3r-118/22 — constatarea nulitatii actelor administrative

3r-118/22 — constatarea nulitatii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr.3r-118/22

2-21047903-01-3r-13042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Ig. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Andrei Racu și Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu

privire la constatarea nulității actelor administrative,

împotriva încheierii din 09 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova

împotriva hotărârii din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 21 decembrie 2020, Andrei Racu și Iuri Sorochin au depus la Curtea de Apel

Chișinău cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, solicitând constatarea nulității

hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților din 27 noiembrie 2020 privind desfășurarea

ședinței Consiliului Uniunii Avocaților, ca fiind nulă și/sau anularea în tot a hotărârii

Consiliului Uniunii Avocaților privind desfășurarea ședinței Consiliului Uniunii

Avocaților din 27 noiembrie 2020, ca fiind ilegală; constatarea nulității hotărârii

Consiliului Uniunii Avocaților nr.16-02/27.11.2020 din 27 noiembrie 2020 în partea

în care a fost constatată așa zisa eroare în varianta modificărilor și completărilor

Statutului profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr.126-130 din 29 mai 2020 și constatat că modificările și completările Statutului

profesiei de avocat aprobate la Congresul Avocaților din 13 decembrie 2020 au intrat

în vigoare la 13 decembrie 2020 și radiat textul hotărârii Congresului a sintagmei „și

intră în vigoare la data publicării”, ca fiind nulă și/sau anularea în parte a hotărârii

Consiliului Uniunii Avocaților nr.16-02/27.11.2020, ca fiind ilegală; constatarea

nulității hotărârii Consiliului Uniunilor Avocaților nr.16-02/27.11.2020 din 27

noiembrie 2020 în partea în care s-a constatat faptul prelungirii de drept a mandatelor

expirate ale membrilor comisiilor UAM, până la alegerea noilor componențe ale

comisiilor UAM, ca fiind nulă și/sau anularea în această parte a hotărârii Consiliului

Uniunii Avocaților nr.16-02/27.11.2020 din 27 noiembrie 2020, ca fiind ilegală.

1

Prin încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău pretențiile

reclamanților Andrei Racu și Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova cu privire la constatarea nulității hotărârii Consiliului Uniunii

Avocaților privind desfășurarea ședinței Consiliului Uniunii Avocaților din 27

noiembrie 2020 și constatarea nulității art.4 a hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților

nr.16-02/27.11.2020 din 27 noiembrie 2020, au fost separate într-un proces aparte și s-

au transmis Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, conform competenței

jurisdicționale (f.d.63-66).

Prin hotărârea din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Andrei

Racu și Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire

la constatarea nulității actelor administrative.

S-a declarat nulitatea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților privind

desfășurarea ședinței Consiliului Uniunii Avocaților din 27 noiembrie 2020.

S-a declarat nulitatea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr.16-

02/27.11.2020 din 27 noiembrie 2020, și anume art.4, prin care s-a constatat faptul

prelungirii de drept a mandatelor expirate ale membrilor comisiilor UAM, până la

alegerea noilor componențe ale comisiilor UAM (f.d.109, 116-122).

La 07 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Uniunea Avocaților

din Republica Moldova a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 06 octombrie

2021 a instanței de fond (f.d.111-112, 113-115), ulterior, la 30 decembrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a depus

apel motivat solicitând admiterea cererii de apel; casarea hotărârii din 06 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii de declarare

a acțiunii, ca inadmisibilă, și subsecvent, de respingere a acțiunii ca neîntemeiată

(f.d.132, 133-141).

Prin încheierea din 09 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova împotriva

hotărârii din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că

apelantul nu a depus în termen legal motivarea apelului (f.d.177-178).

Încheierea din 09 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de

Uniunea Avocaților din Republica Moldova la 02 martie 2022 (f.d.181).

La 07 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Uniunea Avocaților din

Republica Moldova a depus recurs împotriva încheierii din 09 februarie 2022 a Curții

de Apel Chișinău (f.d.182-184).

În motivarea recursului, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a indicat

dezacordul cu încheierea instanței de apel.

În acest context a indicat că, hotărârea motivată a fost remisă UARM prin poșta

electronică la 29 noiembrie 2021, ora 18:17. Având în vedere că, la această oră

UARM nu activa, fiind în afara programului de activitate, hotărârea motivată a fost

înregistrată în cancelaria UARM la 30 noiembrie 2021, cu nr.2923/2021, imediat la

începerea programului de activitate al UARM.

Astfel, în aceste condiții consideră că, calcularea termenului de 30 zile pentru

depunerea apelului motivat trebuie calculat din 30 noiembrie 2021, dar nu din 29

noiembrie 2021.

Mai menționează recurentul că, Uniunea Avocaților din Republica Moldova este

asimilată unei autorități publice și dispune de personalitate juridică, acordată prin

2

Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură. În sensul dat, notează că, Uniunea

Avocaților din Republica Moldova activează conform unui program de activitate

(08:00-17:00, de luni până vineri a fiecărei săptămâni, cu excepția zilelor de

sărbătoare nelucrătoare), iar expedierea unor acte după sfârșitul acestui program

echivalează cu comunicarea actului dat în ziua imediat următoare de activitate.

Totodată, mai indică că, faptul că, cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani activează după program și expediază actele după finalizarea programului nu

este interzisă și poate fi de înțeles, luând în considerare volumul mare de lucru, însă

aceasta nu trebuie să oblige și alte autorități publice să primească aceste acte după

programul de activitate și să calculeze termenele de procedură luând în considerare

ziua în care actul a fost comunicat după program.

În acest context, a notat că, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a fost de

bună-credință și a calculat termenul de procedură fără a lua în considerare ziua în care

actul a fost comunicat după programul de lucrul al Uniunii Avocaților din Republica

Moldova și al instanței de judecată, motiv din care nici nu a considerat necesară

solicitarea repunerii în termen, considerând că, este just calcularea termenului fără a

lua în considerare ziua în care actul a fost comunicat Uniunii Avocaților din

Republica Moldova după programul de lucru.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art.242 din Codul administrativ recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 09 februarie 2022,

fiind notificată recurentului Uniunea Avocaților din Republica Moldova la 02 martie

2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8006388308AS, anexat la

materialele cauzei (f.d.181).

Recursul a fost depus de recurentul Uniunea Avocaților din Republica Moldova

la 07 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.182-183, 184).

Astfel, instanța de recurs consideră că, recurentul Uniunea Avocaților din

Republica Moldova s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit

de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în

ordine de recurs.

Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La 13 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Andrei Racu, Iuri Sorochin copia recursului depus de Uniunea Avocaților din

Republica Moldova (f.d.186), fiind recepționat de aceștia, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.188-189).

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință

la cererea de recurs, până la data examinării recursului.

3

Studiind actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul depus de

Uniunea Avocaților din Republica Moldova și de a menține încheierea din 09

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea din 09 februarie 2022 a Curții

de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Uniunea Avocaților din

Republica Moldova împotriva hotărârii din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că apelanta Uniunea Avocaților din Republica

Moldova nu a depus motivarea apelului în termenul stabilit la art.232 alin.(2) Cod

administrativ.

Instanța de apel a reținut că, deși Uniunii Avocaților din Republica Moldova i-a

fost notificată hotărârea motivată a primei instanțe la 29 noiembrie 2021, ultima, însă,

nu a depus motivarea apelului în termenul stipulat de articolul 232 alin.(2) din Codul

administrativ.

În conformitate cu art.236 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de

apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil

în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Potrivit prevederilor art.232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului

se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

4

Articolul 112 Cod de procedură civilă reglementează că termenul stabilit în

săptămâni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre)

expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei

luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit

evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111 alin.(4),

acesta expiră în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care precedă ziua în care,

prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul.

Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi

lucrătoare.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că, termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Actele cauzei denotă că, prin hotărârea din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani s-a admis cererea de chemare în judecată în contencios

administrativ depusă de Andrei Racu și Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților

din Republica Moldova cu privire la constatarea nulității actelor administrative; s-a

declarat nulitatea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților privind desfășurarea

ședinței Consiliului Uniunii Avocaților din 27 noiembrie 2020; s-a declarat nulitatea

hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr.16-02/27.11.2020 din 27 noiembrie 2020,

și anume art.4, prin care s-a constatat faptul prelungirii de drept a mandatelor expirate

ale membrilor comisiilor UAM, până la alegerea noilor componențe ale comisiilor

UAM (f.d.109, 116-122).

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 07 octombrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani (f.d.111-112, 113-115).

Hotărârea motivată din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată Uniunii Avocaților din Republica Moldova la 29 noiembrie

2021, prin intermediul poștei electronice uniunea.avocatilor.rm@gmail.com, indicată

de ultima și prin intermediul căreia a fost recepționată și expediată corespondența pe

parcursul examinării cauzei de instanțele ierarhic inferioare.

Distinct se reține că, hotărârea motivată din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md..

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, hotărârea motivată a instanței de fond a fost notificată

recurentei/apelantei Uniunea Avocaților din Republica Moldova la 29 noiembrie

2021.

5

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului, în baza art.232 alin.(2) din

Codul administrativ, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a

început să curgă de la data de 30 noiembrie 2021 și a expirat la data de 29 decembrie

2021, zi de miercuri.

În speță, instanța de recurs a reținut din cumulul probatoriu anexat speței că,

apelanta/recurenta Uniunea Avocaților din Republica Moldova a depus apelul motivat

împotriva hotărârii din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la

30 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice

uniunea.avocatilor.rm@gmail.com, cu omiterea evidentă a termenului legal de

prezentare a motivării apelului (f.d.132, 133-141).

În astfel de circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, Curtea de Apel Chișinău corect a considerat

a fi incidente cazului prevederile art.236 alin.(2) lit.e) Cod administrativ și prin

încheierea din 09 februarie 2022 întemeiat a considerat ca fiind inadmisibil apelul

depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

Este cert că, Uniunea Avocaților din Republica Moldova recepționând, la 29

noiembrie 2021 hotărârea motivată a instanței de fond, nu s-a conformat prevederilor

legale și nu a depus motivarea apelului în termenul stabilit la art.232 alin.(2) din

Codul administrativ, termen imperativ stabilit de lege. Or, termenul de prezentare a

motivării apelului a expirat la 29 decembrie 2021.

Totodată, conform art.237 din Codul Administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–

(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul

de prezentare a motivării apelului.

La caz, Uniunea Avocaților din Republica Moldova n-a făcut uz de dreptul de a

solicita repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului, fapt confirmat de

recurenta Uniunea Avocaților din Republica Moldova în conținutul cererii de recurs.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

denotă că, recurentul nu a depus diligența necesară în vederea valorificării dreptului

său de acces la instanță.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție remarcă că importanța termenelor procedurali este

6

dictată de faptul că, ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției,

mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a

realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de

către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale

procedurale.

Astfel, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art.24 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în

mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde

potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Instanța de recurs notează că, materialele cauzei atestă că cererea de apel

nemotivată a fost depusă cu respectarea termenului de atac a hotărârii primei instanțe,

prin urmare, apelantul/recurentul urma să manifeste diligență sporită și să se

intereseze dacă a fost sau nu redactată hotărârea motivată, iar ulterior, întreprinderea

măsurilor necesare și utile pentru a uza de dreptul procedural de a depune apelul

motivat.

Totodată, instanța de recurs nu poate reține argumentul recurentului precum că,

instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural, și anume că,

greșit a calculat termenul de 30 zile pentru depunerea apelului motivat, or, la caz,

termenul a început să curgă de la data de 30 noiembrie 2021, ziua imediat următoare

notificării hotărârii motivate, dar nu din 29 noiembrie 2021, și care a expirat la data de

29 decembrie 2021.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

remarcă că, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul

poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități,

cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj conform căruia operatorul poștal va

explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă,

acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a

fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la

adresa electronică a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, lipsesc.

Din cele menționate rezultă că, momentul recepționării documentului electronic

(hotărârea motivată a primei instanțe) se va considera momentul intrării acestuia în

sistemul informațional (adresa electronică: uniunea.avocatilor.rm@gmail.com),

indicat de destinatar.

7

Instanța de recurs menționează că, instanța de judecată a respectat prevederile

legale de notificare a actului de procedură, dar recurenta/apelanta nu au întreprins

suficiente măsuri, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-și proteja

drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul prevăzut

de art.232 alin.(2) din Codul administrativ, manifestând în acest sens un

comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție apreciază argumentele inserate în cererea de recurs de

recurenta Uniunea Avocaților din Republica Moldova, ca fiind irelevante, lipsite de

suport juridic și probatoriu, considerente din care urmează a fi apreciate ca fiind

declarative.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că, Uniunea Avocaților din Republica

Moldova a luat cunoștință la 29 noiembrie 2021 de hotărârea motivată a primei

instanțe și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după

cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11

septembrie 2007), de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu

desăvârșire.

Instanța de recurs punctează că, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a

dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea de Apel Chișinău

motivarea apelului împotriva hotărârii din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Or, prezentarea cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 06 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani reprezintă obligația pozitivă a

apelantului Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al apelantului Uniunea

Avocaților din Republica Moldova, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și

atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut, astfel că

nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita

această cale de atac.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel,

deoarece recurentul Uniunea Avocaților din Republica Moldova nu a prezentat

motivarea apelului în modul stabilit de art.232 alin.(2) din Codul administrativ, fapt

pentru care survin consecințele prevederilor art.236 alin.(2) lit.e) din Codul

administrativ. Instanța de recurs consideră că, soluția instanței de apel este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art.6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de

procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale

persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în

anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinirea

în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul

8

îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea

amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art.6 §1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat

însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această

privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a

Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a

arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la

justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din 09

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de

drept, cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova și se

menține încheierea din 09 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9