3r-64/24 — Anularea actului administrativ

3r-64/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3r-64/24 (2-22034269-01-3r-12032024)

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru

D E C I Z I E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Andrei Racu și Iuri Sorochin,

în cauza de contencios administrativ înaintată de Andrei Racu și Iurie Sorochin

împotriva Uniunii Avocaților din RM cu privire la anularea actului administrativ

normativ, și acțiunea înaintată de Tudor Donos împotriva Uniunii Avocaților din

RM cu privire la anularea parțială a actului administrativ normativ,

împotriva încheierii din 19 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost declarate inadmisibile acțiunea lui Andrei Racu și acțiunea lui Iuri Sorochin,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2022, Andrei Racu și Iuri Sorochin au înaintat acțiune împotriva

Uniunii Avocaților din RM cu privire la constatarea nulității hotărârii Consiliului

Uniunii Avocaților nr. 09-02/25.02.2022, adoptată la 25 februarie 2022 (f.d. 1-2, vol.

I).

Prezenta acțiune a fost concretizată prin cererile din 24 iunie 2022 (f.d. 30, vol.

I), din 12 octombrie 2022 (f.d. 83, vol. I) și din 30 octombrie 2023 (f.d. 185, vol. I)

prin care s-a solicitat constatarea nulității hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților

nr. 09-02/25.02.2022, adoptată la 25 februarie 2022, anularea hotărârii Consiliului

Uniunii Avocaților nr. 17-06/06.05.2022, adoptată la 06 mai 2022, a hotărârii

Consiliului Uniunii Avocaților nr. 21-05/24.06.2022, adoptată la 24 iunie 2022, a

hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr. 23-02/05.08.2022, adoptată la 05 august

2022 și a hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05- 02/28.04.2023, adoptată la

28 aprilie 2023.

La 04 mai 2023, Tudor Donos a înaintat acțiune în control normativ împotriva

Uniunii Avocaților din RM, concretizată la 16 octombrie 2023, cu privire la anularea

parțială a hotărârii nr.09-02/25.02.2022 din 25 februarie 2022 cu privire la aprobarea

taxelor, în partea ce ține de încasarea de la cetățeni a sumei de 500 lei pentru

depunerea și examinarea cererilor către Comisia de Etică și Disciplină a Uniunii

Avocaților, cu încasarea sumei de 503 lei (f.d. 1-6, 39-44, vol. II).

1

Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2023,

s-a transmis spre conexare cauza la acțiunea lui Tudor Donos împotriva Uniunii

Avocaților din RM cu privire anularea parțială a actului administrativ normativ și

încasarea sumei de 503 lei la cauza pendinte la acțiunea lui Andrei Racu și Iuri

Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din RM cu privire anularea actului

administrativ normativ.

Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2023,

s-a dispus conexarea într-un singur proces a cauzei de contencios administrativ nr.

3- 74/23 la acțiunea înaintată de Tudor Donos împotriva Uniunii Avocaților din RM,

la cauza nr. 3-95/22 la acțiunea înaintată de Andrei Racu și Iuri Sorochin împotriva

Uniunii Avocaților din RM, atribuindu-se un număr unic 3-95/22 (f.d. 69-70, vol. I).

Prin încheierea din 19 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea lui Andrei Racu împotriva Uniunii Avocaților din RM cu

privire anularea actului administrativ normativ, în partea art. 1 pct. 2-13, 19-22 și 24

din hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 09-02/25.02.2022 din 25 februarie

2022, modificată prin hotărârile Consiliului Uniunii Avocaților nr. 17-

06/06.05.2022 din 06 mai 2022, nr. 21-05/24.06.2022 din 24 iunie 2022, nr. 23-

02/05.08.2022 din 05 august 2022 și nr. 05-02/28.04.2023 din 28 aprilie 2023, în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

S-a declarat inadmisibilă acțiunea lui Iuri Sorochin împotriva Uniunii

Avocaților din RM cu privire anularea actului administrativ normativ, în partea art.

1 pct. 1-7, 22 și 24 din hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 09-

02/25.02.2022 din 25 februarie 2022, modificată prin hotărârile Consiliului Uniunii

Avocaților nr. 17-06/06.05.2022 din 06 mai 2022, nr. 21-05/24.06.2022 din 24 iunie

2022, nr. 23-02/05.08.2022 din 05 august 2022 și nr. 05-02/28.04.2023 din 28 aprilie

2023, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

S-a explicat reclamanților Andrei Racu și Iuri Sorochin, că declararea acțiunii

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

La 04 martie 2024, Andrei Racu și Iuri Sorochin au depus recurs împotriva

încheierii din 19 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, anularea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei la Curtea de

Apel Chișinău pentru examinare în fond.

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel este una eronată,

dat fiind faptul că aceasta a determinat incorect temeiurile de inadmisibilitate a

acțiunii, fără a raporta cerințele înaintate cadrului normativ de procedură, indicând

eronat că recurenții nu au fost în drept de a se adresa cu prezenta acțiune în instanță,

dat fiind faptul că nu le-a fost vătămat niciun drept.

La 13 martie 2024, recurenții au depus o cerere prin acre au concretizat

solicitările din cererea de recurs (f.d. 30, vol. III).

La 05 aprilie 2024, Uniunea Avocaților din RM a depus o referință asupra

cererii de recurs, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată (f.d. 34-39, vol. III).

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea

2

contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

încheierea contestată la 19 februarie 2024, copia încheierii fiind notificată

recurenților la 20 februarie 2024 prin poșta electronică (f.d. 235, vol. II). Astfel,

instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

respectat termenul instituit de legiuitor la art. 242 din Codul administrativ, pentru

demararea căii de atac în ordine de recurs.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inoportună

invitarea părților la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

recurs, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia și participanții la

proces nu au solicitat examinarea recursului în ședința de judecată.

Examinând recursul declarat de Andrei Racu și Iuri Sorochin, prin prisma

argumentelor invocate și a actelor din dosar, coroborate cu normele de drept

pertinente speței, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l admite, a anula încheierea din 19 februarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău și a restitui cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea

admisibilității acțiunii, din motivele ce succed.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care anulează

încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Articolul 21 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (1) din Codul administrativ, în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme

de fapt și de drept.

Potrivit materialelor cauzei, prin încheierea din 19 februarie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibilă acțiunea lui Andrei Racu împotriva Uniunii

Avocaților din RM cu privire anularea actului administrativ normativ, în partea art.

1 pct. 2-13, 19-22 și 24 din hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 09-

02/25.02.2022 din 25 februarie 2022, modificată prin hotărârile Consiliului Uniunii

Avocaților nr. 17- 06/06.05.2022 din 06 mai 2022, nr. 21-05/24.06.2022 din 24 iunie

2022, nr. 23- 02/05.08.2022 din 05 august 2022 și nr. 05-02/28.04.2023 din 28

aprilie 2023, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

S-a declarat inadmisibilă acțiunea lui Iuri Sorochin împotriva Uniunii

Avocaților din RM cu privire anularea actului administrativ normativ, în partea art.

3

1 pct. 1-7, 22 și 24 din hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 09-

02/25.02.2022 din 25 februarie 2022, modificată prin hotărârile Consiliului Uniunii

Avocaților nr. 17-06/06.05.2022 din 06 mai 2022, nr. 21-05/24.06.2022 din 24 iunie

2022, nr. 23-02/05.08.2022 din 05 august 2022 și nr. 05-02/28.04.2023 din 28 aprilie

2023, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

S-a explicat reclamanților Andrei Racu și Iuri Sorochin, că declararea acțiunii

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

În conformitate cu art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art. 17.

În motivarea soluției sale, Curtea de Apel Chișinău a indicat că, în condițiile în

care acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Andrei Racu și Iuri

Sorochin, nu întrunește parțial condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind

admisibilă, instanța de judecată nu va purcede la examinarea și soluționarea fondului

cauzei de contencios administrativ la acțiunea acestora, deoarece chestiunile de

procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.

Astfel, instanța a reținut prevederile art. 39 din Codul administrativ, potrivit

căruia orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică

în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate

adresa instanței de judecată competente. În corespundere cu art. 17 din Codul

administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege

căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău a rezumat că, pentru a fi admisibilă, o

acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept

subiectiv vătămat. Astfel, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ,

reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin

activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

Instanța de recurs reține că la examinarea admisibilității cererii de chemare în

judecată depusă de Andrei Racu și Iuri Sorochin, Curtea de Apel Chișinău nu a dat

o apreciere corespunzătoare solicitărilor formulate în acțiune prin prisma normelor

ce reglementează verificarea admisibilității cererii. Or, în situația în care din

conținutul cererii de chemare în judecată nu rezultă cu suficientă claritate existența

unui drept vătămat al reclamanților sau acesta nu poate fi identificat cu precizie,

instanța urma să ofere reclamanților un termen pentru a-și concretiza pretențiile și a-

și justifica pretinsele drepturi vătămate, prin prisma actului administrativ normativ

contestat.

Astfel, potrivit art. 219 din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

4

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces. Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces

sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.

Respectiv, reieșind din prevederile normei citate supra, Curtea de Apel

Chișinău urma să cerceteze starea de fapt sub toate aspectele, și să stabilească cu

precizie existența/inexistența unui drept vătămat, argumentându-și cu claritate

soluția.

Totodată, încheierea supusă recursului nu este motivată, fiind și contradictorie,

or în privința reclamantului Andrei Racu instanța face aluzie la faptul că actul

administrativ contestat nu se referă la acesta din motivul că este avocat stagiar, iar

în privința reclamantului Iuri Sorochin face aceeași aluzie, indicând motivul că

acesta deține licență de avocat. Respectiv, concluziile instanței în această privință

sunt neclare și lasă loc interpretărilor.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărîre motivată. Motivarea este o parte a

hotărîrii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărîri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărîri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărîre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

În atare circumstanțe, soluția de admitere a recursului depus de Andrei Racu și

Iuri Sorochin este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Reieșind din considerentele menționate, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Andrei Racu

și Iuri Sorochin, de a anula încheierea din 19 februarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea admisibilității

acțiunii.

5

Conform prevederilor art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Andrei Racu și Iuri Sorochin.

Se anulează încheierea din 19 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de

Andrei Racu și Iurie Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din RM cu privire la

anularea actului administrativ normativ, și acțiunea înaintată de Tudor Donos

împotriva Uniunii Avocaților din RM cu privire la anularea parțială a actului

administrativ normativ, și se restituie cauza la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6