3ra-701/23 — Accesul la informatie

Dosarul nr.3ra-701/23

2-21190651-01-3ra-28062023

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul central (jud. V. Potlog)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco)

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Berdianu Petru și Berdianu Olga,

în cauza în contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Berdianu Olga și Berdianu Petru împotriva Primarului satului Cenac cu privire la

obligarea eliberării informației, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat prin care a fost

respins apelul declarat de către Berdianu Petru și Berdianu Olga și menținută

hotărârea din 07 octombrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 28 decembrie 2021, Berdianu Olga și Berdianu Petru s-au adresat cu cererea

de chemare în judecată împotriva Primarului satului Cenac cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și obligarea prezentării răspunsului la

cererea lor din 24 noiembrie 2021.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 24 noiembrie 2021, s-a adresat

la Primăria s. Cenac cu cerere prin care au solicitat prezentarea unor înscrisuri și

anume: lista persoanelor care au decis transmiterea în gestiunea liderului Popescu

Andrei cote-valorice cei aparțin; actul care a fost prezentat Primăriei de către liderul

Popescu Andrei; informația câte hectare de teren au fost transmise de către Primăria

liderului Popescu Andrei; actul de predare primire a tehnicii liderului Popescu Andrei.

Informația solicitată urma să fie folosită de către reclamanți pentru a clarifica situația

juridică a bunurilor ce le aparțin.

Prin hotărârea din 07 octombrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,

cererea de chemare în judecată depusă de către Berdianu Olga și Berdianu Petru către

Primarul satului Cenac , în partea pretențiilor cu privire la obligarea pârâtului să

elibereze informație în formă de răspuns la cererea reclamanților din 24 noiembrie

2022 și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată, iar în

partea pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral, a fost declarată

inadmisibilă.

Prin decizia din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

1

declarat de către Berdianu Petru și Berdianu Olga și menținută hotărârea din 07

octombrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central.

În motivarea soluțiilor sale, instanțele ierarhic au reținut că, potrivit materialelor

cauzei, Primăria s. Cenac a examinat totalmente cererea lui Berdianu Petru și

Berdianu Olga și a prezentat răspuns la cererea respectivă, răspunsul respectiv fiind

expediată reclamanților la 04 ianuarie 2022 cu numărul de ieșire 02. Din răspunsul

respectiv a fost constatat că, pârâta a răspuns la toate solicitările indicate de către

Berdianu Petru și Berdianu Olga în cererea adresată la 24 noiembrie 2021.

Sub acest aspect, alegațiile reclamanților Berdianu Petru și Berdianu Olga

precum că nu sunt satisfăcuți de răspunsul primit, deoarece consideră că informația

dată nu este completă și la autoritatea publică locală se mai păstrează careva

informație, în viziunea instanțelor nu poate servi drept temei de a considera că

Primarul s. Cenac a încălcat dreptul lor la informație, or Primarul a executat obligația

sa legală de a oferi reclamanților informație solicitată de care dispune și pe parcursul

dezbaterilor judiciare, suplimentar, a confirmat că altă informație decât cea oferită nu

mai deține.

La 05 iunie 2023 (prin poștă electronică) și la 07 iunie 2023 (prin oficiul poștal),

Berdianu Petru și Berdianu Olga au declarat recurs împotriva deciziei din 25 aprilie

2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe

cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului au indicat argumente similare celor invocate în acțiune și

în cererea de apel.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

2

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 25 aprilie 2023, în

ședință publică.

Materialele cauzei atestă că, la 04 mai 2023, Curtea de Apel Comrat a notificat

dispozitivul deciziei instanței de apel participanților la proces, inclusiv recurenților,

fapt confirmat prin aviz de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 125, 127).

Recursul împreună cu motivarea împotriva deciziei din 25 aprilie 2023 a Curții

de Apel Comrat a fost depus, prin poștă electronică, la 05 iunie 2023.

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către Berdianu

Petru și Berdianu Olga, a termenului prevăzut de art.245 alin.(1) și (2) din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului) la declararea

recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare

la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare

printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul

se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în

redacția în vigoare la data declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

3

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Berdianu Petru

și Berdianu Olga.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Berdianu Petru și Berdianu Olga, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

4