3r-126/21 — contestarea actului administrativ

3r-126/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3r-126/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău ( A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Andrei Racu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată în

control normativ înaintată de Andrei Racu și Iuri Sorochin împotriva Uniunii

Avocaților din Republica Moldova privind constatarea nulității prevederilor art. 1

alin. (7) din Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților, adoptată la 13 decembrie

2019, anularea alin. (1/1) al art. 46 din Statutul profesiei de avocat, ca fiind ilegale,

împotriva încheierii din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Andrei

Racu și Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind

constatarea nulității prevederilor art. 1 alin. (7) din Hotărârea Congresului Uniunii

Avocaților, adoptată la 13 decembrie 2019, anularea alin. (1/1) al art. 46 din Statutul

profesiei de avocat, în partea pretențiilor formulate de Andrei Racu, din motiv că

reclamantul Andrei Racu nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ,

c o n s t a t ă :

La data de 30 noiembrie 2020 Andrei Racu și Iuri Sorochin avocat, membru

al Uniunii Avocaților din Republica Moldova au depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind constatarea

nulității prevederilor art. 1 alin. (7) din Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților,

adoptată la 13 decembrie 2019, anularea alin. (1/1) al art. 46 din Statutul profesiei

de avocat, ca fiind ilegale.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții Andrei Racu și Iuri

Sorochin au invocat, că la 13 decembrie 2019 Congresul Uniunii Avocaților a

adoptat hotărârea privind aprobarea modificărilor și completărilor la Statutul

profesiei de avocat, prin care, la alin. (7) al art. 1 s-a prevăzut că „Statutul profesiei

de avocat, aprobat prin Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților din 29 ianuarie

2011, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 54-57 din 08 aprilie

2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după

1

cum urmează: la articolul 46, după alineatul (1), se introduce alineatul (1/1) cu

următorul cuprins: „(1/1) Membrii Comisiilor Uniunii Avocaților al căror mandat a

expirat, își exercită activitatea până la constituirea componenței noi Comisii”.

Reclamantul a mai menționat, că în conformitate cu art. 2, respectiva hotărâre a intrat

în vigoare la data de 29 mai 2020, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

Învederează reclamanții că art. 46 alin. (1/1) din Statutul profesiei de avocat a fost

emis fără temei legal, iar prevederile acestuia contravin prevederilor imperative ale

art. 42 alin. (1) al Legii nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură și urmează

a fi anulat în tot de către instanța de judecată.

Reclamanții au invocat art. 42 alin (1) al Legii cu privire la avocatură, care

prevede imperativ că „Membrii comisiilor Uniunii Avocaților sânt aleși sau delegați

pe un termen de 4 ani”, fără a prevedea posibilitatea prelungirii acestui termen, iar

art. 46 alin. (1/1) din Statutul profesiei de avocat prevede că „Membrii Comisiilor

Uniunii Avocaților al căror mandat a expirat, își exercită activitatea până la

constituirea componenței noii Comisii”. Astfel, prin prevederile statutare se instituie

un termen incert, care depășește termenul de 4 ani, circumstanțe care în opinia

reclamanților contravin direct termenului imperativ prevăzut de art. 42 alin. (1) al

Legii cu privire la avocatură. Totodată, posibilitatea introducerii prevederilor

statutare contestate, nu este prevăzută de lege, deci nu sînt emise în temeiul legii.

Reclamanții au mai invocat că procedura de adoptare a Hotărârii Congresului

Uniunii Avocaților din 13 decembrie 2019, în partea art. 1 alin. (7) a fost grav

încălcată, circumstanțe care au generat adoptarea cu încălcarea procedurii a

prevederilor alin. (1/1) al art. 46 din Statutul profesiei de avocat, ceea ce, subsecvent,

impune ca instanța de judecată să constate nulitatea prevederilor art. 1 alin. (7) din

Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților, adoptată la 13 decembrie 2019, fapt ce

suplimentar indică la caracterul ilegal al alin. (1/1) al art. 46 din Statutul profesiei de

avocat.

Reclamanții Andrei Racu și Iuri Sorochin au solicitat admiterea acțiunii,

constatarea nulității prevederilor art. 1 alin. (7) din Hotărârea Congresului Uniunii

Avocaților, adoptată la 13 decembrie 2019, anularea alin. (1/1) al art. 46 din Statutul

profesiei de avocat, ca fiind ilegale.

Prin încheierea din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Andrei Racu și Iuri

Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind constatarea

nulității prevederilor art. 1 alin. (7) din Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților,

adoptată la 13 decembrie 2019, anularea alin. (1/1) al art. 46 din Statutul profesiei

de avocat, în partea pretențiilor formulate de Andrei Racu, din motiv că reclamantul

Andrei Racu nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art. 17 Cod administrativ.

La 22 martie 2021, Andrei Racu, a depus recurs împotriva încheierii din

04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii instanței de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea primei

instanțe, deoarece concluziile instanței de judecată sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

2

Recurentul a menționat, că instanța de fond a indicat că actul administrativ cu

caracter normativ contestat, reglementează modul de accedere în profesia de avocat,

însă nu a ținut cont de faptul că Andrei Racu a efectuat în perioada 22 decembrie

2017–21 iunie 2019, stagierea profesională, iar la data de 14 mai 2020 a depus cerere

de a participa la examenul de admitere în profesia de avocat, iar prin hotărârea

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a fost admis la examen, la care nu s-a

prezentat, anume pe motiv că consideră Comisia de licențiere, cu mandat prelungit,

este una drept ilegală, ori mandatul acesteia a fost extins contrar prevederilor legale,

în temeiul prevederilor statutare, legalitatea cărora urmează a fi verificată de către

Curtea de Apel Chișinău.

Mai mult, recurentul a indicat că între el și Uniunea Avocaților din Moldova

sunt în derulare un șir de litigii, pe marginea unor acte administrative cu caracter

individual, emise de organe ale Uniunii Avocaților din Moldova în privința primului,

unde s-a făcut și se va face uz, inclusiv, de actele administrative cu caracter normativ

contestate, legalitatea cărora este pusă la îndoială de recurent și urmează a fi

verificată de către instanța de contencios administrativ, printr-un control normativ.

Recurentul a relatat că prin încheierea primei instanțe, este lipsit de accesul la

o instanță de contencios administrativ, în vederea verificării legalității unor acte

administrative cu caracter normativ, aplicabile unor spețe pertinente recurentului.

Recurentul a invocat, că un act administrativ cu caracter normativ nu poate

afecta un drept individual sau personal, în sensul pretins de instanța de fond, or

acesta, prin concepție, poartă un caracter general/universal, iar scopul controlului

normativ este asigurarea legalității actelor administrative normative în calitate de

principiu fundamental al statului de drept, iar vătămarea unui drept personal este una

indirectă, prin reglementarea unor relații tangente subiectului de drept, sau printr-o

posibilă aplicare a acestuia în raport cu reclamantul.

La 24 martie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Uniunii Avocaților din Republica Moldova și lui Iuri Sorochin copia recursului

depus de Andrei Racu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Intimații Uniunea Avocaților din Republica Moldova și Iuri Sorochin nu și-

au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe la recursul lui

Andrei Racu.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 04 martie 2021 și a fost

notificată recurentului Andrei Racu, prin intermediul oficiului poștal, la data de

18 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate,

anexat la materialele cauzei (f.d.101).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Andrei Racu, la data de 22 martie

2021, este în termen.

3

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

depus de Andrei Racu, cu anularea încheierii din 04 martie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de anulare a

încheierii și adoptă o nouă încheiere.

Din materialele cauzei rezultă, că prin încheierea din 04 martie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ

depusă de Andrei Racu și Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica

Moldova privind constatarea nulității prevederilor art. 1 alin. (7) din Hotărârea

Congresului Uniunii Avocaților, adoptată la 13 decembrie 2019, anularea alin. (1/1)

al art. 46 din Statutul profesiei de avocat, în partea pretențiilor formulate de Andrei

Racu, din motiv că reclamantul Andrei Racu nu poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ.

Prin încheierea din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.

207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, acțiunea a fost declarată inadmisibilă, din

motiv că, reclamantul Andrei Racu nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Astfel, verificând legalitatea și temeinicia încheierii primei instanțe, Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide

că prima instanță neîntemeiat a declarat inadmisibilă acțiunea din temeiul menționat.

După cum urmează din acțiune reclamantul solicită constatarea nulității

prevederilor art. 1 alin. (7) din Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților, adoptată

la 13 decembrie 2019, anularea alin. (1/1) al art. 46 din Statutul profesiei de avocat.

Conform art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

În conformitate cu art. 5 Cod administrativ, prevede că, activitatea

administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative,

a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care

se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de

a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

4

Conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

În conformitate cu art. 20 din Codul adiministrativ, prevede că dacă printr-o

activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege,

acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire

la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e) Cod administrativ, prevede că

instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ.

Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare

prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că actul administrativ cu caracter normativ contestat,

reglementează modul de accedere în profesia de avocat, însă din actele prezentate

de către recurent reiese că Andrei Racu a efectuat în perioada 22 decembrie 2017–

21 iunie 2019, stagierea profesională, iar la data de 14 mai 2020 a depus cerere de a

participa la examenul de admitere în profesia de avocat. Prin hotărârea Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat a fost admis la examen, la care nu s-a prezentat,

anume pe motiv că recurentul consideră că Comisia de licențiere, cu mandat

prelungit, este una drept ilegală, ori mandatul acesteia a fost extins contrar

prevederilor legale, în temeiul prevederilor statutare, legalitatea cărora urmează a fi

verificată de către Curtea de Apel Chișinău. Colegiul consideră că instanța de fond

a ajuns la soluția pronunțată pripit, fără a intra în esența situației, or Andrei Racu a

menționat în ultimul aliniat al prezentei acțiuni că prin prevederea statutară

contestată, se instituie în mod ilegal un mandat extins al Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat, iar recurentului i se încalcă în așa fel dreptul de a fi examinat de

o comisie de licențiere legitimă cu mandat legal.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, Colegiul conchide că, prima

instanță neîntemeiat a concluzionat de a declara acțiunea lui Andrei Racu

inadmisibilă din motivul lipsei dreptului vătămat în sensul art.17 Cod administrativ.

Respectiv, instanța de recurs reține că, instanța de fond urma să examineze

admisibilitatea acțiunii sub alt temei prevăzut de art. 207 Cod administrativ, în cazul

existenței acestuia și nicidecum sub aspectul lipsei dreptului vătămat, care a fost

justificat de către reclamantul Andrei Racu.

Astfel, întru evitarea încălcării dreptului recurentului la un proces echitabil și

accesul la justiție pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, instanța de

recurs concluzionează asupra necesității admiterii recursului declarat de către Andrei

Racu. Or, lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu

5

este posibilă, motiv din care cauza de contencios administrativ se remite la Curtea

de Apel Chișinău.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră că instanța de fond urma

să verifice circumstanțele menționate importante la examinarea chestiunii privind

admisibilitatea acțiunii.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) Cod Administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța anulează încheierea și adoptă o nouă

încheiere.

Având în vedere cele expuse mai sus, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Andrei Racu

împotriva încheierii din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu anularea

încheierii și remiterea cauzei în prima instanță la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Andrei Racu și se anulează încheierea din

04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în partea declarării inadmisibile a cererii

de chemare în judecată depusă de Andrei Racu împotriva Uniuni Avocaților din

Republica Moldova privind constatarea nulității prevederilor art. 1 alin. (7) din

Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților din 13 decembrie 2019, anularea alin.

(1/1) al art. 46 din Statutul profesiei de avocat.

Se remite pentru examinare la Curtea de Apel Chișinău cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată în control normativ depusă de Andrei

Racu și Iuri Sorochin împotriva Uniuni Avocaților din Republica Moldova privind

constatarea nulității prevederilor art. 1 alin. (7) din Hotărârea Congresului Uniunii

Avocaților din 13 decembrie 2019, anularea alin. (1/1) al art. 46 din Statutul profesiei

de avocat.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

6