3ra-586/23 — anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-586/23 — anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-586/23

2-21044006-01-3ra-30052023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău

D E C I Z I E

20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Lozov Ghennadi împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 25 martie 2021, Ghennadi Lozov, fiind reprezentat de avocatul Leonid

Talambuța, a depus acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Social,

solicitând anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani din

23 decembrie 2020 cu privire la refuzul în admiterea petiției privind reluarea

plăților de pensii, anularea deciziei din 02 februarie 2021 privind refuzul în

admiterea cererii prealabile cu privire la calcularea pensiei din 2001 și

recalcularea pentru perioada indicată până în prezent, obligarea calculării pensiei

din anul 2001 și efectuării recalculării pentru perioada indicată până în prezent.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că în anul 2000 a devenit

pensionar MAI, deoarece a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne mai

mult de 20 de ani. În anul 2001 a plecat în SUA cu domiciliu permanent, înainte

de a pleca, a predat legitimația de pensionar și a primit compensație pentru 6 luni,

în baza alin. (1) art. 2 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne.

În luna mai 2019 a fost invitat la Ambasada Republicii Moldova din USA,

care se află în or. New York unde i s-a comunicat că poate să primească pașaport

străin al Republicii Moldova, iar la sosirea în Republica Moldova, buletin de

identitate, ce ulterior și a făcut. La fel, a fost informat că poate să se adreseze la

Casa de Asigurări Sociale pentru calcularea și restabilirea achitării plăților

pensionare.

1

Astfel, la data de 27 septembrie 2019 s-a adresat la Casa Națională de

Asigurări Sociale cu o petiție privind reluarea și recalcularea pensiei din anul

2001.

Fiindu-i refuzat în admiterea petiției cu eliberarea unui răspuns, semnat de

vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări Sociale din 23 octombrie 2019, în

temeiul faptului că, în Legea nr. 1544 din 23.06.1993 nu au fost introduse

modificările privind reluarea plăților de pensii din 2001, la 07 iulie 2020 s-a

adresat cu o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

solicitarea eliberării unui act administrativ privind calcularea și recalcularea

pensiei, începând cu anul 2001.

În conformitate cu răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 23

iulie 2020, i-a fost refuzat în admiterea cererii, pe motivul ne adresării la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale.

Considerând că au fost epuizate toate căile de soluționare prejudicială a

litigiilor, s-a adresat în instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată,

privind anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 19 noiembrie 2020, acțiunea a fost

recunoscută ca inadmisibilă pe motivul ne adresării inițiale la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale.

Nefiind de acord cu acest răspuns a expediat din SUA prin intermediul

oficiului poștal o cerere prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu solicitarea anulării răspunsului la petiție, primit de la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Buiucani din 22 decembrie 2020.

Prin răspunsul din 02 februarie 2021, emis de Casa Națională de Asigurări

Sociale, cererea prealabilă a fost respinsă.

În justificarea motivelor respingerii, a fost indicat că răspunsul de la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani nu reprezintă act administrativ

individual, deoarece nu reprezintă o decizie, conform prevederilor alin. (2) art. 49

din Legea nr.1544 din 23.06.1993.

Reclamantul a menționat că, conform art. 351 din Regulamentul privind

modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de asigurări sociale de stat

și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin SIC din 15.08.2006, este obligat să

depună personal cererea la casa teritorială de asigurări sociale de la ultimul

domiciliu și să prezinte în original și copia actului de identitate al beneficiarului,

tradusă și autentificată în modul stabilit de legislație.

Întemeindu-și pretențiile prin prisma art.9, art.10, art.17, art.19, art.162,

art.164, art.165 din Codul administrativ, reclamantul a susținut că, răspunsul

primit nu conținea informația cu privire la exercitarea căilor de atac a răspunsului

primit de la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Totodată, consideră că răspunsul la petiție și răspunsul la cererea prealabilă

cu privire la reluarea eliberării pensiei este neîntemeiat și nevalabil, contrar art. 4,

16, 46 și 47 din Constituție și Codul administrativ.

La fel, a reținut că, conform Deciziei Curții Constituționale din 26 noiembrie

2020, art. 60 din Legea nr. 1544 din 23.06.1993 cu privire la asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne a fost recunoscut neconstituțional. Argumentul expus în

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind faptul că, conform art. 351

din Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public

2

de asigurări sociale de stat și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului din 15.08.2006, este obligat să depună personal cererea la casa

teritorială de asigurări sociale de la ultimul domiciliu și să prezinte în original și

copia actului de identitate al beneficiarului, tradusă și autentificată în modul

stabilit de legislație, la fel este nevalabil.

Astfel, în conformitate cu Legea nr.190 din 19.11.2020, alin. (1) art. 52 din

Legea nr. 1544 din 23.06.1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, procedura de

organizare a activităților de plată a pensiilor se stabilește de către Guvern și a

intrat în vigoare la 01.01.2021, iar adresarea la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Buiucani a avut loc la data de 27 noiembrie 2020, până la publicarea și

intrarea în vigoare a Legii nr.190.

Conform aceleiași Legi nr.190, art. 60 din Legea nr.1544 din 23.06.1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, care a intrat în vigoare la data de 01.01.2021,

la alin. (2) este stipulat că modul de adresare și plată a pensiilor este stabilit de

Guvern.

Astfel, a explicat că la momentul depunerii cererii privind reluarea plăților

de pensii, Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul

public de asigurări sociale de stat și alocațiilor sociale de stat nr.929, în privința

sa nu a fost aplicat.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ghennadi

Lozov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr. 8312

din 23 decembrie 2020 privind respingerea cererii în reluarea achitării pensiei lui

Ghennadi Lozov și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. L-103/21 din

02 februarie 2021 de soluționare a cererii prealabile.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual, prin care să dispună achitarea lui Ghennadi Lozov a pensiei pentru

vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia pentru perioada 01 decembrie 2001

până la data pronunțării hotărârii, 20 octombrie 2022.

La 03 noiembrie 2022, prin intermediul cancelariei instanței de fond, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată, solicitând

casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 octombrie 2022, cu

emiterea unei hotărâri noi privind respingerea cererii de chemare în judecată

înaintată de Ghennadi Lozov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-au corectat erorile materiale din hotărâre. (f.d.124-125)

Hotărârea motivată a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la

data de 13 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.122).

La 10 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din

3

Codul administrativ, a prezentat Curții de Apel Chișinău motivarea apelului

(f.d.130-134).

Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 21 septembrie 2022.

La 11 mai 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 2 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 6

iunie 2023, a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, prin care

a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei și pronunțarea unei

decizii noi privind remiterea cauzei spre rejudecare în apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel a judecat formal cauza,

fiind admise erori procedurale, iar soluția pe fond nu subzistă criticii. Acest fapt

constituie o violare a articolului 6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la un

proces echitabil, care prin prisma art. 238 din Codul administrativ, aveau o

speranță că instanța de apel se va analiza detaliat și se va pronunța asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Un prim argument este că dispozitivul hotărârii pe cauza dată a fost

pronunțat la 20 octombrie 2022. Însă, în hotărârea motivată instanța de fond a

indicat o altă dată calendaristică de emitere a hotărârii – 21 septembrie 2022. La

judecarea cauzei în apel, instanța de apel a omis să constate această greșeală,

pronunțând decizia prin care a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani din 21 septembrie 2022.

Un alt aspect invocat de Casa Națională de Asigurări Sociale, se referă la

respingerea demersului prin care s-a solicitat amânarea ședinței preconizată

pentru examinarea apelului din data de 02 mai 2023, deoarece reprezentantul

acesteia era antrenat pe altă cauză stabilită anterior în altă instanță de judecată.

Referitor la aceasta, a indicat că instanța de apel a respins neîntemeiat

demersul, iar argumentele acesteia de la pct. 40 al deciziei precum că „nu au fost

prezentate înscrisuri care să probeze circumstanțele invocate”, nu pot fi reținute

deoarece în demersul expediat la data de 26 aprilie 2023, s-a indicat numărul

cauzei pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani pe care era antrenat

reprezentantul apelantei.

Cu referire la fondul cauzei, Casa Națională de Asigurări Sociale consideră

drept neîntemeiată soluția instanței de apel, iar în acest sens a relatat că, conform

informației prezentate de către Ministerul Afacerilor Interne, intimatul Ghennadi

Lozov nu se regăsește ca beneficiar ce i s-a suspendat dreptul la pensie. De

asemenea Ministerul Afacerilor Interne nu a transmis către CNAS vreun dosar de

pensionare pe numele intimatului.

La data de 27 septembrie 2019 la CNAS a fost înregistrată cererea

intimatului (expediată poștal) prin care acesta a solicitat reluarea achitării pensiei

de militar, achitarea căreia a fost suspendată în legătură cu schimbarea locului de

domiciliu în SUA.

Recurenta apreciază critic concluzia instanțelor de fond care au constatat că

scrisorile CTAS Buiucani nr.8312 din 23 decembrie 2020 și CNAS nr. L-103/21

din 02 februarie 2021, reprezintă acte administrative defavorabile prin care

intimatului i s-a refuzat în reluarea dreptului la pensie pentru vechime în muncă și

a reiterat că scrisorile indicate nu au temei de a fi tratate ca fiind „acte

4

administrative individuale defavorabile” în sensul art. 11 alin.(1) lit. a) din Codul

administrativ, deoarece prin scrisorile litigioase emise de CTAS Buiucani și

CNAS, intimatului i s-au dat recomandări concrete, prin prisma legii, care acțiuni

urmează a fi întreprinse de acesta pentru ca organul de asigurări sociale să

inițieze o procedură administrativă pe marginea dreptului la reluare a pensiei.

Intimatul nu a respectat procedura legală privind solicitarea la reluarea

drepturilor de pensionare, acesta nu s-a prezentat personal la organul teritorial de

asigurări sociale să depună cerere în revendicarea dreptului pretins cu prezentarea

originalelor documentelor, cât și nu s-a prezentat vreo persoană împuternicită de

intimat prin procură pentru ai reprezenta interesele. Iar, pretinsa cerere a

intimatului privind reluarea dreptului la pensie parvenită prin poșta terestră la

care s-a anexat copii nelegalizate a legitimației de pensionar și a Certificatului nr.

21/269 din 25 iulie 2000 privind vechimea în muncă, nu poate fi reținută ca fiind

o cerere valabilă, în condițiile în care legislația de pensionare – atât Legea nr.

1544/1993 cât și Legea privind sistemul public de pensii nr.156/1998, nu prevede

și nu admite o astfel de modalitate.

Respectiv, în lipsa unor acțiuni întreprinse de către intimat ce sunt prescrise

de cadrul legal în vigoare, organul de asigurări sociale nu a avut temei pentru

efectuarea unei proceduri administrative în vederea reluării dreptului la pensie

intimatului.

Instanța de fond deducând concluzia că intimatul posedă dreptul la reluarea

pensiei pe teritoriul Republicii Moldova a interpelat dosarul de pensionare de la

Ministerul Afacerilor de Interne, constatând data stabilirii pensiei – 11 august

2000, data suspendării acesteia – 01 decembrie 2001 în legătură cu plecarea

intimatului în Statele Unite ale Americii, cât și pentru care perioadă urmează a fi

efectuată achitarea și recalcularea pensiei.

Altfel spus, instanța de fond a desfășurat o procedură administrativă care

conform atribuțiilor legale îi aparține organului de asigurări sociale – CNAS

Consideră că instanța de fond neîntemeiat și-a arogat competența de a

desfășura o procedură administrativă pe seama dreptului intimatului la reluarea

drepturilor de pensionare, în condițiile în care o asemenea competență conform

art. 48 al Legii nr.1544/1993 și pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr.78/1994, îi

aparține anume CNAS.

Or, în cazul în care intimatul respecta procedura de solicitare a dreptului de

reluare a pensiei, CNAS urma să interpeleze oficial dosarul de pensionare de la

Ministerul Afacerilor de Interne, să stabilească data suspendării pensiei cât și de

la care dată intimatului urma să-i fie reluat dreptul la pensie. Or, potrivit

prevederilor art.60 al Legii nr.1544/1993 (în redacția anului 2001), (1) Nu se

stabilesc pensii militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și nici familiilor acestora care au plecat în străinătate

pentru domiciliere permanentă. (2) Pensiile stabilite persoanelor indicate la

alin.(1) înainte de a pleca în străinătate pentru domiciliere permanentă li se

plătesc în modul stabilit de Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat în

Republica Moldova.

Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că în pofida faptului că în

cererea de apel a arătat explicit argumentele menționate supra, instanța de apel s-

a eschivat de a se expune pe seama lor, fapt ce reprezintă o derogare de la

normelor procedurale civile. Or, art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

5

impune obligația instanței de apel de a se pronunța asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Instanța de apel a făcut abstracție de la prevederile cadrului legal

special, limitându-se doar la prevederile generale ale Codului administrativ și

constatând în acest sens că intimatul a adresat o cerere către organul de asigurări

sociale. Or, de fapt și de drept instanței de apel îi revenea obligația să aplice

legislația specială de pensionare care reglementează procedura de stabilire/reluare

a pensiei. În conformitate cu art. 5 alin. (3) al Legii cu privire la actele normative

nr.100/2017, stabilește că: Normele juridice speciale sânt aplicabile în

exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict

determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care

se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Un alt argument al recursului este că, după expunerea în redacție nouă a art.

60 al Legii nr.1544/1993, intimatul nu s-a adresat conform prevederilor de la pct.

351 al Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.929/2006, cu cerere

în vederea solicitării acordării dreptului la reluare a pensiei.

În concluzie, consideră că instanța de apel a judecat formal cauza, fiind

admise erori procedurale.

Cu referire la termenul recursului:

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că

dispozitivul deciziei a fost pronunțat de Curtea de Apel Chișinău la data de 2 mai

2023 și a fost expediat în adresa recurentei la data de 3 mai 2023 (f.d.154).

La data de 11 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei (f.d.155-156).

Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei

Naționale de Asigurări Sociale la data de 15 mai 2023, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.158).

Iar, motivarea recursului a fost depusă la 6 iunie 2023 (f.d.160-165).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 2 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

– la 11 mai 2023 și prezentării motivării acestuia – la 6 iunie 2023, Casa

Națională de Asigurări Sociale a respectat termenele prevăzute la art. 245

alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului).

Curtea Supremă de Justiție a notificat recurentului și reprezentantului său

copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței. Însă până la data examinării recursului

referință nu a fost depusă.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

6

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul

de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea

integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursurilor), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă

una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că la 25 martie 2021, Ghennadi Lozov, fiind

reprezentat de avocatul Leonid Talambuța, a depus acțiune împotriva Casei

Naționale de Asigurări Social, solicitând anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Buiucani din 23 decembrie 2020 cu privire la refuzul în

admiterea petiției privind reluarea plăților de pensii, anularea deciziei din 02

februarie 2021 privind refuzul în admiterea cererii prealabile cu privire la

calcularea pensiei din 2001 și recalcularea pentru perioada indicată până în

prezent, obligarea calculării pensiei din anul 2001 și efectuării recalculării pentru

perioada indicată până în prezent (f.d.3-6).

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 20 octombrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a admis acțiunea, a anulat decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr. 8312 din 23 decembrie 2020 privind

respingerea cererii în reluarea achitării pensiei lui Ghennadi Lozov și decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. L-103/21 din 02 februarie 2021 de

soluționare a cererii prealabile și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să

emită actul administrativ individual, prin care să dispună achitarea lui Ghennadi

Lozov a pensiei pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia pentru

perioada 01 decembrie 2001 până la data pronunțării hotărârii, 20 octombrie

2022.

Instanța de apel, prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 septembrie 2022.

În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că este întemeiată concluzia

instanței de fond privind faptul că, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Buiucani din 23 decembrie 2020 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale din 02 februarie 2021 prin care a fost respinsă cererea prealabilă,

reprezintă acte administrative individuale defavorabile reclamantului, deoarece

prin acestea, ultimului i-a fost refuzat în acordarea unei prestații pecuniare de

asigurări sociale.

În acest context, a respins alegațiile Casei Naționale de Asigurări Sociale

care a reținut caracterul informativ al actelor contestate, menționând că, Lozov

Ghennadi a depus în adresa autorității publice pârâte o cerere prin care a pretins

7

reluarea achitării pensiei și recalcularea acesteia începând cu anul 2001, iar Casa

Națională de Asigurări Sociale urma să examineze această cerere din perspectiva

revendicărilor formulate.

Astfel, Colegiul instanței de apel a remarcat că, prin prisma prevederilor art.

64 din Codul administrativ, prima instanță just a conchis asupra faptului că,

nesoluționarea cererii formulate de Lozov Ghennadi echivalează cu un act

administrativ defavorabil, dispunând examinarea cauzei în fond.

Referitor, la nerespectarea procedurii legale de către solicitant de reluare a

drepturilor de pensionare, prin neprezentarea personal la organul teritorial de

asigurări sociale în scopul depunerii cererii de revendicare a dreptului pretins cu

originalele documentelor, Colegiul instanței de apel a accentuat, cu referire la art.

44 alin. (1) , 45 alin. (1), 46 alin. (1), 47 alin. (1) și 72 alin. (2) din Codul

administrativ, că persoanele fizice participă la procedura administrativă personal

sau prin reprezentanții lor. În procedura administrativă participanții pot fi

reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile reprezentantului se

consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii nu rezultă

altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de

procedura administrativă. Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul

împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul

nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit,

acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. Petiția poate fi depusă în

scris la autoritatea publică ori expediată prin poștă sau fax, transmisă în formă

electronică, depusă verbal, fiind consemnată într-un proces-verbal.

Cu privire la temeinicia acțiunii, instanța de apel a reținut prevederile art.1

alin. (1), art. 2 alin. (1) și (2), art. 7 și art. 48 din Legea nr. 1544 din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne (în redacția în vigoare la data emiterii

actului administrativ contestat), menționând că începând cu data de 01 ianuarie

2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a preluat atribuțiile de stabilire și plata

pensiilor, fiind unica instituție abilitată cu competența de achitare a pensiilor și

alocațiilor lunare persoanelor din trupele organelor afacerilor interne.

Instanța de apel a constatat că ține de competența Casei Naționale de

Asigurări Sociale să recalculeze pensia beneficiarilor de pensii, stabilite până la

31 decembrie 2016. Or, după operarea modificărilor la legislația în domeniu,

Casa Națională de Asigurări Sociale este unica instituție abilitată cu competența

de achitare a pensiilor și prestațiilor sociale categoriei de persoane menționate.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie 2016, s-a stabilit expres că,

Casa Națională de Asigurări Sociale va efectua plata pensiilor și prestațiilor

sociale începând cu 01 ianuarie 2017, stabilind inclusiv și faptul că, datoriile

acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale către beneficiari la data de 01

ianuarie 2017 vor fi achitate din contul transferurilor de la bugetul de stat la

bugetul asigurărilor sociale de stat.

Totodată, având în vedere prevederile art. 11 alin.(1) și (2), art.2, art. 13

alin. (1), art. 14, art. 30 alin. (1), 32 alin. (1) și art. 35 alin. (1) și (2) și art. 36 din

Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii, hotărârea Curții

Constituționale nr. 29 din 26 noiembrie 2020 și hotărârea Curții Constituționale

nr. 10 din 08 mai 2018, instanța de apel a constată că, prima instanță întemeiat a

admis pretenția cu privire la anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări

8

Sociale nr.L-1227/20, 1352/20 din 23.07.2020 și a deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale exprimată prin răspunsul nr. L-103/21 din 02.02.2021 adoptată

în procedura prealabilă.

În sensul dat, a menționat că potrivit actelor cauzei, Ghennadi Lozov a

activat în organele afacerilor interne până la data de 11 august 2000, iar începând

această dată, reclamantul/intimat este pensionar în conformitate cu Legea nr.

1544 din 23 iunie 1993 a asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

La fel, în același context, instanța de apel a precizat că, deoarece la data de

01 decembrie 2001, achitarea plății pensiei lui Lozov Ghennadi a fost suspendată

în legătură cu plecarea ultimului în Statele Unite ale Americii, la data de 27

septembrie 2019, acesta a solicitat Casei Naționale de Asigurări Sociale reluarea

achitării pensiei din anul 2001 și obligarea de a efectua recalculul pentru toată

perioada până în prezent. Și având în vedere că din data de 11 august 2000

Ghennadi Lozov beneficiază de dreptul la pensie militară pentru vechime în

muncă, în temeiul art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, instanța de

apel a apreciat ca fiind întemeiate solicitările reclamantului privind necesitatea

admiterii acțiunii.

În concluzie, instanța de apel a apreciat drept întemeiată concluzia primei

instanțe referitoare la temeinicia pretenției reclamantului de recalculare a pensiei

din anul 2001 și efectuarea precalculului pentru perioada indicată, până în

prezent.

În acest sens, a accentuat că instanța de fond întemeiat a reținut că, în cazul

în speță urmează a fi aplicate prevederile art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie

1993, coroborat cu art. 35 alin. (1) și (2) din Legii nr. 156 din 14.10.1998 privind

sistemul public de pensii, care stabilește expres că, suma pensiei calculată pentru

pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, precum și ale funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile acestora și

nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3

ani premergători datei solicitării pensiei, iar sumele pensiei neprimite la timp din

vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada

precedentă fără limite în timp, astfel încât, pensia urmează a fi recalculată

începând cu 01 decembrie 2001 (data suspendării plății pensiei).

La fel, Completul judiciar a reținut incidente cazului din speță și prevederile

art. 47 alin. (1) din Constituție, care garantează dreptul la protecție și la asistență

socială, conform căruia, statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă

un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea, lui și familiei lui,

cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și

serviciile sociale necesare.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că

decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta prezintă deficiențe în

motivare. Instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns convingător la

expunerile de bază invocate de apelant. Argumentele formulate în fața sa nu au

fost clarificate, deși ultima avea obligația de a se pronunța asupra fiecărui

argument, astfel ca acestea să fie răsturnate, pentru a da posibilitate instanței de

recurs să exercite controlul judiciar a soluției pronunțate.

9

Astfel, Completul de judecată al instanței de recurs atrage atenția asupra

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de

superficialitate.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel nu a furnizat o motivare

adecvată și clară în ceea ce vizează obligarea CNAS de a achita lui Ghennadi

Lozov pensia pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia începând cu 01

decembrie 2001.

În context, instanța de recurs menționează că prin decizia din 02 mai 2023

instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției de achitare lui Ghennadi

Lozov a pensiei pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia pentru

perioada începând cu 01 decembrie 2001 până la data pronunțării hotărârii, având

în susținere prevederile art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, coroborat cu

art. 35 alin. (1) și (2) din Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii, prin prisma căror pensia stabilită și neîncasată la timp din vina

organului de asigurări sociale care o stabilește sau o plătește, se achită fără nici

un fel de limite în termen.

Însă din concluzia menționată nu poate fi dedus nici un argument referitor la

vina pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește sau plătește

pensia, pentru neachitarea acesteia intimatului Ghennadi Lozov pentru perioada

începând cu 01 decembrie 2001, or, în caz contrar, conform art. 54 al Legii nr.

1544 din 23 iunie 1993, suma pensiei calculată și nesolicitată la timp se plătește

pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei

solicitării pensiei. Or, din materialele cauzei se atestă că, începând cu 01

decembrie 2001, odată cu trecerea cu traiul în străinătate, lui Lozov Ghennadi i-a

fost suspendată plata pensiei speciale. El n-a contestat decizia de suspendare (în

cauza Pichkur împotriva Ucrainei din 7.11.2013 CtEDO i-a recunoscut

reclamantului statutul de victimă începând cu momentul când a contestat în

instanțele naționale refuzul de a-i achita pensia). În esență, decizia de suspendare

a fost una conformă reglementărilor în vigoare la moment. Astfel, existența unei

norme care exclude dreptul de a beneficia de anumite plăți, nu poate fi

interpretată ca o vină pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește

sau plătește pensia.

Dacă instanța de judecată nu a motivat în ce constă vinovăția Casei Național

de Asigurări Sociale, responsabilă pentru neachitarea pensiei în perioada invocată

de reclamant în acțiunea înaintată, aceasta poate ridica întrebări cu privire la

motivele acestei decizii. În lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea

ce privește raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest

caz.

În același context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că prin Hotărârea Curții Constituționale nr.29 din 26 noiembrie 2020 a fost

declarat neconstituțional articolul 60 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabineri nr.1544 din 23 iunie. Potrivit

punctului 3 al dispozitivului s-a menționat că hotărârea intră în vigoare la data

adoptării. Lozov Ghennadi s-a adresat la CTAS Buiucani la 27 noiembrie 2020.

Prin Legea nr.190/2020, în vigoare de la 01.01.2021, a fost modificat art. 60

al Legii nr.1544/1993, după cum urmează: (1) Militarii, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici

10

cu statut special din sistemul administrației penitenciare și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și familiile acestora care și-au stabilit

domiciliul în țări cu care Republica Moldova nu are încheiat acord cu privire la

garanțiile sociale și asigurarea cu pensii a foștilor militari și a membrilor

familiilor lor au dreptul la pensie în condițiile prezentei legi. (2) Modul de

solicitare și de plată a pensiei se stabilește de către Guvern.

Potrivit punctului 35 al Regulamentului privind modul de plată a pensiilor

stabilite în sistemul public de pensii , alocațiilor sociale de stat, alocațiilor lunare

de stat, indemnizațiilor, plăților periodice capitalizate și suportului financiar de

stat, aprobat prin Hotărârea guvernului nr.929 din 2006, pentru stabilirea și/sau

plata pensiei, beneficiarul depune personal cererea la casa teritorială de asigurări

sociale de la ultimul domiciliu din Republica Moldova, prezintă în original și copie

actul de identitate din sistemul național de pașapoarte și copia actului de identitate

din țara de domiciliu al beneficiarului, tradusă și autentificată în modul stabilit de

legislație.

În cazul în care actul de identitate din țara de domiciliu nu conține informații

despre domiciliu, acesta urmează să prezinte documentul oficial eliberat de

autoritatea statului străin care atestă domiciliul acestuia în străinătate, tradus și

autentificat în conformitate cu cerințele legislației în vigoare.

Necăutând la existența acestor prevederi speciale, instanțele ierarhic

inferioare, făcând referire la prevederile art. 29 din Cod administrativ, au specificat

că nu sunt proporționale în raport cu drepturile afectate. Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție reține că art. 29 din Codul administrativ se referă la

măsurile administrative ce urmează a fi aplicate și nu la unele sau altele prevederi

legale. Art. 29 din Codul administrativ nu le oferă instanțelor de judecată

posibilitatea de a desconsidera normele legale.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra,

instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel

este nemotivată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea

este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a

imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a

exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control

judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor

judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 239 din

Codul de procedură civilă și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de

recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu

și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea

dreptului la un proces echitabil al recurenților, inclusiv dreptul de acces liber la

justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20

din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.

11

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Lozov Ghennadi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil și se restituie cauza spre

rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12