3ra-34/22 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea prezentarii informatiei solicitate si repararea prejudiciului moral

3ra-34/22 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea prezentarii informatiei solicitate si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-34/22

2-20105748-01-3ra-12012022

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud: V.Carapirea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G.Colev, A.Curdov, Ș.Starciuc )

Î N C H E I E R E

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Vladimir Bogaciov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladimir Bogaciov împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea de a-i fi prezentată informația solicitată și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul depus de Vladimir Bogaciov împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 30 iunie 2020 Vladimir Bogaciov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Judecătoriei Comrat cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la

informație, obligarea de a-i fi prezentată informația solicitată și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 22 iunie 2020, ora 18:04,

prin intermediul poștei electronice, în temeiul Legii privind accesul la informație, a depus

la Judecătoria Comrat cerere, prin care a solicitat de a-i fi prezentată informația cu referire

la motivele neluării în considerare de către Judecătoria Comrat, la stabilirea timpului și

locului de desfășurare a ședinței de judecată, pe cauza contravențională nr xxxxx, a locului

de aflare a domiciliului său și a posibilității de a se prezenta în ședința de judecată, având

în vedere circulația transportului public și ruta transportului public.

Reclamantul a menționat că, la data de 24 iunie 2020 a primit răspunsul Judecătoriei

Comrat nr.2087 din 23 iunie 2020, care însă, nu conține informația solicitată.

1

Făcând referire la art.34 alineatele (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova,

articolele 4 alin.(1), 5 lit.a), 11 alin.(1) și 21 alin.(3) lit.d) din Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art. 189 alin.(1) Cod administrativ, articolele

1998 alin.(1) și 2006 alineatele (1) și (2) Cod civil, reclamantul a solicitat constatarea

încălcării de către Judecătoria Comrat a dreptului lui de acces la informație, obligarea

Judecătoriei Comrat de a-i prezenta informația cu referire la motivele neluării în considerare

la stabilirea timpului și locului de desfășurare a ședinței de judecată, pe cauza

contravențională nr. xxxxx, a locului de aflare a domiciliului său și a posibilității de a se

prezenta în ședința de judecată, având în vedere circulația transportului public și ruta

transportului public și încasarea sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cererea de

chemare în judecată depusă de Vladimir Bogaciov împotriva Judecătoriei Comrat cu privire

la constatarea încălcării dreptului privind accesul la informație și obligarea prezentării

informației solicitate în cererea din 22 iunie 2020, pe cauza contravențională

nr. xxxxx și încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.60, 67-74).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central, la data de 27 iulie 2021, prin intermediului poștei electronice,

Vladimir Bogaciov a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral

(f.d. 63).

Hotărârea motivată din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a fost

notificată apelantului Vladimir Bogaciov la data de 23 septembrie 2021, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție nr. DS803518695AS, anexat la materialele cauzei (f.d.77).

La data de 30 septembrie 2021, prin intermediului poștei electronice, Vladimir

Bogaciov a depus motivarea apelului (f.d.78-80).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui

Vladimir Bogaciov împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Central.

Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul depus

de Vladimir Bogaciov, fiind menținută hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Central (f.d.101-104).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, cerințele solicitate de

către apelantul Vladimir Bogaciov, de a obliga Judecătoria Comrat să-i prezinte informația

cu referire la motivele neluării în considerare la stabilirea timpului și locului de desfășurare

a ședinței de judecată, pe cauza contravențională nr. xxxxx, a locului de aflare a

domiciliului său și a posibilității de a se prezenta în ședința de judecată, având în vedere

circulația transportului public și ruta transportului public, nu cad sub incidența Legii

privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000. Or, aceste informații se oferă

în modul stabilit de legea procedurală, care se aplică pentru soluționarea categoriei de

litigii respective.

Astfel, instanța de apel a considerat că în speța dedusă judecății, răspunsul

Judecătoriei Comrat nr.2087 din 23 iunie 2020, nu poate fi examinat ca refuz în oferirea

informației apelantului Vladimir Bogaciov. Or, în cadrul examinării cauzei contravenționale

nr. xxxxx, lui Vladimir Bogaciov i s-a propus o altă oră, pentru examinarea cauzei

nominalizate.

Instanța de apel a relevat că, prima instanță întemeiat a concluzionat că Judecătoria

Comrat a oferit răspuns la cererea lui Vladimir Bogaciov, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea nr. 2087 din 23 iunie 2020 (f.d.6). La caz, au fost luate în considerare

2

explicațiile reclamantului Vladimir Bogaciov privind lipsa posibilității de a se prezenta la

ora stabilită în ședința de judecată, la examinarea cauzei contravenționale nr. xxxxx, la

plângerea lui xxxxx.

Instanța de apel consideră că nu sunt temeiuri de a obliga Judecătoria Comrat să

expedieze în adresa apelantului Vladimir Bogaciov un răspuns suplimentar la cererea

acestuia din 22 iunie 2020. Or, răspunsul din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, oferit

apelantului Vladimir Bogaciov, este unul complet. Totodată, în răspunsul nominalizat,

apelantului Vladimir Bogaciov i s-a comunicat că, pentru data de 02 iulie 2020 au fost

stabilite 28 de ședințe de judecată. Astfel, instanța de apel consideră neîntemeiate

argumentele apelantului Vladimir Bogaciov precum că, de către Judecătoria Comrat i-a

fost încălcat dreptul de acces la informație.

În afară de aceasta, instanța de apel a constatat că în cererea sa, la examinarea cauzei

contravenționale nominalizate, Vladimir Bogaciov nu a solicitat Judecătoriei Comrat de a fi

stabilite ședințe de judecată la ore anumite.

De asemenea, instanța de apel a relevat că, la cererea lui Vladimir Bogaciov,

Judecătoria Comrat a reprogramat desfășurarea ședinței de judecată în cauza nominalizată,

pentru data de 02 iulie 2020, ora 11 și 10 min, ora convenabilă acestuia.

Cu referire la repararea prejudiciului moral, instanța de apel consideră că întemeiat a

fost respinsă și această cerință. Or, prima instanță, constatând lipsa încălcării de către

Judecătoria Comrat a dreptului reclamantului Vladimir Bogaciov privind accesul la

informație, întemeiat a respins și cerința privind repararea prejudiciului moral.

La data de 03 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Vladimir Bogaciov

a depus recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care cerințele înaintate să fie admise integral (f.d.110).

Ulterior, la data de 30 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Vladimir

Bogaciov a depus motivarea recursului (f.d.114-116).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul Vladimir Bogaciov a menționat că, instanța de apel nu a interpretat corect

prevederile art.5 alin.(2) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai

2000, care stipulează că, furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale,

obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: autoritățile publice

centrale și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii

Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația

publică, autoritatea judecătorească; instituțiile publice centrale și locale - organizațiile

fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care

au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu

caracter necomercial; persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu

autoritatea publică ori instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și

culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

În acest context, recurentul a invocat că Judecătoria Comrat nu a avut niciun temei,

pentru a-i refuza în furnizarea informației solicitate.

Recurentul a relevat că instanța de apel neîntemeiat a menționat, că cerințele sale nu

cad sub incidența Legii privind accesul la informație.

3

De asemenea, recurentul a invocat, că decizia instanței de apel conravine practicii

judiciare.

La data de 13 ianuarie 2022 în adresa intimatei Judecătoriei Comrat a fost expediată

copia recursului depus de Vladimir Bogaciov, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.120).

Prin referințele depuse la data de 31 ianuarie 2022 și 03 februarie 2022, Judecătoria

Comrat a solicitat respingerea recursului depus de Vladimir Bogaciov, cu menținerea

deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat (f.d.123, 127,130).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 03 noiembrie 2021

(f.d. 99, 101-104).

La data de 03 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Vladimir Bogaciov

a depus recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cerințele înaintate să fie admise integral

(f.d.110).

Decizia motivată din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificată

recurentului Vladimir Bogaciov la data de 23 decembrie 2021, fapt confirmat prin avizul

de recepție nr. DS8005687524AS, anexat la materialele cauzei (f.d.112).

La data de 30 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Vladimir Bogaciov

a depus motivarea recursului la Curtea de Apel Comrat (f.d.114-116).

Termenul limită pentru pentru depunerea motivării recursului împotriva deciziei din

03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat este data de 22 ianuarie 2022.

Conform ștampilei de intrare, dosarul a parvenit la Curtea Supremă de Justiție la data

de 10 ianuarie 2022.

Astfel, recursul depus de către Vladimir Bogaciov împotriva deciziei din 03 noiembrie

2021 a Curții de Apel Comrat, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Vladimir Bogaciov, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

4

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Vladimir Bogaciov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursul depus de Vladimir Bogaciov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

6