3ra-1263/22 — privind anularea deciziei

3ra-1263/22 — privind anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1263/2022

2-21078000-01-3ra-16122022

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud. V. Hrapacov)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Mironov, D. Fujenco, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Comrat,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Întreprinderea Individuală „MAVRODI SEMION” împotriva Consiliului

municipal Comrat, terț Primăria municipiului Comrat privind anularea deciziei

Consiliului municipal Comrat nr.6/29 din 30 aprilie 2021,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respins apelul depus de Consiliului municipal Comrat și a fost menținută

hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 26 mai 2021, Î.I. „MAVRODI SEMION” a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului municipal

Comrat, terț Primarul municipiului Comrat privind anularea deciziei Consiliului

municipal Comrat nr.6/29 din 30 aprilie 2021, ca fiind ilegală.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, Î.I. „MAVRODI SEMION” este

proprietarul bunurilor imobile (nr. cadastrale XXXXXXX și XXXXXX) amplasate pe

lot de teren pe adresa mun. XXXX, str. XXXXX nr. XXX, înregistrat sub numărul

cadastral XXXXXXX.

A relatat reclamanta că în conformitate cu prevederile art. 53 al Legii „Privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice” proprietarii obiectelor privatizați

(privați) sunt în drept să dobândească în proprietate loturile de teren aferente, în

conformitate cu modul de privatizare determinat prin regulamentul aprobat de Guvern

(Regulamentul de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.1428 din 16 decembrie 2008).

Suplimentar a notat reclamanta că prevederile analogice, ce determină dreptul de

procurare a terenului aferent, sunt prevăzute de art. 4 și 9 ale Legii „Privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului”.

A susținut reclamanta că în conformitate cu ordinea normativă stabilită,

prevăzută atât de (alin. (2) și (5) art. 4 al Legii „Privind prețul normativ și modul de

vânzare-cumpărare a pământului”), cât și de Hotărârea Guvernului menționată

nr.1428 din 16 decembrie 2008, pentru soluționarea chestiunii de vânzare-cumpărare

a terenului aferent, este necesară depunerea cererii de vânzare-cumpărare a terenului

în primărie.

În acest context, reclamanta a menționat că pentru executarea cerințelor

normative indicate, la data de 01 februarie 2021 în adresa Primăriei municipiului

Comrat de către Î.I. „MAVRODI SEMION” a fost depusă cererea cu privire la

anexarea actelor prevăzute de legislație pentru vânzarea lotului de teren aferent,

amplasat pe adresa mun. XXXX, str. XXXX nr.XXX cu suprafață 0,0041 ha, nr.

cadastral XXXXXXXX.

La 30 aprilie 2021 Consiliul municipal Comrat a adoptat decizia nr.6/29 conform

căreia a respins cererea depusă de vânzare a lotului de teren aferent, amplasat pe

adresa mun. XXXXX, str. XXXXX nr. XXX, cu suprafața 0,0041 ha, nr. cadastral

XXXXXX.

Însă, reclamanta menționează că, la pct. 2-3 din hotărârea menționată, lotul de

teren, amplasat pe adresa mun. XXXXX, str. XXXX nr. XXX cu suprafața 0,0041 ha,

nr. cadastral XXXXXXX a fost recunoscut ca proprietate din sfera publică cu

stabilirea modului de folosință „calea de comunicație” cu determinarea obligațiunii

organului cadastral de introducerea modificărilor corespunzătoare în registrul

bunurilor imobile nr. cadastral XXXXXXXX.

Astfel, reclamanta a considerat că decizia Consiliului municipiului Comrat nr.

6/29 din 30 aprilie 2021 este ilegală și pasibilă anulării deoarece lotul de teren

susmenționat cu suprafața 0,0041 ha, nr. cadastral XXXXXX, a fost dat în arendă în

conformitate cu decizia Consiliului municipiului Comrat nr.2/40 din 04 martie 2013,

respectiv fiind încheiat contractului de arendă a terenului cu nr.XX din 18 martie

2013, iar destinație de folosință a terenului ca fiind comercială.

A mai invocat reclamanta că, cu toate că a fost dat în arendă în conformitate cu

decizia Consiliului municipal Comrat nr.2/40 din 04 martie 2013, lotul de teren cu

suprafață 0,0041 ha, nr. cadastral XXXXX a fost format și înregistrat în registrul

bunurilor imobile în conformitate cu decizia Consiliului municipal Comrat nr.5/23 din

20 decembrie 2012 cu determinarea modul de folosință „pentru construcții”.

La 31 ianuarie 2020 Consiliul municipal Comrat a adoptat decizia nr.2/17

privind stabilirea hotarelor și înregistrarea lotului de teren amplasat pe adresa mun.

XXXX, str. XXXXX, cu suprafața 1,8261 ha, nr. cadastral XXXXXX în registrul

bunurilor imobile, ca obiect al proprietății publice din sfera publică cu stabilirea

modului de folosință „calea de comunicație”.

Însă, a susținut reclamanta că lotul de teren cu suprafața 0,0041 ha, nr. cadastral

XXXXXX, de asemenea amplasat pe adresa mun. XXXX, str. XXXXX, nu a intrat în

componența lotului de teren format din nou cu nr. cadastral XXXXX și a păstrat

destinația sa precedentă și modul de folosință.

Prin urmare, a notat reclamanta că cele menționate corespund ordinii de

delimitare a terenurilor, prevăzute de pct. 36 din Regulamentului privind modul de

delimitare a bunurilor imobile din proprietatea publică, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 63 din 11 februarie 2019, în conformitate cu care dacă în proces de

delimitare a terenurilor au fost identificate loturile de teren, anterior au fost transmise

în arendă, locațiune, administrare etc., și formate ca loturile de teren independente,

executorul de lucrări după consultare cu organul de administrare publică, în

2

administrarea căruia se află lotul de teren, delimită integral lotul de teren, concomitent

indicând hotarele loturilor de teren formulate anterior.

Astfel, reclamanta a menționat că Î.I. „MAVRODI SEMION” ca proprietar al

bunurilor imobile (nr. cadastral XXXXXX și XXXXXXX) amplasate pe lotul de teren

aferent la adresa mun. XXXXX, str. XXXXX nr. XX, înregistrat sub nr. cadastral

XXXXXXXX, care nu face parte din categoria terenurilor, ce nu sunt pasibile

vânzării, are dreptul de răscumpărare a lotului de teren respectiv în ordinea normativă

stabilită.

Totodată, a relevat că acțiunile planificate ale organului de administrare publică,

exprimate în recunoașterea lotului de teren respectiv ca fiind obiectul proprietății

publice din sfera publică cu determinarea modului de folosință „calea de

comunicație”, contrazic deciziilor adoptate anterior de către aceleași autorități și

acțiunilor executate tot de către acestea, în conformitate cu care, lotul de teren

respectiv are destinația comercială și modul de folosință „pentru construcții”.

În baza celor expuse, reclamanta a solicitat ca instanța de judecată să anuleze

decizia Consiliului municipal Comrat nr.6/29 din 30 aprilie 2021, ca fiind ilegală.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a

admisă acțiunea depusă de Î.I. „MAVRODI SEMION”. S-a dispus anularea deciziei

Consiliului Municipal Comrat nr.6/29 din 30 aprilie 2021”, ca fiind ilegală și care

lezează drepturile Î.I. „MAVRODI SEMION”. (f.d. 56, 60-64)

Dispozitivul hotărârii din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

central, a fost notificat Consiliului Municipal Comrat la data de 21 decembrie 2021,

prin intermediul poștei terestre, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei. (f.d. 69)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 21 decembrie 2021 Consiliului

municipal Comrat a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 08 decembrie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii primei instanței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă

integral acțiunea depusă de Î.I. „MAVRODI SEMION”. (f.d. 59)

La 28 februarie 2022, Judecătoria Comrat, sediul central, prin intermediul poștei

terestre a expediat pentru notificare participanților la proces, copia hotărârii motivate

a primei instanțe (f.d.65), iar la 22 martie 2022, Consiliului municipal Comrat a depus

motivarea apelului (f.d. 74/75).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus

împotriva hotărârii din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central.

Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

depus de Consiliului municipal Comrat cu menținerea hotărârii din 08 decembrie

2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central. (f.d.110; 116/123)

Pentru a decide astfel, Completul specializat al instanței de apel analizând

normele legale relevante și aplicabile cazului dedus judecății în coraport cu

probatoriul administrat la dosarul cauzei a conchis că prima instanța legal a ajuns la

concluzie cu privire la anularea deciziei Consiliului municipal Comrat nr.6/29 din 30

aprilie 2021, ca fiind ilegală, și care lezează Î.I. „MAVRODI SEMION” în drepturi.

Completul specializat al instanței de apel a indicat că motivele și argumentele

expuse de apelant sunt neîntemeiate și nu pot fi luate în considerație în calitate de

temeiuri pentru admiterea cererii de apel și casarea hotărârii contestate, deoarece nu

este certă afirmația apelantului cu privire la faptul, că lotul de teren, amplasat pe

3

adresa mun. XXXXX, str. XXXXX nr. XX cu suprafața 0,0041 ha, nr. cadastral

XXXXXX a fost format în procesul înregistrării de masă primare și înregistrat în

registrul bunurilor imobile la data de 18 decembrie 2003.

În acest sens, Completul specializat al instanței de apel a menționat că prima

instanță cert a stabilit că drept temei pentru înregistrarea lotului de teren respectiv cu

destinația „pentru construcții” este decizia consiliului mun. Comrat nr.15/23 din 20

decembrie 2012 „Cu privire la aprobarea hotarelor cadastrale ale loturilor de teren” în

conformitate cu care au fost aprobate hotarele cadastrale ale lotului de teren pe adresa

mun. XXXXX str. XXXXXX nr. XXX, nr. cadastral XXXXXXX cu suprafața 0,0041

ha (comercial).

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a notat că argumentele

apelantului precum că lotul de teren, pe care sunt amplasate obiectele bunurilor

imobile (nr. cadastrale XXXXXXX și XXXXXXX) ce aparțin cu drept de

proprietatea privată Î.I. „MAVRODI SEMION” este teren de uz public folosit în

calitate de cale de comunicație (piață), nu pot fi luate în considerare de către instanța

de apel, întrucât este determinat faptul că la momentul repartizării Î.I. „MAVRODI

SEMION” a lotului de teren pentru construcții, a însăși construcției, dării în

exploatarea ulterioară a construcțiilor ridicate, înregistrării acestora în registrul

bunurilor imobile, lotul de teren respectiv nu avea statut de sfera publică.

De asemenea,Completul specializat al instanței de apel a relevat că este constatat

faptul că statut de sfera publică a loturilor de teren cu determinarea modului de

folosință „calea de comunicație” pentru lotul de teren învecinat, amplasat pe adresa

mun. XXXXX, str. XXXXX, cu suprafața 1.8261 ha, nr. cadastral XXXXXXX a fost

atribuit tocmai la data de 24 martie 2020 în legătura cu adoptarea de către mun.

Comrat a deciziei nr.2/17 din 31 ianuarie 2020.

Prin urmare, în contextul celor menționate mai sus, Completul specializat al

instanței de apel a conchis că este neîntemeiat argumentul apelantului, precum că lotul

de teren, pe care a fost construită stația publică cu chioșcurile este un teren de uz

public în conformitate cu art. 47 din Codului funciar. Or, apelantul nu a prezentat

circumstanțele suplimentare în motivarea poziției proprii.

La 20 octombrie 2022, Consiliul municipal Comrat a depus recurs nemotivat

(f.d.131), iar la 01 decembrie 2022 a depus motivarea recursului împotriva deciziei

din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat (f.d.138/139), solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de

respingere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că decizia Curții de Apel Comrat este neîntemeiată și ilegală, prin faptul

că au fost interpretate eronat normele legale și nu s-a aplicat legea ce urma a fi

aplicată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

4

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 octombrie

2022, în ședință publică. (f.d.110)

Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 06 octombrie

2022a Curții de Apel Comrat a fost notificat Consiliului municipal Comrat prin

intermediul poștei terestre la 10 octombrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție

anexat la materialele cauzei. (f.d.114)

Decizia motivată a Curții de Apel Comrat din 06 octombrie 2022, a fost

notificată Consiliului municipal Comrat prin intermediul poștei terestre la 03

noiembrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei.

(f.d.137)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 16 ianuarie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimatei Î.I. „MAVRODI SEMION”, precum și terțului

Primarul mun. Comrat, copia recursului depus de Consiliul municipal Comrat, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

(f.d.143)

Prin referința depusă la data de 10 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului

poștal (f.d.148), Î.I. „MAVRODI SEMION”, reprezentată de avocatul Jecov Nicolai,

a solicitat ca recursul depus de Consiliul municipal Comrat împotriva deciziei din 06

octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din 08 decembrie 2021 a

Judecătoarei Comrat, sediul central, să fie considerat inadmisibil, iar Primarul mun.

Comrat, până la data examinării admisibilității recursului nu a făcut uz de dreptul

procedural de a depune referință referitor la argumentele recursului depus Consiliul

municipal Comrat.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul municipal Comrat,

în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că, admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial că, sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Consiliul municipal Comrat.

6

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus deConsiliul municipal Comrat, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7