3r-110/23 — intentarea procedurii de executare

Dosarul nr. 3r-110/23 2-19145007-01-3r-25042023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) D E C I Z I E 13 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând recursul depus de Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea depusă de Sergiu Secrieru privind inițierea procedurii de executare a documentului executoriu – decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, împotriva încheierii din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a încetat procedura de executare inițiată la cererea depusă de Sergiu Secrieru a documentului executoriu decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 06 septembrie 2019, Sergiu Secrieru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la anularea răspunsului Primăriei municipiului Chișinău nr. S-351/19 din 08 august 2019, anularea dispoziției Primarului General interimar al municipiului Chișinău nr 72-dc din 05 martie 2019, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de Sergiu Secrieru. A fost anulată dispoziția nr. 72-dc din 05 martie 2019, emisă de Primarul General interimar al municipiului Chișinău „Cu privire la eliberarea dlui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana” și răspunsul nr. S-35/4/19 din 08 august 2019, la cererea prealabilă. S-a obligat autoritatea publică pârâtă să emită ordin de restabilire a reclamantului Secrieru Sergiu în funcția deținută până la concediere, cu achitarea drepturilor salariale pentru perioada absenței forțate de la serviciu. În rest, pretențiile reclamantului s-au respins ca neîntemeiate.

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de Primăria mun. Chișinău, a fost casată hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost 1 admisă parțial acțiunea depusă de Sergiu Secrieru împotriva Primăriei mun. Chișinău, terț Elena Triboi privind anularea actului administrativ, obligarea restabilirii în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Au fost anulate dispoziția nr.72-dc din 05 martie 2019, emisă de Primarul General Interimar al municipiului Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana” și răspunsul nr.S-351/4/19 din 08 august 2019 al Primarului General Interimar al mun.

Chișinău la cererea prealabilă. În rest, a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Sergiu Secrieru împotriva Primăriei mun. Chișinău, terț Elena Triboi privind restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral. Prin decizia din 21 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile depuse de Sergiu Secrieru și de Primăria municipiului Chișinău, a fost casată decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Sergiu Secrieru împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoane terțe Triboi Elena și Pretura sectorului Ciocana cu privire la anularea actului administrativ, obligarea restabilirii în funcție și încasarea prejudiciului.

A fost anulată dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău nr. 72-dc din 05 martie 2019 „Cu privire la eliberarea dlui Serghei Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana” și decizia asupra cererii prealabile nr. S-351/4-19 din 08 august 2019. S-a obligat Primăria municipiului Chișinău să emită ordin de restabilire a lui Secrieru Sergiu în funcția deținută până la concediere, cea de vicepretor al sectorului Ciocana, cu achitarea drepturilor salariale pentru perioada absenței forțate de la serviciu. Au fost respinse cerințele lui Secrieru Sergiu cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 06 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Primarul General al mun.

Chișinău, s-a declarat inadmisibil. La data de 29 august 2022, a fost înregistrată la Curtea de Apel Chișinău cererea creditorului Sergiu Secrieru privind inițierea procedurii de executare a documentului executoriu - decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021. Prin încheierea din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată cererea creditorului Sergiu Secrieru cu privire la obligarea Primăriei mun. Chișinău să prezinte calcul detaliat privitor la achitarea drepturilor salariale pentru perioada absenței forțate de la serviciu în privința lui Sergiu Secrieru.

S-a încetat procedura de executare inițiată la cererea depusă de creditorul Sergiu Secrieru a documentului executoriu – decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021. La 14 aprilie 2023, Sergiu Secrieru a depus recurs împotriva încheierii din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare. În motivarea cererii de repunere în termenul de declarare a recursului a invocat faptul încheierea din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a recepționat-o la data de 13 aprilie 2023. 2 La 28 noiembrie 2023, Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a depus cerere de recurs suplimentară, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

La 25 aprilie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primarului General al mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău copia recursului depus de Sergiu Secrieru creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței (f.d.57-59) Prin referința din 02 august 2023 și referința din 17 ianuarie 2024 Primarul General al mun. Chișinău a solicitat declararea cererii de recurs ca inadmisibilă.

Examinând recursul depus de către Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea cu privire la repunerea în termen a recursului este neîntemeiată, recursul fiind inadmisibil, din considerentele ce succed. Prin prisma art. 191, alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art. 241, alin. (1) din Codul administrativ încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Alineatul 1 al aceluiași articol prevede că pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Potrivit art. 243, alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil. Implicit speței, instanța de recurs consideră relevante dispozițiile art. 249 alin. (3) din Cod administrativ, care stipulează că deciziile în procedura de executare se emit prin încheiere, care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile. Din materialele și lucrările dosarului rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 06 decembrie 2022 și a comunicat încheierea la 08 decembrie 2022 recurentului la adresa indicată de ultimul în cererea de inițiere a procedurii de executare - mun.

Chișinău, or. Codru, str. Sf. Gheorghe 89, cu scrisoare recomandată, însă corespondența menționată a fost restituită cu mențiunea oficiului poștal „nereclamat” (f.d.51) și reprezentantului său, avocatul Nicolae Leșan, care a fost recepționată la 16 decembrie 2022, fapt confirmat de avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.49). În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează, la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se 3 face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri. La caz, s-a constatat că, la 16 decembrie 2022, încheierea contestată a fost notificată reprezentantului recurentului, avocat Nicolae Leșan, iar corespondența expediată în adresa recurentului Sergiu Secrieru a fost restituită cu mențiunea oficiului poștal „nereclamat”. Prevederile pct. 2 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale nr. 1457 din 30 decembrie 2016, definesc trimiterea nereclamată ca fiind trimiterea poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că instanța de apel a expediat, cu scrisoare recomandată, copia încheierii din 06 decembrie 2022, la adresa indicată de recurent în cererea de inițiere a procedurii de executare a documentului executoriu. Drept urmare, nerecepționarea/nereclamarea de către recurent a corespondenței expediate și restituirea acesteia expeditorului ca fiind nereclamată nu poate fi imputată instanței de apel ca fiind necomunicarea actului judecătoresc. Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii de atac în ordine de recurs în secțiunea I, Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a depus recursul, la 14 aprilie 2023 (f.d.

53-55). Mai mult, faptul omiterii termenului de depunere a recursului este recunoscut de recurent, ori prin recursul depus, acesta a solicitat repunerea în termenul de procedură, nemotivând însă nicicum omiterea termenului. Referitor la cererea cu privire la repunerea în termenul de depunere a recursului, Completul de judecată reține ca fiind relevante prevederile art. 244, alin. (2) din Codul administrativ coroborate cu art. 237, alin. (1) din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ, care stipulează că dispozițiile art. 65, alin. (1) și (2) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de recurs și în termenul de prezentare a motivării recursului. La rândul său, art. 65, alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Din constatările relatate supra rezultă că termenul de depunere a recursului pentru recurent a început a curge la data de 17 decembrie 2022 ( ziua imediat următoare celei în care avocatul a recepționat încheierea contestată) și a expirat la 19 decembrie 2022 (luni), inclusiv, or, potrivit art. 47 alin. (3) din Codul administrativ, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Completul de judecată menționează că importanța termenelor de procedură este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor 4 procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Din memoriul cererii de repunere în termen se atestă că recurentul a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, însă nu a respectat prevederile art. 65 alin. (2) din Codul administrativ, nu a comunicat instanței care sînt motivele pe care își întemeaiză recurentul cererea și nu a anexat probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. În circumstanțele menționate și în baza normelor de drept sus-citate Completul de judecată constată că Sergiu Secrieru nu a invocat niciun motiv plauzibil care ar justifica imposibilitatea sa de a face uz în interiorul termenului legal de dreptul procedural de a contesta actul judecătoresc de dispoziție emis de Curtea de Apel Chișinău la 06 decembrie 2022, prin urmare cererea cu privire la repunerea în termen urmând a fi respinsă drept neîntemeiată.

Respectiv, depunând recursul la 14 aprilie 2023, Sergiu Secrieru a omis termenul legal de declarare a recursului, deși trebuia să dea dovadă de diligență și să aibă un rol activ în cauza de contencios administrativ în care este implicat. La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ nu este în drept să substituie voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice, iar cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în cauza Ponomaryov c. Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui 5 proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că, la depunerea recursului împotriva încheierii din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Sergiu nu a respectat prevederile articolului 249 alin. (3) din Codul administrativ, iar temeiuri de repunere în termenul de depunere a recursului nu s-au stabilit.

5 Din considerentele menționate și având în vedere că Sergiu Secrieru nu a respectat prevederile articolului 249 alin. (3) din Codul administrativ și nu a prezentat, prin prisma art. 65, alin. (1) din Codul administrativ, niciun argument întemeiat privind omiterea termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului, a declara inadmisibil recursul depus de către Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, împotriva încheierii din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Conform articolelor 65, 230 și 243 alin. (1), lit. a) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge cererea depusă de Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului.

Se declară inadmisibil recursul depus de Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, împotriva încheierii din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea depusă de Sergiu Secrieru privind inițierea procedurii de executare a documentului executoriu – decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 6