3ra-210/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-210/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr.3ra-210/23
2-18157975-01-3ra-21022023
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Sîrbu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc
ÎNCHEIERE
14 iunie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Mariana Pitic
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere
Limitată ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans” împotriva Ministerului Economiei
și Infrastructurii, persoane terțe Societatea cu Răspundere Limitată „Dac-Trans-
Service”, Societatea cu Răspundere Limitată „Gal Transervice”, Societatea cu
Răspundere Limitată „Galprim”, Societatea cu Răspundere Limitată „Rotten” și
Societatea cu Răspundere Limitată „Diony Travel, cu privire la obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din data de 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a casat respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată
,,Riacomtrans”, împotriva hotărârii din data de 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani,
constată:
La 21 mai 2018 SRL ,,Riacomtrans” a depus acțiune în contencios administrativ
împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii, prin care a solicitat anularea
refuzului nr. 05/2-4148 din 18 aprilie 2018 și obligarea emiterii actului administrativ
privind deschiderea și atribuirea spre deservire societății comerciale a serviciului
rutier regulat internațional Găureni (MD) 02:50 - Iași/Aeroport (RO) 13:40.
În motivarea acțiunii SRL ,,Riacomtrans” a invocat că la 15 ianuarie 2018 a
înaintat Ministerului Economiei și Infrastructurii cererea nr. 01, prin care a solicitat
deschiderea și atribuirea spre deservire societății comerciale a serviciului rutier
regulat internațional Găureni (MD) 02:50 - Iași/Aeroport (RO) 13:40, prezentând
setul de acte/documente necesare pentru deschiderea rutei internaționale.
Prin scrisoarea nr. 14/4 din data de 26 februarie 2018 Ministerul Economiei și
Infrastructurii i-a comunicat SRL ,,Riacomtrans” că în rezultatul examinării cererii,
despre propunerea privind modificarea Programului de transport rutier internațional,
prin includerea serviciului regulat internațional Găureni (MD) 02:50 - Iași/Aeroport
(RO) 13:40, a fost stabilit că lungimea serviciului regulat propus se suprapune cu ruta
existentă Chișinău (MD) - Iași (RO), mai mult de 90%. Totodată, a menționat că
cererea contravine prevederilor art. 37, alin. (2) al Codului Transporturilor Rutiere.
1
Societatea reclamantă a menționat că prin scrisoarea nr. 14/4 din 26 februarie
2018 au fost constatate și careva neclarități în setul de acte/documente necesare
pentru deschiderea rutei internaționale.
Astfel, conformându-se scrisorii nr. 14/4 din 26 februarie 2018, la 01 martie
2018 SRL ,,Riacomtrans” a prezentat setul de acte/documente necesare pentru
deschiderea rutei internaționale în conformitate cu prevederile art. 39, alin. (7) al
Codului Transporturilor Rutiere. Totodată, a concretizat faptul că prevederile art. 37,
alin. (2) al Codului Transporturilor Rutiere, nu pot fi aplicate cererii privind
deschiderea și atribuirea spre deservire SRL „Riacomtrans” a serviciului rutier
regulat internațional Găureni (MD) 02:50 - Iași/Aeroport (RO) 13:40, pe motivul, că
ruta existentă Chișinău (MD) - Iași (RO), este de 157 km, iar ruta solicitată Găureni
(MD) - Iași/Aeroport (RO), este de 192 km și conform calculului 157 km/192 x 100%
= 82%. Societatea a relatat că art. 37, alin. (2) al Codului Transporturilor Rutiere
indică că o rută nu poate fi introdusă ca ruta nouă în programul de transport rutier
raional sau interraional dacă mai mult de 80% din lungimea rutei propuse se
suprapune cu o rută deja existentă în program de transport rutier respectiv, iar în
cazul programului de transport rutier internațional, acest lucru nu este posibil dacă
mai mult de 90% din lungimea rutei propuse se suprapune cu o rută deja existentă în
programul de transport rutier respectiv.
Prin scrisoarea din 13 martie 2018 Ministerul Economiei și Infrastructurii i-a
comunicat că cererea din 01 martie 2018, rămâne fără examinare, fiind catalogată ca
una repetată. Motiv din care, SRL,,Riacomtrans” a înaintat Ministerului Economiei și
Infrastructurii, cerere prealabilă, solicitând deschiderea și atribuirea spre deservire a
serviciului rutier regulat internațional Găureni (MD) 02:50 - Iași/Aeroport (RO)
13:40. Ministerul Economiei și Infrastructurii, examinând cererea prealabilă, prin
răspunsul nr. 05/2-4148 din 18 aprilie 2018 a formulat refuzul în admiterea acesteia
făcând referire la prevederile art. 37, alin. (2) al Codului Transporturilor Rutiere.
SRL ,,Riacomtrans” a invocat că Ministerul Economiei și Infrastructurii
neîntemeiat și ilegal a refuzat în admiterea cererii privind deschiderea și atribuirea
spre deservire societății comerciale serviciul rutier regulat internațional Găureni
(MD) 02:50 - Iași/Aeroport (RO) 13:40, avându-se în vedere, că motivul refuzului
art. 37, alin. (2) al Codului Transporturilor Rutiere nu poate fi aplicat de drept,
deoarece ruta existentă Chișinău (MD) - Iași (RO), este de 157 km, iar ruta solicitată
Găureni (MD) - Iași/Aeroport (RO), este de 192 km.
În opinia societăți reclamante refuzul Ministerului Economiei și Infrastructurii,
contravine legii, fiind astfel vădit neîntemeiat și direct prejudiciabil drepturilor și
intereselor SRL „Riacomtrans”.
Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central
SRL „Dac-Trans-Service”, SRL „Gal Transervice”, SRL „Galprim”, SRL „Rotten” și
SRL „Diony Travel” au fost atrase în proces în calitate de persoane terțe. (f.d. 49, vol.
I)
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 25 iunie 2021 a respins
acțiunea înaintată de către SRL „Riacomtrans”, ca neîntemeiată. (f.d. 228, vol. I)
La 12 iulie 2021 SRL ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a
depus apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, iar la data de 18 octombrie 2021 a prezentat motivarea apelului, cu
respectarea termenelor prevăzute de art. 232 din Codul administrativ. (f.d. 1-3, 30-34,
vol. II)
2
Prin decizia din data de 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de către SRL ,,Riacomtrans” împotriva hotărârii din data de 25 iunie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.( f.d. 100, 101-113, vol. II)
Instanțele de judecată, în temeiul art. 6, alin. (1), (4), (6), art. 35, alin. (2), art.
37, alin. (1), alin. (2) și alin. (6) din Codul Transporturilor Rutiere, au concluzionat că
acțiunea este neîntemeiată, deoarece Ministerul Economiei și Infrastructurii a respins
cererea din considerentul că lungimea serviciului rutier regulat internațional Găureni
02.50-Iași Aeroport 13.40 se suprapune cu rutele existente de pe acest traseu, cum ar
fi serviciile rutiere regulate internaționale Chișinău - Iași și Chișinău - Sovata (prin
Iași), în proporție mai mare de 90%.
Astfel, instanțele de judecată nu au fost stabilite careva motive privind anularea
refuzului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 05/2-4148 din 18 aprilie 2018
precum și obligarea emiterii ordinului privind deschiderea și atribuirea spre deservire
societății comerciale SRL „Riacomtrans” a serviciului rutier regulat internațional
Găureni (MD) 02:50 - Iași/Aeroport (RO) 13:40.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs SRL ,,Riacomtrans”,
reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei
noi hotărâri privind admiterea acțiunii. (f.d. 130-132)
În motivarea recursului SRL „Riacomtrans” a menționat că instanțele de
judecată examinând litigiul au ignorat astupatele esențiale de fapt și de drept ale
litigiului, interpretând eronat prevederile Codului Transporturilor Rutiere.
SRL „Riacomtrans” a susținut că Ministerul Economiei și Infrastructurii
neîntemeiat și contrar legii a refuzat în admiterea cererii privind deschiderea și
atribuirea spre deservire societății comerciale a serviciului rutier regulat internațional
Găureni (MD) 02:50 - Iași/Aeroport (RO) 13:40, reținând în acest sens art. 37, alin.
(2) al Codului Transporturilor Rutiere. La caz, prevederile art. 37, alin. (2) al Codului
Transporturilor Rutiere nu sunt aplicabile de drept, având în vedere faptul că ruta
Chișinău (MD) - Iași (RO), este de 157 km, iar ruta solicitată Găureni (MD) -
Iași/Aeroport (RO), este de 192 km și conform calculului 157 km/192 x 100% =
82%.
Societatea recurentă a relatat că actul administrativ contestat nu corespunde
rigorilor legale prevăzute de art. 118 din Codul administrativ, iar instanțele de
judecată au constatat temeinicia soluției administrative, deși aceasta nefiind una
motivată. La fel nu sunt motivate nici hotărârea instanței de fond, nici decizia
instanței de apel.
La 10 martie 2023 Ministerului Economiei și Infrastructurii a depus referință
asupra recursului înaintat de către SRL ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul
Nicolae Leșan, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, menționând că
cererea de recurs nu relevă încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural de către instanțele de judecată, argumentele invocate în
recurs fiind declarații formale și urmează a fi apreciate critic. ( f.d.151-153)
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
3
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 octombrie 2022.
Dispozitivul deciziei fiind notificat avocatului Nicolae Leșan, prin intermediul poștei
electronice la data de 11 octombrie 2022, iar decizia motivată la data de 26 decembrie
( f.d.115,123)
SRL ,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, la 09 octombrie
2022 a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data
de 05 octombrie 2022, expediind motivarea recursului Curții Supreme de Justiție la
25 ianuarie 2023.
Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul
prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus SRL ,,Riacomtrans”,
reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în raport cu materialele cauzei, completul
Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de
principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al
temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și
care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea
cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul reține că, Codul administrativ dezvoltă nu
doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din
particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume
din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită
și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,
în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
4
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în
acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.
Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către SRL
,,Riacomtrans”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Riacomtrans”,
reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Mariana Pitic
Aliona Miron
5