3ra-69/23 — privind accesul la informatie

3ra-69/23 — privind accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-69/2023

2-21087455-01-3ra-23012023

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud. V. Hrapacov)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Mironov, D. Fujenco, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria municipiului Comrat,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Nicolai Arnaut împotriva Primăriei municipiului Comrat cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării

informației solicitate în cererea din 24 decembrie 2020,

împotriva deciziei din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respins apelul depus de Primăria municipiului Comrat și a fost menținută

hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 10 iunie 2021 Nicolai Arnaut a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei mun. Comrat cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării

informației solicitate în cererea din 24 decembrie 2020.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 24 decembrie 2020, Nicolae Arnaut în

calitate de consilier în Consiliul municipal Comrat, în temeiul art. 10 alin. (1), art. 11

alin. (1), pct. 1) și 2) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000,

art. 14 și art.15 din Legea privind statutul alesului local nr. 768 din 02 februarie 2000,

s-a adresat cu cerere către Primăria mun. Comrat cu privire la acordarea informației

privind tenderele desfășurate sau contractele de achiziționare și instalare a băncilor,

urnelor și a becurilor LED pentru iluminarea stradală cu piesele auxiliare, pentru

perioada de 2017 - 2019 cu indicarea următoarelor date și anume: denumirea și adresa

întreprinderii - furnizorului de serviciu înregistrate, numele, prenumele și

patronimicul conducătorului întreprinderii, numele, prenumele, patronimicul și adresa

înregistrării persoanelor fizice, care furnizau mărfuri și servicii, volumul de lucru,

prețul și suma totală a contractului.

În acest context, a menționat reclamantul că în legătură cu acordarea

informației incomplete s-a adresat către Primăria mun. Comrat cu cereri suplimentare

la data de 22 ianuarie 2021, la 04 martie 2021 și la 07 aprilie 2021.

A susținut că din conținutul răspunsurilor primite cu nr. 02./1-18-74 din 11

ianuarie 2021 și nr. 02/1-18-814 din 25 martie 2021 lipsea informația privind

tenderele desfășurate sau negocierile directe duse pentru achiziționarea nemijlocită a

becurilor LED pentru iluminarea stradală, urnelor pentru necesitățile întregului oraș,

pentru perioada de 2017 - 2019. Iar, informația eliberată în privința agenților

economici S.R.L. ,,Arital-Lux”, S.R.L. ,,Lumgrupmas” și S.R.L. ,,Electron” nu

conținea toate datele solicitate de reclamant în cerere și anume codul fiscal, adresa

juridică, conducătorul întreprinderii.

În acest sens, a notat reclamantul că în conformitate cu Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție a RM nr.1 din 02 aprilie 2007 cu privire la examinarea

cauzelor privind accesul la informație, răspunsul furnizorului de informație trebuie să

fie concret și să se refere nemijlocit la obiectul cererii, fiind inadmisibil un răspuns

evaziv, incomplet sau numai diriguitor, dar nu concretizat.

A menționat reclamantul că ne fiind mulțumit de răspunsurile primite, la 07

aprilie 2021 a depus cerere cu privire la acordarea doar a celei informații, care nu se

conținea în răspunsurile indicate.

Prin scrisoarea cu nr. 02/1-18-1321 din 27 aprilie 2021, Primăria mun. Comrat

a comunicat că cererea lui Nicolai Arnaut din 24 decembrie 2020 a fost examinată și i

s-a dat răspunsul cu acordarea informației solicitate prin răspunsurile cu nr. de ieșire

02/1-18-74 din 11 ianuarie 2021, nr. de ieșire 02/1-18-814 din 25 martie 2021.

Totodată, i-a fost comunicat că potrivit art. 80 alin. (3) din Codul administrativ, dacă

după expedierea răspunsului se depune o nouă petiție de același petiționar, cu același

obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial.

Prin urmare, reclamantul a considerat că prin răspunsul nr. 02/1-18-1321 din 27

aprilie 2021, Primăria mun. Comrat i-a refuzat în acordarea informației solicitate.

În acest sens, a notat reclamantul că prin cererea din 07 aprilie 2021, Nicolai

Arnaut nu a solicitat în mod repetat acordarea a aceleași informații, însă, a solicitat

datele/informațiile care nu au fost acordate.

A menționat reclamantul că în vederea evitării dezbaterilor judiciare, la 07 mai

2021, din nou s-a adresat cu cererea cu privire la acordarea informației, care nu i-a

fost acordată potrivit cererii din 24 decembrie 2020 și anume cu privire la tenderele

desfășurate sau negocierile directe duse pentru achiziționarea nemijlocită a becurilor

LED pentru iluminarea stradală, urnelor pentru necesitățile întregului oraș, precum și

informația privind agenții economici S.R.L. ,,Arital-Lux”, S.R.L. ,,Lumgrupmas” și

S.R.L. ,,Electron”. Însă, informația solicitată așa și nu i-a fost acordată.

Cu referire la prevederile art. 4 alin. (1) art. 23 alin. (1) din Legea privind

accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art. 14 alin. (1), art.15 alin. (1) din

Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, reclamantul a

invocat că prin refuzul în acordarea informației solicitate i s-a încălcat dreptul la

accesul și primirea informației.

A menționat reclamantul că din motivul că furnizorul de informații a refuzat în

acordarea informației solicitate în conformitate cu art. 89 alin. (1-2) din Codul

administrativ, are dreptul de a se adresa în instanța de judecată cu acțiune în

contencios administrativ.

În temeiul celor expuse, a solicitat obligarea Primăriei mun. Comrat să-i acorde

informația privind tenderele desfășurate sau negocierile directe duse pentru

achiziționarea becurilor LED pentru iluminarea stradală, urnelor pentru necesitățile

întregului oraș, precum și informația privind agenții economici S.R.L. ,,Arital-Lux”

2

S.R.L. ,,Lumgrupmas” și S.R.L. ”Electron”, potrivit interpelării lui Nicolai Arnaut din

24 decembrie 2020.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Nicolai Arnaut. S-a constatat ilegalitatea refuzului

Primăriei mun. Comrat în acordarea lui Nicolai Arnaut a următoarei informații,

solicitate în temeiul sesizării în scris din 24 decembrie 2020 (nr. de intrare A-2338 din

28 decembrie 2020). S-a obligat Primăria mun. Comrat să acorde lui Nicolai Arnaut

următoarea informație, solicitată în temeiul cererii în scris din 24 decembrie 2020 (nr.

de intrare A-2338 din 28 decembrie 2020) și anume: informația privind contractele de

achiziționare a becurilor LED pentru iluminarea stradală și a urnelor pentru

necesitățile mun. Comrat, încheiate de Primăria mun. Comrat pentru perioada anilor

2017-2019 în baza rezultatelor tenderelor desfășurate (licitații deschise) și a

negocierilor directe, informația privind adresa juridică și conducătorul agentului

economic S.R.L. ,,Arital-Lux”, care este furnizor potrivit contractelor de achiziționare

publică a mărfurilor și a utilajelor electrice pentru iluminarea stradală în mun. Comrat,

încheiate în 2019, precum și informația privind conducătorii agenților economici

S.R.L. ,,Lumgrupmas”, S.R.L. ,,Electron”, care sunt furnizori potrivit contractelor de

achiziționare publică a mărfurilor și a utilajelor electrice pentru iluminarea stradală

mun. Comrat, încheiate în 2019. În rest, s-a respins acțiunea în contencios

administrativ depusă de Nicolai Arnaut, ca neîntemeiată. (f.d. 47, 50/55)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 21 decembrie 2021 Primăria

mun. Comrat a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 10 decembrie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii primei instanței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă

integral acțiunea depusă de Nicolai Arnaut. (f.d. 49)

La 28 februarie 2022, Judecătoria Comrat, sediul central, prin intermediul poștei

terestre a expediat pentru notificare participanților la proces, copia hotărârii motivate

a primei instanțe (f.d.26), iar la 18 martie 2022, Primăria mun. Comrat a depus

motivarea apelului (f.d. 59/60).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus

împotriva hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central.

Prin decizia din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

depus de Primăria mun. Comrat cu menținerea hotărârii din 10 decembrie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul central. (f.d.87; 91/99)

Pentru a decide astfel, Completul specializat al instanței de apel analizând

normele legale relevante și aplicabile cazului dedus judecății în coraport cu

probatoriul administrat la dosarul cauzei a conchis că încălcări ale normelor de drept

material și procesual de către prima instanță în cadrul examinării acestei cauze nu au

fost comise, în legătură cu care fapt, nefondat este argumentul cererii de apel cu

privire la faptul că hotărârea judecătorească este neîntemeiată și pasibilă casării.

În astfel de circumstanțe, Completul specializat al instanței de apel a notat că

argumentele, indicate de apelant în susținerea poziției sale, nu pot fi luate în

considerație de către instanța de apel, deoarece se combat prin ceea ce s-a indicat mai

sus și se referă la probele, stabilite și elucidate în întregul lor de către prima instanță,

de asemenea, se întemeiază pe ansamblul de probe, administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept material și procesual.

3

Subsecvent, Completul specializat al instanței de apel a menționat că

jurisprudența CtEDO indică faptul că, deși art. 6 §1 obligă instanțele de judecată să-și

motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat drept o cerință de a da un răspuns

amănunțit pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țările de Jos, 19 aprilie

1994, p. 61). Instanțele judecătorești urmează să răspundă la argumentele esențiale ale

părților, încă această măsură poate varia în dependență de natura hotărârii, și

respectiv, urmează să fie apreciată în baza circumstanțelor cauzei (Hiro Balani

împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, p. 27).

În lumina celor expuse, Completul specializat al instanței de apel a relevat că nu

găsește temeiuri pentru admiterea cererii de apel depusă de Primăria mun. Comrat și

casarea hotărârii judecătorești, care a fost emisă de prima instanță cu respectarea

normelor de drept material și procesual, în legătură cu care fapt, apelul urmând a fi

respins cu menținerea hotărârii judecătorești atacate.

La 20 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Comrat, Primăria mun. Comrat a depus recurs nemotivat

(f.d.100), iar la 05 ianuarie 2023 prin intermediul poștei terestre (f.d.115), a depus

motivarea recursului împotriva deciziei din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel

Comrat (f.d.112/113), solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel cu pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că decizia Curții de Apel Comrat este neîntemeiată și ilegală, prin faptul

că au fost interpretate eronat normele legale și nu s-a aplicat legea ce urma a fi

aplicată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 04 octombrie

2022, în ședință publică. (f.d.87)

Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 04 octombrie

2022 a Curții de Apel Comrat a fost notificat Primăriei mun. Comrat prin intermediul

poștei terestre la 07 octombrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei. (f.d.89)

Decizia motivată a Curții de Apel Comrat din 04 octombrie 2022, a fost

notificată Primăriei mun. Comrat prin intermediul poștei terestre la 06 decembrie

2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.115)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus

4

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 24 ianuarie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimatului Nicolai Arnaut, copia recursului depus de

Primăria mun. Comrat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței. (f.d.118)

Prin referința depusă la data de 07 februarie 2023, prin intermediul poștei terestre

(f.d.122), Nicolai Arnaut, a solicitat ca recursul depus de Primăria mun. Comrat

împotriva deciziei din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, să fie considerat

inadmisibil. (f.d.120/121)

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primăria mun. Comrat, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a) - f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că, admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial că, sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

5

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale

ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Primăria mun. Comrat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus dePrimăria municipiului Comrat, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

6