3ra-202/23 — recunoasterea ilegalitătii refuzului de acces la informatie

Dosarul nr. 3ra-202/23 2-21163581-01-3ra-20022023 prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – V. Harpacov instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, D. Fujenco ÎNCHEIERE 06 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursului depus de Primarul municipiului Comrat, în cauza de contencios administrative intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolaeva Vasilisa împotriva Consiliului municipal Comrat, Primarului municipiului Comrat, terț Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice” și Patraman Vladimir, cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de acces la informație și obligarea prezentării informației, împotriva deciziei din 13 septembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă: La 04 noiembrie 2021, Vasilisa Nicolaeva a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Comrat, Primarului mun.

Comrat, terț IP ,,Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat recunoașterea ilegalității refuzului de acces la informație, ce rezultă din răspunsul primit de la primarul mun. Comrat cu numărul de ieșire 02/1-18-4030 din 21.10.2021 și obligarea pârâților să prezinte instanței de judecată informația existentă, ce confirmă verificările efectuate anterior asupra încălcării hotarelor lotului de teren ce aparține reclamantei, amplasat pe adresa mun. Comrat, str. Victoriei nr. 75, de către beneficiarul construcției al lotului de teren învecinat Patraman Vladimir, precum și toate copiile ale actelor permisive de construcție a obiectului comercial. În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a depus la data de 24 septembrie 2021 la Consiliul municipal Comrat și Primăria mun.

Comrat o cerere prealabilă privind asigurarea dreptului de acces la informație. Motivul cererii a constituit corespondența oficială anterioară dintre părți, prin care aceasta a recepționat doar răspunsuri formale, fără nici un rezultat. A invocat că la 26 octombrie 2021, reclamanta a primit de la Primarul mun. Comrat, Anastasov S.I., răspunsul cu nr. de ieșire 02/1-18-4030 din 21 octombrie 1 2021, prin care acesta, în loc ca să prezinte reclamantei informația solicitată, a menționat că reclamanta are dreptul să conteste răspunsul formal al acestuia. A menționat că în cererea prealabilă privind asigurarea accesului la informație, în punctul 3 al solicitării, reclamanta a solicitat să-i fie expediat prin poșta copiile documentației permisive (posibil și fără ștampila umedă și semnături), eliberate anterior lui Patraman Vladimir de către Primăria mun.

Comrat, pentru construcția obiectului comercial pe str. Victoriei, lângă lotul de teren al reclamantei. La solicitarea respectivă, în răspunsul său formal, Primarul mun. Comrat Anastasov S.I., a menționat că legea nu îl obligă să-i elibereze copiile documentației permisive. Reclamanta consideră răspunsul neîntemeiat și subiectiv. Prin încheierea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a atras în proces, în calitate de persoană terță, Patraman Vladimir. Prin hotărârea din 26 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Nicolaeva Vasilisa. S-a constat ilegalitatea refuzului Primarului mun. Comrat să prezinte Vasilisei Nicolaeva copiile actelor în baza cărora lui Patraman Vladimir i-a fost permisă autorizarea de proiectare și construcție a obiectului comercial pe adresa: mun.

Comrat, str. Victoriei nr. 73 la lotul de teren cu nr. cadastral 9601214.047 solicitate de către Nicolaeva Vasilisa în baza sesizării scrise din 24 septembrie 2021 (cu nr. de intrare H-2293 din 27 septembrie 2021). S-a obligat Primarul mun. Comrat să prezinte Vasilisei Nicolaeva copiile actelor autentificate în ordinea stabilită de lege, în baza cărora lui Patraman Vladimir s-a permis proiectarea și construirea obiectului comercial de pe adresa mun. Comrat, str. Victoriei nr. 73 pe lotul de teren cu nr. cadastral 9601214.047, solicitate de către Nicolaeva Vasilisa în baza sesizării scrise din 24 septembrie 2021 (cu nr. de intrare H-2293 din 27 septembrie 2021). În rest, acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolaeva Vasilisa împotriva Consiliului municipal Comrat și Primarului mun.

Comrat a fost respinsă. Prin decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a respins apelul depusă de Primarul mun. Comrat, Anastasov S.I., împotriva hotărârii din 26 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a concluzionat că Primarul mun. Comrat ilegal a refuzat reclamantei în prezentarea copiilor actelor solicitate prin cererea din 24 septembrie 2021 și l-a obligat să i le ofere în ordinea stabilită de lege.

În context, a menționat că este corectă concluzia primei instanțe că informația solicitată de către reclamantă, cade sub incidența noțiunii de „informație oficială” conform art. 6 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000. La 22 decembrie 2022, Primarul municipiului Comrat a depus recurs nemotivat împotriva deciziei 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, iar la data de 07 februarie 2023 la Curtea Supremă de Justiție a parvenit cererea de recurs motivată, prin care s-a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a 2 deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului, a invocat că decizia contestată este ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Consideră că instanța de apel nu a examinat fondul cererii de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei contestate a fost pronunțat la data de 01 decembrie 2022. Copia dispozitivului a fost notificat recurentului la 07 decembrie 2022. Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 22 decembrie 2022. Copia deciziei motivate a fost notificată la 10 ianuarie 2023. Iar, motivarea recursului a fost depusă la 10 februarie 2023. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursului împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, Primarul municipiului Comrat a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primarul municipiului Comrat, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). 3 Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi 4 conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Primarul municipiului Comrat. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Primarul municipiului Comrat, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 5