3ra-24/22 — recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea efectuarii actiunilor

3ra-24/22 — recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea efectuarii actiunilor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-24/22

2-19040903-01-3ra-11012022

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud: V. Hudoba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: Gr. Colev, Șt. Starciuc, Af. Curdov)

Î N C H E I E R E

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul municipiului Comrat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Maria Tudoroglo împotriva Primarului municipiului Comrat, terți Consiliul

municipal Comrat, Dmitri Mitioglo, Zinaida Mitioglo, Ilia Mitioglo cu privire la

recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea efectuării acțiunilor, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Primarul municipiului Comrat,

c o n s t a t ă :

La data de 05 iulie 2019 Maria Tudoroglo a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului municipiului Comrat, terț Consiliul municipal Comrat, cu privire

la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea efectuării acțiunilor, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (f.d.1-4 vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, este proprietara

bunului imobil cu nr. cadastral xxx, edificat pe terenul cu nr. cadastral xxx.

Reclamanta a menționat că la 27 mai 2019 s-a adresat către Consiliul municipal

Comrat și Primarul municipiului Comrat cu cerere, prin care a solicitat să-i fie vândut

terenul adiacent construcției cu nr. cadastral xxxx și la care a anexat toate actele

prevăzute de legislația în vigoare.

Reclamanta a invocat că această cerere a rămas neexaminată de Primarul

municipiului Comrat, care contrar normelor legale, nu a întreprins acțiunile prevăzute

de legislație privind pregătirea documentelor necesare pentru adoptarea deciziei de către

Consiliul municipal Comrat privind soluționarea cererii, prin care a solicitat să-i fie

1

vândut terenul adiacent cu nr. cadastral xxxx. Respectiv, prin răspunsul Primarului

municipiului Comrat din 24 iunie 2019 a fost respinsă cererea din data de 27 mai 2019

depusă de Maria Tudoroglo.

Reclamanta Maria Tudoroglo a remarcat că, răspunsul Primarului municipiului

Comrat din 24 iunie 2019 urmează a fi anulat, or acesta nu conține temeiurile de fapt și

de drept, în baza cărora i-a fost respinsă cererea Mariei Tudoroglo.

Reclamanta Maria Tudoroglo a invocat că prin refuzul neîntemeiat al Primarului

municipiului Comrat de a-i soluționa cererea din 27 mai 2019, prin care a solicitat să-i

fie vândut terenul adiacent cu nr. cadastral xxxx, i-au fost încălcate drepturile și

interesele legitime, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral, care urmează a fi reparat de

Primarul municipiului Comrat, prin compensarea acestuia cu o sumă bănească.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta și-a concretizat pretențiile înaintate și

prin urmare, a solicitat: admiterea acțiunii, recunoașterea ilegalității refuzului Primarului

municipiului Comrat de a examina cererea din 27 mai 2019 depusă de Maria Tudoroglo

privind vânzarea terenului aferent, situat pe adresa xxxx, cu nr. cadastral xxxxx și

efectuarea acțiunilor prevăzute de legislație privind pregătirea documentelor pentru

adoptarea deciziei de către Consiliul municipal Comrat privind vânzarea -cumpărarea

unui teren, obligarea Primarului municipiului Comrat să aprobe planul geometric al

terenului aferent, să întocmească borderoul de calcul al prețului de vânzare a terenului

aferent și să prezinte Consiliului municipal Comrat documentele necesare pentru

adoptarea deciziei privind vânzarea-cumpărarea terenului aferent, încasarea din contul

Primarului municipiului Comrat în beneficiul reclamantei a sumei de 5000 de lei, cu

titlu de prejudiciu moral și a tuturor cheltuielilor de judecată (f.d.4, 30 vol. I).

La 20 februarie 2020 Primarul municipiului Comrat a depus o cerere prin care a

solicitat atragerea în calitate de terți pe Dmitri Mitioglo, Zinaida Mitioglo, Ilia Mitioglo

(f.d.61 vol. I)

Prin încheierea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central Dmitri

Mitioglo, Zinaida Mitioglo, Ilia Mitioglo au fost atrași în calitate de terți (f.d.70-71 vol.

I).

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central s-a

admis, cererea de chemare în judecată depusă de Maria Tudoroglo împotriva Primarului

municipiului Comrat, terți Consiliul municipal Comrat, Dmitri Mitioglo, Zinaida

Mitioglo, Ilia Mitioglo privind recunoașterea ilegalității refuzului Primarului

municipiului Comrat de a examina cererea din 27 mai 2019 depusă de Maria Tudoroglo

privind vânzarea terenului aferent și efectuarea acțiunilor privind pregătirea

documentelor pentru adoptarea deciziei de către Consiliul municipal Comrat privind

soluționarea acestei cereri și privind obligarea Primarului municipiului Comrat să

efectueze acțiunile prevăzute de legislație privind pregătirea documentelor pentru

adoptarea deciziei de către Consiliul municipal Comrat privind vânzarea -cumpărarea

terenului. S-a recunoscut ilegal refuzul Primarului municipiului Comrat de a examina

cererea din 27 mai 2019 depusă de Maria Tudoroglo privind vânzarea terenului aferent

situat pe adresa xxxx, cu nr. cadastral xxx și efectuarea acțiunilor privind pregătirea

documentelor pentru adoptarea deciziei de către Consiliul municipal Comrat privind

soluționarea acestei cereri. S-a obligat Primarul municipiului Comrat să pregătească

documentele pentru adoptarea deciziei de către Consiliul municipal Comrat privind

soluționarea cererii depuse de Maria Tudoroglo privind vânzarea terenului aferent cu nr.

2

cadastral xxxxx, pentru ce urmează să efectueze următoarele acțiuni: să examineze

posibilitatea vânzării Mariei Tudoroglo a terenului aferent cu nr. cadastral xxxxx, cu

suprafața indicată în planul geometric, să întocmească borderoul de calcul al prețului de

vânzare a terenului aferent și să prezinte Consiliului municipal Comrat documentele

pregătite pentru adoptarea deciziei privind soluționarea cererii Mariei Tudoroglo cu

privire la vânzarea acestui teren (f.d.96 vol. I).

Prin încheierea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central

pretenția Mariei Tudoroglo privind încasarea din contul Primarului municipiului Comrat

în beneficiul reclamantei a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral a fost

declarată inadmisibilă, din motivul nerespectării procedurii prealabile (f.d.98-99 vol. I).

La data de 10 decembrie 2020, Primarul municipiului Comrat a depus apel

împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate cu emiterea unei

noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de

Maria Tudoroglo (f.d.107 vol. I).

La materialele cauzei lipsesc date despre notificarea hotărârii motivate din data de

13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central, Primarului municipiului

Comrat.

La data de 01 februarie 2021 Primarul municipiului Comrat a depus motivarea

apelului (f.d.121-126 vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Primarului municipiului Comrat.

Prin decizia din 16 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă cererea

de apel depusă de Primarul municipiului Comrat, împotriva hotărârii din 13 noiembrie

2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.216 vol. I).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că prima instanță la

examinarea prezentei cauze nu a admis încălcări ale normelor de drept material și

procedural.

Instanța de apel a reținut că în baza contractului de arendă nr. 120 din 08 august

2016, încheiat între Primarul municipiului Comrat și Maria Tudoroglo terenul, cu

suprafața de xxxx cu numărul cadastral xxxx, situat pe str. xxxx, se află în posesiunea

reclamantei. Iar, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 03 iulie 2016,

pe terenul sus menționat se află construcția cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține

Mariei Tudoroglo cu drept de proprietate.

Instanța de apel a menționat că la data de 27 mai 2019 Maria Tudoroglo a depus în

adresa Consiliului municipal Comrat și Primarului municipiului Comrat cerere privind

vânzarea terenului cu nr. cadastral xxxxxx, ca teren aferent construcției capitale,

anexând la aceasta: copia certificatului din Registrul bunurilor imobile, copia planului

geometric, copia actului de recepție finală a construcției, copia buletinului de identitate

și copia contractului de arendă a terenului. Potrivit răspunsului Primarului municipiului

Comrat din 24 iunie 2019 este indicat, că conform Deciziei „Privind aprobarea

Regulamentului cu privire la formarea și funcționarea consiliului municipal” nr. 5/7 din

15 aprilie 2004, în caz dacă problema a fost examinată în două ședințe consecutive, iar

prin votare decizia nu a fost adoptată, atunci chestiunea vizată din nou este pusă pe

ordinea de zi a Consiliului nu mai devreme, de 6 luni.

3

Instanța de apel a indicat că potrivit punctului 15 din Regulamentul cu privire la

vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, la prezentarea cererii și a documentelor

indicate mai sus, primarul este obligat să le înregistreze și, în termen de 30 de zile din

data depunerii cererii, să efectueze următoarele acțiuni de pregătire a materialelor pentru

decizia consiliului local: să examineze posibilitatea vânzării terenului aferent solicitat,

cu suprafața indicată în planul geometric; să completeze borderoul de calcul al prețului

de vânzare-cumpărare a terenului aferent în patru exemplare (de modelul indicat în

anexa nr. 2 la prezentul Regulament). Borderoul de calcul și planul geometric al

terenului aferent sânt părți componente ale contractului de vânzare-cumpărare al

terenului aferent; să prezinte consiliului local documentele necesare pentru adoptarea

deciziei privind vânzarea terenului respectiv; după adoptarea deciziei de către Consiliul

local, să semneze contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent și trei exemplare

să le elibereze cumpărătorului.

La fel, instanța de apel a relevat că în conformitate cu pct. 17 al Regulamentului

menționat, în caz de refuz al eliberării borderoului de calcul al prețului de vânzare a

terenului aferent, precum și la vânzarea terenului respectiv, autoritatea care refuză va

prezenta cumpărătorului, în termen de 30 zile, un răspuns în scris în care se vor indica

motivele ce fac imposibilă vânzarea-cumpărarea terenului. Refuzul poate fi atacat în

instanța de judecată.

Curtea de Apel Comrat a reținut că la data de 11 decembrie 2018 reclamanta Maria

Tudoroglo, pentru prima dată, s-a adresat cu cerere către Primarul municipiului Comrat,

prin care a solicitat răscumpărarea terenului cu numărul cadastral xxxx. Iar, la 22

februarie 2019 cererea a fost examinată în ședința ordinară a Consiliului municipal

Comrat, însă decizia în baza acesteia nu a fost adoptată, conform extrasului din procesul-

verbal al ședinței Consiliului municipal Comrat din 22 februarie 2019.

La data de 27 mai 2019 Maria Tudoroglo s-a adresat din nou cu cerere către

Primarul municipiului Comrat, prin care a solicitat de a-i fi vândut terenul cu numărul

cadastral xxxx, ca teren, aferent construcției capitale, și a solicitat ca Primarul

municipiului Comrat să pregătească toate documentele, în conformitate cu cerințele pct.

15 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor

aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008. Însă,

Primarul municipiului Comrat nu a prezentat probe și documente, care ar certifica

respectarea procedurii stabilite și introducerea chestiunii vizate pe ordinea de zi a

ședinței Consiliului municipal Comrat. Respectiv, lipsesc temeiurile de a considera că,

chestiunea privind vânzarea terenului cu numărul cadastral xxxxx a fost examinată în

două ședințe consecutive ale Consiliului municipal Comrat.

Instanța de apel a indicat că, răspunsul contestat al Primarului municipiului Comrat

nu confirmă faptul, că au fost respectate prevederile Regulamentului privind formarea

și funcționarea Consiliului municipal nr. 5/7 din 15 aprilie 2004 și a Regulamentului cu

privire la vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.1428 din 16 decembrie 2008.

Instanța de apel a considerat întemeiate concluziile primei instanțe, precum că

Primarul municipiului Comrat, primind cererea reclamantei din 27 mai 2019, prin care

a solicitat vânzarea terenului, era obligat să pregătească documentele pentru emiterea

4

deciziei Consiliului municipal Comrat în privința acestei cereri, dar nu a efectuat aceste

acțiuni.

Instanța de apel a respins argumentul Primarului municipiului Comrat, precum că

potrivit extrasului din proces-verbal al ședinței Consiliului municipal Comrat din data

de 26 aprilie 2019, a doua chestiune este indicată adoptarea deciziei privind vânzarea

terenului Mariei Tudoroglo, deoarece în cazul dat a lipsit sesizarea repetată a Mariei

Tudoroglo, prin care ar fi solicitat vânzarea acestui teren, iar Consiliul municipal Comrat

de fapt a examinat doar cererea prealabilă a Mariei Tudoroglo din 28 martie 2019.

Curtea de Apel Comrat a respins și argumentul Primarului municipiului Comrat că

Maria Tudoroglo a dobândit dreptul de superficie asupra terenului, din motiv că nu se

referă la prezentul litigiu. Respectiv, nu au relevanță pentru obiectul litigiului

prevederile art. 29 alin. (1) Legea nr. 1125 din 13 iunie 2002 privind punere în aplicare

a Codului civil al Republicii Moldova, în virtutea Legii nr. 133/2018 din 01 martie 2019.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului Primarului municipiului Comrat,

precum că examinarea cauzei în prima instanță a avut loc în lipsa reprezentantului

Primarului municipiului Comrat, or din materialele cauzei prima instanță întemeiat a

stabilit lipsa împuternicirilor vice-primarului municipiului Comrat de a depune cererea

privind amânarea ședinței de judecată pentru altă dată.

La data de 19 octombrie 2021 Primarul municipiului Comrat a depus recurs

împotriva deciziei din 16 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei decizii noi de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Maria

Tudoroglo.

În motivarea recursului, recurentul a menționat că, decizia Curții de Apel Comrat

este eronată, bazată pe cercetarea incompletă și aprecierea eronată a tuturor probelor

existente la actele dosarului. Or, instanța de apel, deși a constatat faptul că, cererea

inițială a Mariei Tudoroglo din 11 decembrie 2018, s-a soluționat la ședința Consiliului

municipal Comrat din 22 februarie 2019, însă decizia respectivă nu a fost emisă, nu a

dat apreciere faptului că prin cererea prealabilă din 28 martie 2019, Maria Tudoroglo a

solicitat emiterea deciziei privind vânzarea terenului situat în xxxx, nr. cadastral xxxx,

cu suprafața xxxx. Respectiv, pentru a doua oară aceeași solicitare a Mariei Tudoroglo

a fost examinată la ședința Consiliului municipal Comrat din 26 aprilie 2019, fapt

confirmat prin extrasul din procesul-verbal al Consiliului municipal Comrat din 26

aprilie 2019.

Recurentul a specificat că, deoarece de două ori în cadrul ședințelor Consiliului

municipal Comrat a fost soluționată chestiunea privind vânzarea terenului Mariei

Tudoroglo, iar decizia nu a fost luată, această chestiune poate fi soluționată peste 6 luni.

Recurentul a indicat că deși instanța de apel a stabilit că cererea Mariei Tudoroglo

din 11 decembrie 2018, a fost soluționată în cadrul ședințelor Consiliului municipal

Comrat din 22 februarie 2019, însă decizia nu a fost luată, se contrazice, indicând faptul

că, primarul nu a exercitat obligațiile privind pregătirea documentelor conform

Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor

aferente nr. 1428 din 16 decembrie 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428

din 16 decembrie 2008.

Recurentul Primarul municipiului Comrat a menționat că la momentul examinării

prezentei cauze în ordine de apel, Maria Tudoroglo a depus o nouă cerere către Consiliul

5

municipal Comrat privind transmiterea în posesie și folosință, în baza contractului de

superficie a terenului în litigiu și prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 4/21.7

din 26 martie 2021 cererea ei a fost admisă, fiind decisă încheierea contractului de

superficie. Respectiv, este imposibilă încheierea a două contracte diferite pentru același

teren.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 16 septembrie 2021, iar

copia dispozitivului deciziei a fost notificată Primarului municipiului Comrat la data de

22 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție DS 8002090589AS (f.d. 219

vol. I).

La data de 19 octombrie 2021, Primarul municipiului Comrat a depus recurs

împotriva deciziei din 16 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat (f.d.1 vol. II).

Totodată, instanța de recurs reține că copia deciziei motivate din 16 septembrie

2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificată Primarului municipiului Comrat, la data

de 26 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8005689943AS (f.d.4

vol. II).

La data de 24 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, recurentul

Primarul municipiului Comrat, a depus motivarea recursului (f.d.10-12 vol. II).

Astfel, recursul depus de către Primarul municipiului Comrat este în termen.

La data de 11 ianuarie 2022, în adresa Mariei Tudoroglo, Consiliului municipal

Comrat, lui Dmitri Mitioglo, Zinaidei Mitioglo, lui Ilia Mitioglo, a fost expediată copia

recursului depus de Primarul municipiului Comrat, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.15 vol. III), însă Consiliul municipal Comrat, Dmitri Mitioglo,

Zinaida Mitioglo, Ilia Mitioglo, nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus

referințe.

Iar, la data de 03 februarie 2022, Maria Tudoroglo, reprezentată de avocatul

Grigore Popa a depus referință la recursul Primarului municipiului Comrat, prin care a

solicitat respingerea recursului (f.d.22-23 vol. II)

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primarul municipiului Comrat,

în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

7

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Primarul municipiului Comrat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Primarul municipiului Comrat se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8