se suprapune cu o rută deja existentă în programul de transport rutier respectiv, iar în cazul programului de transport rutier internațional, acest lucru nu este posibil dacă mai mult de 90% din lungimea rutei propuse se suprapune cu o rută deja existentă în programul de transport rutier respectiv. Pe perioada de valabilitate a autorizației de transport rutier de persoane prin servicii regulate, o rută poate fi modificată cu maximum 30% din lungimea sa inițială.

În cazul programului de transport rutier interraional, la introducerea unei rute noi, la prelungirea rutei, la majorarea numărului de curse, la introducerea de stații sau la modificarea orelor, când graficul de circulație propus are stații care se află în graficele unor rute deservite de către alți operatori de transport rutier, între plecările din stațiile și capetele de rută comune cu ale unei curse incluse în programul de transport interraional trebuie să se asigure un interval de 30 de minute, iar între plecările din stațiile și capetele de rută comune cu ale unei curse incluse în programul de transport raional – un interval de 15 minute.

În cazul programului de transport rutier raional, la introducerea unei rute noi, la prelungirea rutei, la majorarea numărului de curse, la introducerea de stații sau la modificarea orelor, cînd graficul de circulație propus are stații care se află în graficul unor rute deservite de către alți operatori de transport rutier, între plecările din stațiile și capetele de rută comune cu ale unei curse incluse în programul de transport raional sau interraional trebuie să se asigure un interval de 15 minute.

În cazul programului de transport rutier internațional, la introducerea unei rute noi, la prelungirea rutei, la majorarea numărului de curse, la introducerea de stații sau la modificarea orelor, cînd graficul de circulație propus are stații care se află în graficele unor rute deservite de către alți operatori de transport rutier, între plecările din stațiile și capetele de rută comune cu ale unei curse incluse în programul de transport internațional trebuie să se asigure un interval de o oră, iar între plecările din stațiile și capetele de rută comune cu ale unei curse incluse în programul de transport interraional – un interval de 30 de minute.

În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) și d), modificarea programului de transport rutier interraional poate fi efectuată anual numai în perioada 1 ianuarie – 15 februarie, cu informarea, în termen de 30 de zile calendaristice, a tuturor operatorilor de transport rutier care activează pe ruta la care urmează a fi efectuate modificări. Operatorii de transport rutier pot depune la sediul organului central de specialitate cererile privind modificarea programului de transport rutier interraional 4 numai în perioada 1 decembrie – 15 ianuarie. La cerere urmează a fi anexate, obligatoriu, proiectul graficului de circulație și schema serviciului regulat care se solicită a fi deschis/modificat.

68. În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. e), f) și g), modificarea programelor de transport rutier poate fi efectuată trimestrial, iar în situația prevăzută la alin. (1) lit. b1) – pe parcursul întregului an calendaristic. În situațiile prevăzute la alin. (1), modificarea programelor de transport rutier locale, municipale și raionale poate fi efectuată în perioada 1 martie – 1 mai și 1 septembrie – 1 noiembrie, cu informarea, în termen de 30 de zile calendaristice, a tuturor operatorilor de transport rutier care activează pe ruta la care urmează a fi efectuate modificări. Instanța de apel a conchis că prin înscrisurile cauzei se confirmă cert că, în intervalul de timp solicitat există serviciile regulate Plop 7:20 (Cârnățenii Noi 7:48) – Chișinău 14:45, Chișinău 7:35, 14:00, 14:30, 17:30 – Horodca 6:40, 11:40, 14:20, 16:20, Ulmu 6:30, 8:35, 9:40, 14:10, 16:45, 17:30 – Chișinău 7:35, 9:40, 11:00, 16:10, 17:50, 19:00.

Horodca 8:50 – Ialoveni 15:30, Chișinău 14:15, Ișnovăț 11:25, Criuleni 17:10 (Hârtopul Mare 17:50) – Hârtopul Mic 6:35, Hârtopul Mic 13:30, 14:35 – Chișinău 16:00, 18:30. Astfel, în rezultatul examinării cererilor formulate de SRL „Riacomtrans”, s-a stabilit că modificarea orei de plecare la serviciul regulat interraional Baimaclia 7:20-Chișinău 17:10, deservit de către SRL „Riacomtrans”, cu stabilirea orei 16:00 din Chișinău și includerea punctelor intermediare în localitățile Misovca, Gangura și Sălcuța, cu trecerea prin localitatea Cârnățenii Noi 7:59, se intersectează la cursa tur în localitatea intermediară de staționare Cârnâțenii Noi cu serviciul rutier regulat interraional Plop 7:20 (Cârnățenii Noi 7:48)-Chișinău 14:45, deservită de operatorul de transport S.A.

„Baza de Transport Auto nr. 36”, nu este respectat intervalul de 30 de minute, totodată, fiind constatat că, aceeași modificare se intersectează și cu serviciul regulat interraional Baimaclia 6:00-Chișinău 15:30, la cursa retur, deservit de operatorul de transport S.A. „Autofar”, nu este respectat intervalul de 30 de minute. Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele SRL „Riacomtrans” care a susținut că, solicitarea sa de modificare a orei de plecare la serviciul regulat interraional Baimaclia 7:20-Chișinău 17:10 se încadrează în prevederile legale, or, este cert, că prin modificarea solicitată, nu este respectat intervalul de 30 de minute stabilit la art. 37 alin. (4) din Codul transporturilor rutiere.

În continuare, instanța de apel a reținut că, în condițiile speței, nu era posibilă nici modificarea orei de plecare la serviciul regulat interraional Baimaclia 9:00- Chișinău 12:40 și includerea punctului intermediar de staționare în localitatea Sălcuța, cu trecere prin localitatea Cârnățenii Noi 7:14, or, această modificare ar duce la nerespectarea intervalului de 30 min la cursa retur în localitatea intermediară de staționare Sălcuța cu serviciul rutier regulat interraional Plop 7:20 (Sălcuța 7:48) – Chișinău 14:45, deservit de operatorul de transport SA „Baza de Transport Auto nr. 36”.

Mai mult, s-a constatat că, distanța rutei dintre orarul existent de 98 km, nu corespunde cu distanța din orarul nou prezentat de SRL „Riacomtrans” spre modificare de 91 km, astfel că orele indicate a fi corecte, însă, din cauza celor 7 km excluși, orele intermediare se vor modifica prin nerespectarea intervalului de 30 min. Totodată, instanța de apel a notat că întemeiat s-a respins de Ministerul Economiei și Infrastructurii și solicitarea SRL „Riacomtrans” de deschidere și atribuire a curselor regulate suplimentare Chișinău – Horodca, așa cum, programul 5 înaintat spre aprobare de SRL „Riacomtrans” se intersectează cu serviciile rutiere regulate interraionale Horodca 8:50-Ialoveni 15:30, Horodca 14:20, 16:20, 11:40- Chișinău 17:30, 14:30, 14:00, Ulmu 9:40, 16:45, 14:10, 17:30, 8:35, 6:30 – Chișinău 11:00, 17:50, 16:10, 19:00, 9:40, 7:35, deservite de operatorii de transport S.A.

„Parcul de Autobuse nr. 1”, SRL „Promanagement MGC”, Î.I. „Liliana-Jumir” și S.R.L. „Calivas-Agro”, prin ce nu vor fi respectate intervalele de 30 și 15 min. Or, potrivit art. 38 alin. (1) lit. a) din Codul transporturilor rutiere, rutele/cursele incluse în programele de transport rutier local, municipal, raional și interraional se atribuie prin concurs, de către comisiile privind atribuirea prin concurs a serviciilor regulate de transport rutier, în cadrul ședințelor publice de atribuire, în următoarele cazuri: a) introducerea de rute/curse noi. Din sensul normei legale enunțate urmează că, introducerea de rute/curse noi, se atribuie operatorilor de transport prin concurs, de către comisiile privind atribuirea prin concurs a serviciilor regulate de transport rutier.

Prin urmare, Ministerul Economiei și Infrastructurii nu putea să acorde spre deservire SRL „Riacomtrans” ruta Horodca-Chișinău, așa cum, pentru deschiderea rutei respective, era necesară organizarea unui concurs. La 02 decembrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a depus prin intermediul adresei electronice, recurs nemotivat împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (vol. IV, f.d.145-147).

La 26 decembrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a depus prin intermediul adresei electronice, recurs motivat împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (vol. IV, f.d.156-160). În susținerea recursului a invocat că, instanțele ierahic inferioare eronat au concluzionat despre netemeiniciei acțiunii, reținând în special că constatările și concluziile date potrivit hotărârii și deciziei sunt rezultatul examinării superficiale a litigiului dedus judecății și interpretării eronate a probatoriului administrat, și interpretării în mod eronat a prevederilor legii materiale aplicabile, ceea ce atestă admisibilitatea recursului, întru verificarea legalității actelor judecătorești recurate și adoptarea unei noi hotărâri.

Din formularul prezentat de Agenția Națională Transport Auto se constată indubitabil că cererea/propunerea de modificare este în corespundere cu prevederilor art. 37 al Codului transporturilor auto. Recurenta a notat că atât instanța de fond cât și instanța de apel, în lipsa unei analize necesare, a preluat poziția părții intimate ignorând aspecte esențiale a litigiului dedus judecății, ceea ce și a determinat netemeinicia hotărârii/deciziei date în cauză și direct a prejudiciat drepturile și interesele societății comerciale SRL ,,Riacomtrans” în calitate de operator a rutelor regulate. A relatat că în atare circumstanțe, nemotivarea soluțiilor judecătorești constituie o încălcare a art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, care garantează oricărei persoane dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale.

6 În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 noiembrie 2022. Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans” și avocatul Nicolae Leșan au fost notificați la 25 noiembrie 2022 (f.d.135), prin urmare recursul nemotivat depus la 02 decembrie 2022 este în termen.

Decizia motivată a instanței de apel din 23 noiembrie 2022 a fost notificată participanților la proces la 12 decembrie 2022 (f.d.148). Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 26 decembrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 14 februarie 2023, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a depus referință și a solicitat respingerea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023), recursul se declară inadmisibil în special în 7 cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni 8 de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9