3ra-632/21 — cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-632/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – V. Hudoba

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

ÎNCHEIERE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Maria Tudoroglo,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Maria

Tudoroglo împotriva Consiliului municipal Comrat și Primăriei municipiului

Comrat cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 22 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin

care s-a respins apelul declarat de către Maria Tudoroglo împotriva hotărârii din 23

noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

constată:

La data de 01 iulie 2020 Maria Tudoroglo a depus acțiunea în procedura

contenciosului administrativ împotriva Consiliului municipal Comrat și Primăriei

municipiului Comrat, prin care a solicitat anularea pct. 2-4 din decizia Consiliului

municipal Comrat nr. 17/40.5 din 06 septembrie 2019 ca fiind ilegale.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, fiind proprietara construcției cu

nr. cadastral XXXXX amplasată pe terenul de pământ cu suprafața de 0,0407 ha cu

nr. cadastral XXXXX la adresa mun. Comrat, str. XXXXX, s-a adresat către

Consiliul municipal Comrat în baza art. 53 din Legea privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 04.05.2007, Regulamentului cu privire

la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

1428 din 16 decembrie 2008, art. 4 și art. 9 din Legea privind prețul normativ și

modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997, cu o

cerere privind eliberarea autorizației de procurare a lotului de pământ indicat ca cel

aferent construcției acesteia.

Prin decizia nr. 17/40.5 din 06 septembrie 2019 a Consiliului municipal Comrat

s-a respins cererea Mariei Tudoroglo privind vânzarea terenului aferent bunului

imobil. Totodată, în pct. 2-4 din decizie s-a dispus inițierea lucrărilor de formare a

terenului de pământ aferent construcției din mun. Comrat, str. XXXXX cu nr.

1

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0407 ha, prin separarea acestui teren, cu

vânzarea la licitație pentru încheierea unui contract de superficie cu proprietarul

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX.

Reclamanta a menționat că nu este de acord cu pct. 2-4 din decizia nr. 17/40.5

din 06 septembrie 2019 a Consiliului municipal Comrat, deoarece terenul de pământ

cu suprafața de 0,0407 ha cu nr. cadastral XXXXX i-a fost oferit cu trei ani în urmă

prin contractul de locațiune cu destinația „teren aferent bunului imobil”.

Consideră că având dreptul de a lua în locațiune bunul imobil pentru construcții,

în temeiul Legii privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte

legislative nr. 133 din 15.11.2018 din 01 martie 2019 a dobândit dreptul fără termen

la superficie asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0407

ha. Respectiv, acțiunile autorității publice locale privind inițierea lucrărilor de

formare a terenului, prin separare, nu sunt legale.

Astfel, la data de 07 octombrie 2019 în adresa Consiliului municipal Comrat a

fost expediată o cerere prealabilă, care prin decizia nr. 26/13 din 29.11.2019 a

Consiliului municipal Comrat a fost respinsă.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central s-a

respins acțiunea depusă de către Maria Tudoroglo împotriva Consiliului municipal

Comrat și Primăriei municipiului Comrat cu privire la anularea actului administrativ.

(f.d. 47, 50-52)

La data de 25 noiembrie 2020 Maria Tudoroglo, reprezentată de avocatul

Nicolai Jecov, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 15 decembrie 2020, în

termen, a depus apel motivat.

Prin decizia din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

depus de către Maria Tudoroglo, împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul central emisă în cauza de contencios administrativ la

acțiunea depusă de către Maria Tudoroglo împotriva Consiliului municipal Comrat

și Primăriei municipiului Comrat cu privire la anularea actului administrativ.

Instanța de fond și instanța de apel au reținut că din materialele cauzei nu se

confirmă că terenul cu suprafața de 0,0407 ha cu nr. cadastral XXXXX amplasat în

mun. Comrat, str. XXXXX, s-a format ca teren aferent bucătăriei de vară a Mariei

Tudoroglo, sau pentru construcția unui obiect. Prin urmare, instanțele ierarhic

inferioare au concluzionat că nu este temei pentru a recunoaște că acest teren cu

suprafața de 0,0407 ha este aferent construcției și că Maria Tudoroglo a obținut drept

de superficie asupra întregii suprafețe.

Totodată, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond,

că conform art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea pentru punerea în aplicare a Codului

Civil nr. 1125-XV din 13.06.2002, se instituie drept de superficie asupra terenului

care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale (indiferent că face parte

din domeniul public sau privat) în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat

separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii) și al proprietarului

bunului imobil înregistrat separat în capitolul C al registrului bunurilor imobile dacă

proprietarul bunului imobil respectiv, la data de 1 martie 2019 are un drept de

locațiune asupra terenului cu drept de construire. Însă, din probele cauzei rezultă că

Maria Tudoroglo a înregistrat construcția după data de 01 martie 2019. Astfel,

prezenta construcție nu devine parte componentă a terenului și continue a fi

considerat doar un bun imobil.

2

La data de 30 martie 2021 Maria Tudoroglo a depus la Curtea de Apel Comrat

recurs motivat împotriva deciziei din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central, cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă. (f.d. 119-121)

În motivarea recursului recurenta a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece are dreptul la locațiune a terenului din litigiu începând cu

data de 01 martie 2019, ori din informația din registrul bunurilor imobile acest teren

are mod de utilizare pentru construcții. Prin urmare, la 01 martie 2019 a primit un

drept perpetuu de superficie pentru întregul teren.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 22 februarie 2021.

La data de 02 martie 2021 avocatul Nicolai Jecov, care reprezintă interesele

Mariei Tudoroglo a recepționat copia deciziei nemotivate a Curții de Apel Comrat

din 22 februarie 2021. (f.d. 99)

Decizia motivată a fost notificată Mariei Tudoroglo, cu poștă recomandată la

data de 29 martie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS3805146149AS.

(f.d. 114)

Maria Tudoroglo, a depus recurs motivat la data de 30 martie 2021 la Curtea

de Apel Comrat. (f.d. 119-121) Astfel, dreptul de contestare a fost executat în

termen.

La data de 05 mai 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului municipal Comrat și Primăriei municipiului Comrat copia recursului

declarat de către Maria Tudoroglo. (f.d. 123)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

3

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

4

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Maria Tudoroglo, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5