3r-32/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- depunerea apelului, examinarea admisibilitatii apelului
3r-32/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3r–32/23
2-21155889-01-3r-07022023
Instanța de fond: Judecătoria Comrat, sediul central ( jud. V. Hrapacov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Gr. Colev, A. Curdov, Șt. Starciuc)
D E C I Z I E
14 iunie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Mariana Pitic
Aliona Miron
examinând recursul depus de Petru Renița,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Petru Renița împotriva Oficiului teritorial Comrat al Consiliului Național pentru
Asistență Juridică Garantată de Stat cu privire la anularea actului administrativ
individual și obligarea emiterii actului administrativ individual,
împotriva încheierii din 28 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a
fost declarat inadmisibil apelul depus de Petru Renița împotriva hotărârii din 11 iulie
2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central,
c o n s t a t ă :
La 21 octombrie 2021, Petru Renița a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Oficiului teritorial Comrat al Consiliului Național pentru Asistența Juridică
Garantată de Stat cu privire la anularea actului administrativ individual și obligarea
emiterii actului administrativ individual.
Prin hotărârea din 11 iulie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central s-a respins
cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată (f.d.52).
La 11 august 2022, Petru Renița, prin intermediul poștei electronice, a depus apel
împotriva hotărârii din 11 iulie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central, solicitând
casarea hotărârii primei instanțe (f.d.63).
Prin încheierea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat s-a restituit
cererea de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal.
Prin decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul
depus de Petru Renița, s-a anulat încheierea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel
Comrat și s-a restituit cauza Curții de Apel Comrat, la etapa primirii cererii de apel.
Prin încheierea din 28 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Petru Renița, pe motiv că apelul a fost declarat în afara
termenului de atac.
La 26 ianuarie 2023, Petru Renița a depus recurs împotriva încheierii din 28
decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea încheierii instanței de apel.
1
În motivarea recursului, recurentul a indicat că la data de 11 ianuarie 2023 a
recepționat cu aviz de primire încheierea instanței de apel din 28 decembrie 2022, însă
dânsul nu a fost înștiințat despre data, ora și locul examinării.
Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Oficiului teritorial
Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat copia
recursului depus de Petru Renița, cu înștiințarea depunerii referinței, însă intimatul nu
și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată
în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic.
Curtea de Apel Comrat a pronunțat încheierea contestată la 28 decembrie 2022,
fiind notificată recurentului Petru Reniță la data de 11 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă
prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele dosarului (f.d.
162).
Astfel, recursul depus de Petru Renița la data de 26 ianuarie 2023, este în termen.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă
consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
Din materialele cauzei rezultă, că prin hotărârea din 11 iulie 2022 a Judecătoriei
Comrat, sediul central, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Petru Renița
împotriva Oficiului teritorial Comrat al Consiliului Național pentru Asistența Juridică
Garantată de Stat cu privire la anularea actului administrativ individual și obligarea
emiterii actului administrativ individual.
La 11 august 2022, Petru Renița a depus apel împotriva hotărârii din 11 iulie 2022
a Judecătoriei Comrat, sediul Central, solicitând casarea hotărârii primei instanțe
(f.d.63). Nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului.
Prin încheierea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat s-a restituit
cererea de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal.
Prin decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul
depus de Petru Renița, s-a anulat încheierea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel
Comrat și s-a restituit cauza Curții de Apel Comrat, la etapa primirii cererii de apel, pe
motivul aplicării unei legi care nu trebuia să fie aplicată.
Prin încheierea din 28 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Petru Renița, deoarece apelul a fost depus în afara
termenului de atac prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, iar apelantul nu a
solicitat repunerea în termen a apelului.
2
Conform art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, apelul se declară inadmisibil
în special cînd apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).
Conform art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța de
judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată
care a emis hotărârea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul
judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 iulie 2022, când a fost
pronunțat dispozitivul hotărârii primei instanțe, reclamantul Petru Renița a solicitat prin
telefonogramă de a examina acțiunea în lipsa sa.
Materialele cauzei atestă că la data de 25 iulie 2022 apelantului Petru Renița i-a
fost notificată copia dispozitivului hotărârii primei instanțe din 11 iulie 2022, fapt
confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei
(f.d.38). Despre acest fapt a menționat însuți recurentul în cererea de recurs.
Respectiv, Petru Renița a cunoscut despre examinarea cauzei pentru data 11 iulie
2022 și despre pronunțarea dispozitivul hotărârii primei instanțe.
Termenul de prezentare a apelului, conform art. 232 alin. (1) Cod administrativ, a
început să curgă de la data de 12 iulie 2022, ziua imediat următoare datei pronunțării
dispozitivului hotărârii primei instanțe și a expirat la data de 10 august 2022, zi de
miercuri.
Petru Renița, însă, a depus apel la data de 11 august 2022 cu depășirea termenului
prevăzut de art. 232 alin.(1) Cod administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate
argumentele recurentului, precum că dânsul nu a fost înștiințat despre data, ora și
locul examinării cererii de apel. Or, art. 236 alin. (1) Cod administrativ, stabilește că
instanța de apel examinează din oficiul admisibilitatea apelului.
Conform art. 237 alin.(1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3)
și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de
prezentare a motivării apelului în termenul prevăzut de lege.
Conform art.65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din
motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere,
ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie
reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la
înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care
aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Instanța de recurs menționează că termenul de depunere a apelului poate fi
restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma
imposibilitatea depunerii apelului în termen.
Până la ședința de judecată stabilită pentru data de 28 decembrie 2022 apelantul
Petru Reniță nu a depus cerere de repunere în termen a apelului, deși prin încheierea
din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat apelantului i-a fost cunoscut că apelul
este depus în afara termenului legal.
Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile
și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale
ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv
3
și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii
pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.
Contrar acestor prevederi legale, Petru Renița nu a depus diligența necesară în
vederea exercitării căii de atac în termen.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că
ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale
de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din
11 septembrie 2007).
Instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în funcție
de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din
drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a
completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile
încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit
cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează
și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu
mai este posibilă.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Petru
Renița.
Celelalte cerințe ale recurentului, expuse în cererea de recurs, nu țin de competența
Curții Supreme de Justiție.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel
este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul depus de Petru Renița.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Petru Renița și se menține încheierea din 28
decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat în cauza de contencios administrativ, la
cererea de chemare în judecată depusă de Petru Renița împotriva Oficiului teritorial
Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat cu privire la
anularea actului administrativ individual și obligarea emiterii actului administrativ
individual.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Mariana Pitic
Aliona Miron
4