3ra-873/21 — constatarea încalcarii dreptului privind accesul la informatie, obligarea prezentarii informatiei, incasarea prejudiciului material si moral

3ra-873/21 — constatarea încalcarii dreptului privind accesul la informatie, obligarea prezentarii informatiei, incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-873/2021

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (V. Potlog)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, Șt. Starciuc, A. Curdov)

Î N C H E I E R E

03 noiembrie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Bogaciov Vladimir,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Bogaciov Vladimir împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la constatarea

încălcării dreptului privind accesul la informație, obligarea prezentării informației,

încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 24 mai 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 11 februarie 2019, Bogaciov Vladimir a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la constatarea încălcării dreptului

privind accesul la informație, obligarea prezentării informației privind motivele

pentru care a fost refuzat reclamantului accesul la materialele cauzei civile, încasarea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că, la 09 ianuarie 2019 s-a adresat cu

cerere către Judecătoria Comrat, în baza Legii privind accesul la informație, prin

care a solicitat să fie informat despre motivele pentru care i s-a refuzat accesul la

materialele dosarului civil în care are calitate de reclamant. După 30 de zile de la

data expedierii cererii, răspuns nu a primit.

Reclamantul a indicat că, conform art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-

un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate

adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea

actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei care i-a fost cauzată.

Reclamantul a menționat că, prin îngrădirea dreptului de acces la informație i-

a fost cauzat un prejudiciu moral, exprimat prin suferințe îndelungate din motivul

ilegalității comise de către colaboratorii Judecătoriei Comrat.

1

Reclamantul consideră, că prejudiciul moral rezultă din acțiunea ilegală a

colaboratorilor Judecătoriei Comrat, care au acționat ilegal, ignorând prevederile

legii privind furnizarea informațiilor solicitate, iar prin refuzurile ilegale de a furniza

informația și-au depășit împuternicirile.

Reclamantul a relatat că, Legea privind accesul la informație este o lege

specială, ce protejează dreptul de bază a cetățenilor la informația de interes public și

asupra problemelor de interes personal, dreptul prevăzut de Constituția Republicii

Moldova și CEDO, iar prevederile acestei legi se aplică corespunzător cu Legea

nr. 87 din 21 aprilie 2011 și prin alte legi speciale. Prin urmare, în caz de constatare

a încălcării dreptului de acces la informație, prejudiciul moral cauzat urmează a fi

recuperat, în condițiile stabilite prin lege.

Prin încheierea din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost transmisă

cererea de chemare în judecată înaintată de Bogaciov Vladimir împotriva

Judecătoriei Comrat cu privire la constatarea încălcării dreptului privind accesul la

informație, obligarea prezentării informației, încasarea prejudiciului material și

moral, la Judecătoria Cimișlia.

Prin hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Bogaciov Vladimir

împotriva Judecătoriei Comrat, cu privirea la constatarea încălcării dreptului privind

accesul la informație și obligarea prezentării informației, cu privire la motivele

pentru care a fost refuzat reclamantului accesul la materialele cauzei civile, încasarea

prejudiciului material în mărime de 400 de lei și a prejudiciului moral în mărime de

5000 de lei.

S-a constată încălcarea de către Judecătoria Comrat a dreptului a lui Bogaciov

Vladimir, privind accesul la informație prin nefurnizarea informației solicitate de

către Bogacoiv Vladimir, prin cererea din 09 ianuarie 2019 înregistrată cu nr. 195,

prin care a solicitat prezentarea informației despre motivele pentru care i-a fost

refuzat accesul la materialele cauzei civile.

S-a obligat Judecătoria Comrat să îi elibereze lui Bogaciov Vladimir informația

solicitată prin cererea din 09 ianuarie 2019, înregistrată cu nr 195, cu privire la

motivele pentru care i-a fost refuzat accesul la materialele cauzei civile în care

figurează ca reclamant, în perioada 04 octombrie 2018 – 09 ianuarie 2019.

În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Bogaciov Vladimir împotriva

Judecătoriei Comrat, cu privire la repararea prejudiciului material și moral, a fost

respinsă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că obligația Judecătoriei

Comrat este de a înregistra toate cererile cu privire la accesul la informație și a le

examina în termenii prevăzuți de art. 16 din Legii privind accesul la informație. Din

considerentele că, Judecătoria Comrat nu a examinat și eliberat informația solicitată

de către reclamant, în termenul prevăzut de legislația în vigoare, instanța de judecată

a ajuns la concluzia de a admite acțiunea și a constata încălcarea din partea

Judecătoriei Comrat a dreptului reclamantului privind accesul la informația

solicitată, cât și a încălcării dreptului la examinarea cererii depuse la 09 ianuarie

2019, cu obligarea Judecătoriei Comrat să elibereze lui Bogaciov Vladimir

informația solicitată prin cererea din 09 ianuarie 2019.

2

Totodată, instanța de fond a concluzionat în privința netemeinciei pretențiilor

cu privire la repararea prejudiciului material și moral, pe motiv că sunt neîntemeiate,

declarative.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 11 iunie 2020, Bogaciov

Vladimir, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, a depus

cerere de apel nemotivată (f.d.85-86), ulterior la 07 aprilie 2021, respectând

termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus cerere de

apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din 10 iunie 2020 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central, cu emiterea unei decizii prin care să fie încasat prejudiciul

moral și cheltuielile de judecată (f.d. 117-118).

La 11 iunie 2020, Judecătoria Comrat, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ, a depus cerere de apel nemotivată (f.d.87-88), ulterior la 14

aprilie 2021, respectând termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ, a depus cerere de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii

din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu emiterea unei decizii

noi de respingere a acțiunii (f.d. 112-114).

Prin decizia din 24 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea de apel depusă de Bogaciov Vladimir, admisă cererea de apel

depusă de Judecătoria Comrat, casată hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central și emisă o hotărîre nouă prin care a fost respinsă acțiunea

lui Bogaciov Vladimir împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la constatarea

încălcării dreptului privind accesul la informație, obligarea prezentării informației,

încasarea prejudiciului material și moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, răspunsul Judecătoriei

Comrat la cererea din 09 ianuarie 2019 privind furnizarea informației solicitate, a

fost expediat în adresa reclamantului în termenul prevăzut de lege, însă, nu a fost

înmânat din vina Centrului de poștă Comrat. Astfel, argumentul reclamantului

privind încălcarea dreptului de acces la informație solicitat prin cererea din 09

ianuarie 2019, este neîntemeiat și prima instanță eronat a concluzionat în privința

temeinciei pretenției privind constatarea încălcării dreptului reclamantului de acces

la informație.

Curtea de Apel Comrat a respins și solicitarea reclamantului privind repararea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, deoarece sunt pretenții subsecvente

pretențiilor privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și

obligarea Judecătoriei Comrat de a elibera informația solicitată în cererea din 09

ianuarie 2019, care au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

La 03 august 2021, prin intermediul poștei electronice, Bogaciov Vladimir, a

depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii

noi de admitere integrală a acțiunii (f.d. 180-183).

La 06 septembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Bogaciov Vladimir,

a fost notificat despre necesitatea înlăturării neajunsurilor cererii de recurs și anume

pentru a prezenta în original cererea de recurs, sau după caz semnată cu semnătura

electronică avansată, calificată.

Tot la 06 septembrie 2021, prin intemediul poștei electronice, Bogaciov

Vladimir, a prezentat cererea de recurs împotriva deciziei din 24 mai 2021 a Curții

de Apel Comrat, semnată corespunzător.

3

Prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a acordat

lui Bogaciov Vladimir termen pînă la 29 octombrie 2021 pentru prezentarea cererii

de recurs tradusă în limba de stat.

La 21 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Bogaciov Vladimir,

a depus cerere de recurs tradusă în limba de stat împotriva deciziei din 24 mai 2021

a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei decizii noi de admiterea a acțiunii și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de recurs, Bogaciov Vladimir și-a manifestat dezacordul

cu soluția instanței de apel, invocând că, instanța de apel a aplicat eronat normele

dreptului material și procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,

aplicînd o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurentul a mai menționat că i-a fost încălcat dreptul de acces la informație,

preznetând bonuri de plată privind deplasările sale către instanțele de judecată, însă

instanțele de judecată nu au luat în considerare acest fapt.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 24 mai 2021.

La 02 august 2021, Bogaciov Vladimir, a recepționat decizia contestată, fapt ce

se confirmă prin avizul de recepție DS8002094432AS, anexat la materialele

dosarului (f.d.184).

La 03 august 2021, Bogaciov Vladimir, a depus recurs motivat, împotriva

deciziei din 24 mai 2021, astfel se atestă că recursul a fost depus în termen.

La 17 august 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia cererii de recurs depusă de Bogaciov Vladimir, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

La 01 septembrie 2021 Judecătoria Comrat, a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibil recursul depus de

Bogaciov Vladimir.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

4

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

5

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Bogaciov Vladimir, este

inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Bogaciov Vladimir, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

6