3ra-1272/21 — incalcarea dreptului de acces la informatie

Dosarul nr. 3ra-1272/21

2-20057952-01-3ra-10122021

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Vulcănești (jud. V. Potlog)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov)

Î N C H E I E R E

23 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Bogaciov Vladimir,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea lui Bogaciov Vladimir împotriva

Judecătoriei Comrat sediul Central privind constatarea incălcării dreptului de acces la

informație, obligarea de a prezenta informația solicitată, precum și incasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La data de 11 martie 2020 reclamantul Bogaciov Vladimir s-a adresat în instanța

de judecată Judecătoria Comrat sediul Central cu acțiunea de contencios administrativ

împotriva Judecătoriei Comrat sediul Central privind constatarea incălcării dreptului de

acces la informație, obligarea Judecătoriei Comrat sediul Centru de a prezenta

informatia solicitată privitor la data și ora ședințelor de judecată la cererea lui Bogaciov

Vladimir nr. 23-ij-10-4873-18122017, încasarea din contul intimatului în beneficiul

reclamantului 5000 de lei in calitate de prejudiciu moral (f.d. 1-3).

În motivarea acțiunii, a invocat că la data de 26 februarie 2020, la ora 17:50 prin

intermediul poștei electronice jco@justice.md, a expediat la adresa judecătoriei Comrat

sediul Central cerere în temeiul Legii privind accesul la informație, semnată cu

semnătura electronică, prin care a solicitat să fie informat despre datele privitoare la data

și ora desfășurării ședințelor de judecată pe cauza nr. 23-ij-10-4873-18122017, deoarece

aceste date nu au fost publicate pe portalul instanțelor naționale.

La data de 10 martie 2020, a primit răspunsul Judecătoriei Comrat nr. 0821 din 10

martie 2020, ce stupula următoarele "Informatia privind data și ora ședințelor de

judecată planificate se plasează de grefier în citație și după formularea citației informația

vizată se reflectă automat pe portalul național al instantelor de judecată." (f.d. 6).

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții de Apel Comrat, cauza de contencios

administrativ la acțiunea lui Bogaciov Vladimir împotriva Judecătoriei Comrat sediul

Central privind constatarea incălcării dreptului de acces la informație, obligarea de a

prezenta informația solicitată, precum și incasarea prejudiciului moral a fost transmisă

pentru examinare Judecătoriei Cimișlia.

La data de 24 iunie 2021 judecătoria Cimișlia, sediul Vulcănești, a emis hotărîrea,

prin care a declarat admisibilă acțiunea lui Bogaciov Vladimir. S-a constatat încălcarea

1

de către judecătoria Comrat a dreptului lui Bogaciov Vladimir privind accesul la

informație prin nefurnizarea informației solicitate prin cererea din 26.02.2020 privind

motivele nepublicării pe portalul instanțelor judecătorești a datei, orei și locului

desfășirării ședințelor de judecată preconizate pe cauza cu nr 23-ij-10 4873.

S-a obligat Judecătoria Comrat să elibereze lui Bogaciov Vladimir informația

solicitată prin cererea din 26.02.2020 cu privire la motivele nepublicării pe portalul

instanțelor judecătorești a datei, orei și locului desfășurării ședințelor de judecată

preconizate pe cauza cu nr 23-ij-10 4873.

Cerințele reclamantului Bogaciov Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului

moral în sumă de 5000 lei s-au declarat înadmisibile.

Au fost respinse cerințele reclamantului cu privire la încasarea de la Judecătoria

Comrat în favoarea lui Bogaciov Vladimir a cheltuielilor de judecată.

La 6 septembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ,

intimata Judecătoria Comrat a declarat apel împotriva hotărîrii din 24 iunie 2021 a

Judecătoriei Cimișlia, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin

care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 18 octombrie 2021, a fost admis apelul

declarat de Judecătoria Comrat împotriva hotărârii din 24 iunie 2021 a Judecătoriei

Cimișlia. S-a casat hotărîrea primei instanțe și s-a emis o nouă hotărîre, prin care

acțiunea a fost respinsă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a

reținut ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii,

având în vedere că recurentul/reclamant Bogaciov Vladimir a primit răspuns la

interpelarea sa din 26 februarie 2020, din care rezultă că nu au fost admise careva

încălcări legate de nepublicarea datei și orei ședințelor planificate din partea Judecătoriei

Comrat. Or, reieșind din probatoriul administrat la dosar (f.d.106-110), toate ședințele

pe cauza nr.23-ij-10-4873-18122017 au fost stabilite și publicate în termen.

La 19 octombrie 2021, Bogaciov Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei din

18 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

considerând-o eronată, aceasta interpretînd în mod eronat normele de drept material

pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza

dată.

Invederează că nu este de acord cu soluția instanței de apel, ce s-ar fi întemeiat pe

careva capturi de ecran prezentate drept probe de către intimata Judecătoria Comrat, care

nu se știe cine și cînd le-a efectuat.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

constatarea încălcării dreptului său de acces la informație și obligarea intimatei de a

prezenta informația solicitată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

2

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 18 octombrie 2021, Astfel,

motivarea recursului depusă la 19 octombrie 2021 este în termen.

La 13 decembrie 2021, în adresa intimatei Judecătoria Comrat, a fost expediată

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la

data examinării prezentei cereri, la Curtea Supremă de Justiție nu a parvenit nicio

referință pe caz.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Bogaciov Vladimir, în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont,

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

3

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Bogaciov Vladimir.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Bogaciov Vladimir se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

4