3r-320/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii apelului, depunerea motivarii apelului
3r-320/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3r-320/22
2-20030181-01-3r-10102022
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: A.Curdov, Ș.Starciuc, G.Colev)
D E C I Z I E
2 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând recursul depus de Iuri Bucilo,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Iunia Covaci și
Vladimir Cojocar împotriva Primăriei municipiului Comrat, a Agenției Servicii
Publice” și a lui Iuri Bucilo, persoana terță Inesa Covaci privind anularea actelor
administrative individuale defavorabile,
împotriva încheierii din 24 august 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care
apelurile depuse de Iuri Bucilo și de Primăria municipiului Comrat împotriva
hotărârii din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central au fost declarate
inadmisibile, pe motiv că motivarea apelurilor nu a fost depusă,
c o n s t a t ă:
La data de 3 martie 2020, Iunia Covaci a depus în ordinea contenciosului
administrativ acțiune împotriva Primăriei municipiului Comrat, a Agenției Servicii
Publice” și a lui Iuri Bucilo privind anularea actelor administrative individuale
defavorabile.
Prin încheierea protocolară din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat,
sediul Central, Vladimir Cojocar a fost atras în proces, în calitate de coreclamant,
iar Inesa Covaci a fost atrasă în calitate de persoană terță.
Prin hotărârea din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,
acțiunea în contencios administrativ depusă de Iunia Covaci și Vladimir Cojocar a
fost admisă.
Nefiind de acord cu hotărârea nominalizată, la data de 21 aprilie 2022, Iuri
Bucilo și la data de 26 aprilie 2022, Primăria municipiului Comrat au contestat-o
cu apeluri nemotivate, solicitând admiterea acestora, casarea hotărârii din 13
aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central cu pronunțarea unei decizii noi,
de respingere a acțiunii sau de remitere a cauzei la rejudecare în instanța de fond,
în alt complet de judecată.
1
Prin încheierea din 24 august 2022 a Curții de Apel Comrat, apelurile depuse
de Iuri Bucilo și de Primăria municipiului Comrat împotriva hotărârii din 13 aprilie
2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central au fost declarate inadmisibile, în
temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, pe motiv că motivarea
apelurilor nu a fost depusă.
Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 8 septembrie 2022, Iuri
Bucilo a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii din 24
august 2022 a Curții de Apel Comrat cu dispunerea restituirii cauzei la rejudecare
în instanța de apel.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de
drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind
accesul liber la justiție.
În acest context, recurentul a invocat că nu a receptionat copia hotărârii
motivate a primei instanțe, deoarece în perioada verii nu s-a aflat la domiciliul
unde a fost expediată corespondența, motiv pentru care a fost lipsit de posibilitatea
depunerii motivării apelului în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul
administrativ.
Totodată, recurentul a subliniat că apelul depus în data de 21 aprilie 2022
împotriva hotărârii din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central este
unul motivat, deoarece au fost invocate motive de procedură întru casarea hotărârii
judecătorești.
Prin referința depusă la data de 24 octombrie 2022, avocatul Nicolai Jecov a
solicitat respingerea recursului cu menținerea actului judecătoresc contestat.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva
încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis
încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul depus de Iuri Bucilo în data de 8 septembrie
2022 (f.d.188) este în termen, având în vedere că încheierea contestată a fost emisă
la 24 august 2022 (f.d.175) și recepționată de recurent în data de 2 septembrie 2022
(f.d.182).
În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța
competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință
de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.
În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru
a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele
recurentului Iuri Bucilo au fost expuse cu suficientă claritate.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de
2
Iuri Bucilo neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 24
august 2022 a Curții de Apel Comrat.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
Din conținutul recursului depus de Iuri Bucilo reiese că recurentul nu este de
acord cu încheierea din 24 august 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care apelurile
depuse de Iuri Bucilo și de Primăria municipiului Comrat împotriva hotărârii din
13 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central au fost declarate inadmisibile
(f.d.188-191), iar din conținutul încheierii recurate rezultă că apelanții Iuri Bucilo
și Primăria municipiului Comrat, deși au recepționat la data de 29 iunie 2022 copia
hotărârii din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central (f.d.165,170), nu
au depus motivarea apelurilor, din care considerent, apelurile enunțate au fost
considerate inadmisibile prin prisma art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării
inadmisibile a apelului depus de Iuri Bucilo, pe motiv că motivarea apelului nu a
fost depusă, justă.
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,
instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
La rândul său, conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea
apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
În contextul dat, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului separat
de motivarea acestuia, respectiv, termenul de depunere a apelului și cel de
prezentare a motivării curg din momente diferite, fapt ce este reglementat de art.
232 din Codul administrativ.
Colegiul reține că regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de
contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 din Codul
administrativ, de prevederile Codului de procedură civilă.
Astfel, în conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de
procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul
căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să
încheie un ansamblu de acte.
Totodată, potrivit art. 111 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,
actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu
este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un
eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de
3
comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a
momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul
curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în
termen.
Iar în corespundere cu art. 113 din același Cod, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele
procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de
ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor
juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ constată că la 13 aprilie 2022 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii
Judecătoriei Comrat, sediul Central, prin care a fost admisă acțiunea în contencios
administrativ depusă de Iunia Covaci și Vladimir Cojocar (f.d.139).
Actele cauzei atestă și faptul că la data de 21 aprilie 2022, Iuri Bucilo și la
data de 26 aprilie 2022, Primăria municipiului Comrat au depus apeluri nemotivate
împotriva hotărârii din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,
solicitând admiterea apelurilor, casarea hotărârii din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei
Comrat, sediul Central cu pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii sau
de remitere a cauzei la rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată
(f.d.142,144).
În conformitate cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și
alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor
și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.
Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările
către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de
comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură.
La rândul său, art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, prevede că
notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme
de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare
prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
Iar prin prisma art. 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat
prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării
este suficient avizul de recepție.
Cu referire la acest aspect, din materialele cauzei rezultă că copia hotărârii
motivate din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost expediată
de Judecătoria Comrat, sediul Central la domiciliu care coincide cu cel indicat de
4
Iuri Bucilo în cererea de apel preliminară, cât și în cea de recurs, anexate la dosar
(f.d.142,188), fiind recepționată în data de 29 iunie 2022, ceea ce se confirmă prin
avizul de recepție anexat la dosar (f.d.165).
Prin urmare, în speță, termenul de depunere a motivării apelului pentru
apelantul Iuri Bucilo și-a început curgerea la data de 30 iunie 2022, ziua imediat
următoare datei recepționării copiei hotărârii motivate și a expirat în data de 29
iulie 2022 (zi de vineri).
Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, Iuri Bucilo, nu a depus
motivarea apelului, motiv pentru care instanța de apel corect a declarat apelul
inadmisibil în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Cât privesc argumentele recursului depus de Iuri Bucilo precum că nu a
receptionat hotărârea motivată a primei instanțe, deoarece în perioada verii nu s-a
aflat la domiciliul unde a fost expediată corespondența, motiv pentru care a fost
lipsit de posibilitatea depunerii motivării apelului în termenul prevăzut de art. 232
alin. (2) Cod administrativ, acestea nu pot constitui drept temei pentru admiterea
recursului și remiterea cauzei la rejudecare, în situația în care conform art. 103 lit.
a) din Codul administrativ, dacă persoana care urmează a fi notificată nu este
găsită în locuința sa, în spațiile sale de activitate sau într-o instituție comunitară în
care locuiește, înscrisul poate fi notificat: în locuința acesteia – unui membru matur
de familie, unei persoane care lucrează pentru familie sau unei persoane mature
care locuiește permanent acolo.
Colegiul reține că la caz aceste prevederi au fost respectate, or, se atestă că
factorul poștal s-a deplasat la adresa indicată în trimiterea poștală pentru înmânare,
adresă care corespunde cu cea indicată inclusiv în cererea de apel preliminară, cât
și în cea de recurs, anexate la dosar (f.d.142,188), iar avizul de recepție din 29
iunie 2022 anexat la materialele dosarului denotă recepționarea corespondenței.
La rândul său, cine anume este persoana care a recepționat hotărârea motivată
a instanței de fond la domiciliul lui Iuri Bucilo, în perioada în care acesta pretinde
că era plecat, recurentul nu a indicat, însă cert este că această persoană nu avea
dreptul sau posibilitatea să semneze decât dacă locuia permanent la domiciliul
recurentului.
Respectiv, punerea la îndoială a recepționării corespondenței de către
persoana care locuia permanent la domiciliul recurentului, în situația în care
aceasta a fost expediată de către prima instanță la domiciliul indicat, nu poate fi
pusă pe seama instanței de fond și/sau de apel, dar este interpretată de către
Colegiu drept un comportament de rea-voință din partea părții în proces. Or,
acesteia i s-a comunicat actul de procedură la adresa de corespondență, ceea ce
denotă că corespondența a fost înmânată destinatarului în strictă conformitate cu
legislația în vigoare.
Pentru aceste considerente și având în vedere prevederile legale citate supra,
trimiterea poștală expediată apelantului – recurent Iuri Bucilo se consideră
notificată la data indicată în avizul poștal de recepție, or, persoana care a
recepționat corespondența în locul recurentului, la domiciliul acestuia, avea
obligația legală de a-i comunica trimiterea poștală recepționată pentru acesta.
Nu pot fi reținute nici argumentele recursului precum că apelul depus în data
de 21 aprilie 2022 împotriva hotărârii din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat,
5
sediul Central este unul motivat, or, însăși apelantul – recurent Iuri Bucilo a
invocat în apelul depus în data de 21 aprilie 2022 că motivele desfășurate ale
apelului vor fi incluse într-un apel suplimentar motivat, după întocmirea hotărârii
motivate (f.d.143).
Faptul că în apelul depus în data de 21 aprilie 2022 au fost invocate motive de
procedură întru casarea hotărârii judecătorești, și anume, necitarea legală a
recurentului, acestea nu constituie temei de a considera depunerea apelului
conform art 232 alin. (2) din Codul administrativ, pe motiv că în apelul enunțat nu
au fost invocate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele
invocate în susținerea acestuia.
În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat
inadmisibil apelul depus de Iuri Bucilo pe motivul neprezentării motivării apelului
în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul relevă că în cauzele Ceachir contra
Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că prin neaducerea vreunui motiv
pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural,
instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile partricipanților la un proces
echitabil.
Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării apelului
depus de Iuri Bucilo pe fond, se va încălca principiul securității raporturilor
juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este
inadmisibil, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține
încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide :
Se respinge recursul depus de Iuri Bucilo.
Se menține încheierea din 24 august 2022 a Curții de Apel Comrat, în cauza
de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Iunia Covaci și Vladimir
Cojocar împotriva Primăriei municipiului Comrat, a Agenției Servicii Publice” și a
lui Iuri Bucilo, persoana terță Inesa Covaci privind anularea actelor administrative
individuale defavorabile.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
6