3ra-509/21 — anularea actului administartiv, restabilirea la lucru, incasarea salariului pentru absenta fortata, repararea prejudiciului moral

3ra-509/21 — anularea actului administartiv, restabilirea la lucru, incasarea salariului pentru absenta fortata, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-509/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Nina Vascan

examinând recursurile depuse de Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan și de Primăria municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Secrieru împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terț Elena Triboi, cu privire

la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Primăria mun. Chișinău, a fost casată hotărârea din

19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie

c o n s t a t ă:

La data de 06 septembrie 2019 Sergiu Secrieru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței

forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Sergiu Secrieru a indicat că prin dispoziția

Primarului General Interimar al mun. Chișinău din 21 ianuarie 2019, a fost numit în

funcția de vicepretor al sectorului Ciocana.

Reclamantul a menționat că în perioada de la 01 martie 2019 - până la 16 martie

2019 s-a aflat în concediu medical, fiind traumat la coloana vertebrală și fiind supus

unui tratament medical.

1

Reclamantul a indicat că la data de 05 martie 2019 a fost informat despre

emiterea dispoziției nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar al mun.

Chișinău, Ruslan Codreanu, prin care el, Sergiu Secrieru, a fost eliberat din funcția de

vicepretor al sectorului Ciocana.

Reclamantul a invocat că această dispoziție a fost emisă în perioada când se afla

în concediul medical, iar din spusele colegilor, temeiul de bază privind emiterea

dispoziției cu privire la concedierea sa, a fost demersul Pretorului sectorului Ciocana,

mun.Chișinău, Sinilga Școlnic.

La data de 06 martie 2019 a depus o cerere în adresa Preturii s. Ciocana, mun.

Chișinău, prin care a solicitat eliberarea copiilor documentelor, care au fost expediate

Primăriei mun. Chișinău și care au stat la baza concedierii sale din funcție, însă nu a

primit niciun răspuns.

În acest sens, la 06 martie 2019 a depus o cerere și către Primăria mun. Chișinău,

prin care a solicitat eliberarea copiilor documentelor, care au stat la baza emiterii

dispoziției cu privire la concedierea sa. La 18 martie 2019 a primit copiile actelor

solicitate de la Primăria mun. Chișinău, din conținutul cărora, rezultă că temeiul

eliberării sale din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, a constituit demersul

Pretorului sectorului Ciocana, mun. Chișinău, Sinilga Școlnic.

Reclamantul Sergiu Secrieru consideră că demersul Pretorului sectorului

Ciocana, mun. Chișinău, Sinilga Școlnic, a fost emis ilegal și este lipsit de suport

juridic, ca urmare, fiind ilegală și dispoziția nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului

General Interimar al mun. Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din

funcția de vicepretor al sectorului Ciocana”, deoarece a fost emisă când se afla în

concediul medical și primea tratament medical intensiv.

În susținerea poziției sale, reclamantul a indicat că de la 21 ianuarie 2019,

momentul angajării sale în funcția deținută și până la momentul concedierii din funcție,

Pretorul sectorului Ciocana, mun. Chișinău a avut un comportament negativ față de el

pe tot parcursul activității, l-a izolat complet, nu a primit fișa de post, nu i-au fost

comunicate atribuțiile sale.

În opinia reclamantului, Pretorul sectorului Ciocana, mun. Chișinău folosindu-

se de faptul că dânsul era în concediu medical și de atribuțiile sale în calitate de pretor,

a inițiat pe ascuns concedierea sa, fără să-i prezinte anumite pretenții.

La 03 aprilie 2019, reclamantul Sergiu Secrieru a înaintat Primarului General

Interimar al mun. Chișinău cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea dispoziției

nr.72-dc din 05 martie 2019 „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de

vicepretor al sectorului Ciocana”, ca fiind ilegală, însă, până la data de 29 iulie 2019

nu a primit niciun răspuns.

Astfel, la data de 29 iulie 2019 reclamantul a înaintat repetat cerere prealabilă,

prin care a solicitat examinarea cererii inițiale și furnizarea răspunsului. Până la

momentul depunerii acțiunii, cererea prealabilă din 03 aprilie 2019 nu a fost examinată,

în schimb prin răspunsul nr. S-351/4/19 din 08 august 2019 al Primarului General

Interimar al mun. Chișinău a fost informat că, Primăria mun. Chișinău, examinând

cererea prealabilă din 29 iulie 2019, nu a stabilit niciun temei legal pentru anularea

2

dispoziției nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar al mun.

Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al

sectorului Ciocana”.

Luând în considerare cele menționate, reclamantul Sergiu Secrieru a solicitat

anularea dispoziției nr.72-dc din 05 martie 2019 „Cu privire la eliberarea lui Sergiu

Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana” și răspunsului nr. S-351/4/19

din 08 august 2019 ale Primarului General Interimar al mun. Chișinău, restabilirea în

funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, încasarea din contul Primăriei mun.

Chișinău a salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea

prejudiciului moral în mărime de 100 000 de mii lei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin cererea suplimentară depusă la 28 noiembrie 2019, reclamantul Sergiu

Secrieru a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Sergiu Secrieru împotriva Primăriei mun. Chișină,

terț Elena Triboi, cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Au fost anulate dispoziția nr.72-dc din

05 martie 2019 a Primarului General Interimar al mun. Chișinău „Cu privire la

eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana” și

răspunsul nr.S-351/4/19 din 08 august 2019 la cererea prealabilă. A fost obligată

autoritatea publică pârâtă să emită ordin de restabilire a reclamantului Sergiu Secrieru

în funcția deținută până la concediere, cu achitarea drepturilor salariale pentru perioada

absenței forțate de la lucru. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 05 mai 2020 Primăria mun. Chișinău a depus apel împotriva hotărârii din

19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Sergiu Secrieru (f.d. 83).

La data de 05 octombrie 2020 Primăria mun. Chișinău a prezentat motivarea

apelului (f.d. 109-115).

Conform avizului de recepție a scrisorii recomandate, apelantei Primăriei mun.

Chișinău i-a fost notificată copia hotărârii motivate a primei instanțe la data de

04 septembrie 2020 (f.d. 97).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează, că instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen

apelul depus de Primăria mun. Chișinău, în condițiile în care prin Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020, pe perioada 17 martie

2020 - 15 mai 2020 a fost declarată starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova și pe această perioada curgerea termenelor de procedură a fost suspendată.

Prin încheierea protocolară din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

atrasă în proces în calitate de terț vicepretorul sectorului Ciocana, Elena Triboi.

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

depus de Primăria mun. Chișinău, a fost casată hotărârea din 19 martie 2020 a

3

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Sergiu Secrieru împotriva Primăriei mun. Chișinău,

terț Elena Triboi privind anularea actului administrativ, obligarea restabilirii în funcție,

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Au fost anulate dispoziția nr.72-dc din

05 martie 2019, emisă de Primarul General Interimar al municipiului Chișinău „Cu

privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana”

și răspunsul nr.S-351/4/19 din 08 august 2019 al Primarului General Interimar al mun.

Chișinău la cererea prealabilă. În rest, a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de

Sergiu Secrieru împotriva Primăriei mun. Chișinău, terț Elena Triboi privind

restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral.

La 22 februarie 2021 Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a

depus recurs împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia în partea în care acțiunea a fost declarată inadmisibilă, cu

emiterea în această parte a unei noi decizii, prin care a dispune restabilirea lui Sergiu

Secrieru în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, încasarea salariului pentru

perioada absenței forțate de la lucru, precum și repararea prejudiciului moral.

Invocând art. 330 Codul muncii, care prevede obligația angajatorului de a repara

prejudiciul cauzat persoanei ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci,

recurentul Sergiu Secrieru consideră că angajatorul este obligat să-i compenseze

salariul pe care nu l-a primit pe perioada absenței ilegale de la lucru.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu a invocat în baza cărui temei a declarat

inadmisibilă acțiunea în partea restabilirii în funcție și încasării salariului pentru

perioada absenței forțate de la lucru. A susținut că în condițiile în care, s-a constatat

ilegalitatea dispoziției nr. 72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar al

mun. Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al

sectorului Ciocana”, în mod subsecvent dânsul urma a fi restabilit în funcție din data

concedierii ilegale și dispunerea reparării prejudiciului cauzat din contul Primăriei

mun. Chișinău. Or, restabilirea în funcție este o cerință secundară și subsecventă

declarării nulității dispoziției menționate și astfel direct condiționată de declararea

nulității actului administrativ contestat.

Totodată, recurentul Sergiu Secrieru consideră eronate argumentele instanței de

apel că, acțiunea în partea reparării prejudiciului moral este inadmisibilă în temeiul

art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, deoarece nu a fost respectată procedura

prealabilă. În acest sens, recurentul a indicat că el a depus cerere prealabilă, astfel nu i

se poate imputa nerespectarea procedurii prealabile.

Consideră că pretenția privind repararea prejudiciului moral este una subsecventă,

nefiind necesară în cazul dat respectarea procedurii prealabile separate, iar instanța de

apel urma să se expună asupra fondului cerinței privind repararea prejudiciului moral.

În opinia recurentului, angajatorul, în temeiul art. 329 Codul muncii, este obligat

să repare integral prejudiciului material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu

îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă ca rezultat al privării ilegale de

posibilitatea de a munci.

4

La 04 martie 2021 Primăria mun. Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din

02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Sergiu

Secrieru.

În motivarea recursului, recurenta Primăria mun. Chișinău a indicat că acțiunea

urmează a fi declarată inadmisibilă, deoarece instanțele au examinat și s-au pronunțat

asupra unei acțiuni, în care este indicat un pârât necorespunzător. În acest sens, a indicat

că în cadrul acțiunii în contencios administrativ, pârâtul, în mod obligatoriu urmează

să fie o autoritate publică. Iar, în speță, Primăria mun. Chișinău este o structură

funcțională și nicidecum o autoritate publică, precum primarul sau Consiliul local.

Prin hotărâre judecătorească nu poate fi obligată o structură funcțională să anuleze sau

să emită un act administrativ. Numirea în funcție sau demiterea vicepretorului are loc

printr-un act administrativ emis de către primar.

Recurenta consideră că instanța de apel a aplicat eronat la caz, prevederile

generale în sfera raporturilor de muncă statuate de Codul muncii, care stipulează că nu

se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical. În acest

sens, recurenta a indicat că la caz este necesar de a face diferență între noțiunile de

revocare a mandatului, eliberare și concediere. În opinia recurentei, acestea sunt două

procedee diferite, astfel este eronată echivalarea noțiunii de încetare a mandatului și

eliberare din funcție.

În corespundere cu cele menționate, inclusiv cu dispozițiile art. 22 alin. (3) din

Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate

publică, recurenta Primăria mun. Chișinău evidențiază că actul de eliberare din funcție

a demnitarului numit, se caracterizează prin lipsa unor criterii de destituire expres

prevăzute în lege, spre deosebire de actul de eliberare din funcție a funcționarului

public sau potrivit reglementărilor Codului muncii, ceea ce este confundat de către

reclamant și de către instanțele de judecată. Indică că pentru funcția de vicepretor,

cadrul normativ nu stabilește criterii de numire și destituire, circumstanță derivată

inclusiv din caracterul public deosebit al unei atare funcții de demnitate publică, fiind

antrenată în raporturi speciale de muncă.

Astfel, opinează că normele Codului muncii indicate în cererea de chemare în

judecată, nu sunt pertinente speței deduse judecății, or în cazul dat, prin eliberarea din

funcție a lui Sergiu Secrieru, nu a fost aplicată sancțiunea disciplinară reflectată în

normele respective, pentru a fi necesară respectarea procedurilor invocate, însă a fost

o decizie discreționară a autorității publice.

Primarul General al mun. Chișinău este cel care decide modul în care

organizează activitatea autorității executive municipale și în cazul în care nu este

satisfăcut de activitatea persoanelor cu funcție de demnitate publică, prin prisma

esenței normelor menționate, poate să dispună eliberarea lor din funcție fără careva

motive imputabile acestora.

De asemenea, a indicat că după eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de

vicepretor, funcția dată a fost ocupată de un alt demnitar. Prin urmare, restabilirea în

5

funcție a lui Sergiu Secrieru ar fi temei de încetare a raporturilor de muncă cu persoana

care deține la moment funcția respectivă.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 02 februarie 2021.

Prin urmare, recursurile depuse de Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul

Nicolae Leșan și de Primăria mun. Chișinău, la 22 februarie 2021 și respectiv la

04 martie 2021, sunt în termen.

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa părților copiile recursurilor.

Prin referința depusă la data de 29 aprilie 2021, persoana terță Elena Triboi a

solicitat respingerea recursului depus de Sergiu Secrieru și admiterea recursului depus

de Primăria mun. Chișinău

Recurenții Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan și Primăria

mun. Chișinău, nu au făcut uz de dreptul lor procedural respectiv și nu au depus

referințe.

Prin încheierea din 12 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție recursurile depuse

de Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan și de Primăria municipiului

Chișinău s-au numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

recursuri, deoarece criticele recurenților au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recursuri pe baza materialelor din dosar,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursurile, de a casa decizia din 02 februarie

2021 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

din următoarele considerente.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care, casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

6

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în

baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici

de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura

în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că prin

dispoziția nr. 20/1-dc din 21 ianuarie 2019 a Primarului General Interimar al mun.

Chișinău, Sergiu Secrieru a fost numit în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana

(f.d. 59).

De asemenea, potrivit materialelor cauzei, se atestă că în perioada de la 01 martie

2019 până la 15 martie 2019 Sergiu Secrieru s-a aflat în concediu medical, fapt ce se

confirmă prin certificatul medical seria 01 nr. 3482440, eliberat de IMSP AMT (f.d.

30).

În timpul aflării reclamantului Sergiu Secrieru în concediu medical, în baza

demersului Pretorului sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, prin dispoziția nr. 72-dc din

05 martie 2019 a Primarului General Interimar al mun. Chișinău, Segiu Secrieru a fost

eliberat din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana (f.d. 61).

Reclamantul Sergiu Secrieru, considerând că demersul Pretorului sectorului

Ciocana, Sinilga Școlnic este lipsit de suport juridic și ca urmare, fiind ilegală

dispoziția nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar „Cu privire la

eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana”, emisă în

timpul când se afla în concediul medical, la 03 aprilie 2019, a înaintat Primarului

General Interimar al mun. Chișinău cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea

dispoziției nominalizate ca fiind ilegală. Însă, până la data de 29 iulie 2019 nu a primit

niciun răspuns.

Astfel, la data de 29 iulie 2019 reclamantul a înaintat repetat cerere prealabilă,

prin care a solicitat examinarea cererii inițiale și furnizarea răspunsului.

Prin răspunsul din 08 august 2019 al Primarului General Interimar al mun.

Chișinău, reclamantul Sergiu Secrieru a fost informat că, Primăria mun. Chișinău,

examinând cererea prealabilă din 29 iulie 2019, nu a stabilit niciun temei legal pentru

anularea dispoziției nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar al mun.

7

Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al

sectorului Ciocana”.

La 06 septembrie 2019 Sergiu Secrieru s-a adresat în instanța de judecată cu

prezenta acțiune, solicitând anularea dispoziției nr.72-dc din 05 martie 2019 „Cu

privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana”

și răspunsului nr.S-351/4/19 din 08 august 2019 ale Primarului General Interimar al

mun. Chișinău, restabilirea în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, încasarea din

contul Primăriei mun. Chișinău a salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru,

repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 de mii lei și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin cererea suplimentară depusă la 28 noiembrie 2019, reclamantul Sergiu

Secrieru a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată.

Analizând starea de fapt reținută de instanțele de judecată ierarhic inferioare,

instanța de recurs constată că la caz, obiectul litigiului rezidă din verificarea legalității

dispoziției nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar al mun.

Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al

sectorului Ciocana”.

Fiind învestite cu examinarea cauzei, atât prima instanță, cât și instanța de apel au

concluzionat că este ilegală dispoziția nr. 72-dc din 05 martie 2019 a Primarului

General Interimar al mun. Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din

funcția de vicepretor al sectorului Ciocana”.

Inițial, prima instanță, a considerat ca fiind depusă în termen acțiunea depusă de

Sergiu Secrieru la data de 06 septembrie 2019, luând în considerare că reclamantului

Sergiu Secrieru i-a fost eliberat răspunsul la cererea prealabilă la data de 08 august

2019.

În susținerea concluziilor sale, prima instanță a notat că în speță este dedusă

judecății chestiunea eliberării din funcție a unui demnitar public ce se afla în concediu

medical, însă această situație nu este reglementată de Legea specială nr. 199 din

16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Prin

urmare, prima instanță a considerat că la caz sunt aplicabile prevederile generale în

sfera raporturilor de muncă statuate în Codul muncii. Astfel, instanța de fond a

constatat că, contrar prevederilor art. 86 alin. (2) Codul muncii, conform cărora nu se

admite concedierea salariatului în perioada aflării sale în concediu medical, Sergiu

Secrieru a fost concediat ilegal, în perioada aflării în concediu medical.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, instanța de apel, a

stabilit că deși concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, corespund

circumstanțelor de fapt, însă instanța de fond a omis atragerea în proces a Elenei Triboi,

persoana angajată în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, după eliberarea din

funcția de vicepretor al sectorului Ciocana a lui Sergiu Secrieru, motiv din care instanța

de apel a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă decizie privind admiterea

parțială a acțiunii.

Totodată, instanța de apel, în susținerea ilegalității dispoziției nr.72-dc din

05 martie 2019 a Primarului General Interimar al mun. Chișinău „Cu privire la

8

eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana”, a indicat

că dispoziția contestată de către Sergiu Secrieru este întemeiată doar pe normele de

drept care reglementează competența și procedura de eliberare din funcția de

vicepretor, însă, fără a fi indicat temeiul faptic, pentru care a survenit răspunderea

disciplinară sub formă de eliberare din funcție a lui Sergiu Secrieru și respectiv,

încetarea mandatului de vicepretor.

Instanța de apel a mai indicat că Primarul General Interimar al mun. Chișinău,

contrar art. 86 alin. (2) Codul muncii, a adoptat decizia contestată la 05 martie 2019,

când vicepretorul Sergiu Secrieru se afla în concediu medical, fapt ce contravine

legislației ce reglementează raporturile de muncă, or, dreptul la muncă nu poate fi

îngrădit, libertatea muncii este garantată, fiecare persoană este liberă să-și aleagă locul

de muncă.

Cu referire la soluțiile date în ansamblu de către instanțele de judecată ierarhic

inferioare, instanța de recurs observă că acestea sunt diferite și anume referitor la

pretențiile subsecvente privind restabilirea lui Sergiu Secrieru în funcția deținută

anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, cât și repararea

prejudiciului moral.

Astfel, Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin hotărârea din 19 martie 2020,

anulând dispoziția nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar al mun.

Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al

sectorului Ciocana” și răspunsul nr.S-351/4/19 din 08 august 2019 la cererea

prealabilă, a obligat autoritatea publică pârâtă să emită ordin de restabilire a

reclamantului Sergiu Secrieru în funcția deținută până la eliberare, cu achitarea

drepturilor salariale pentru perioada absenței forțate de la lucru. Totodată, cerința cu

privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prima instanță, a respins pretenția privind repararea prejudiciului moral, invocând

că reclamantul contrar prevederilor art. 2006 alin. (2) Cod civil și art. 24 alin. (3) Legea

contenciosului administrativ, nu a indicat prin ce se manifestă suferințele morale ale

acestuia.

Instanța de apel a considerat că pretențiile lui Sergiu Secrieru privind restabilirea

în funcția deținută anterior și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la

muncă urmează a fi declarate inadmisibile, ori în urma constatării nulității dispoziției

nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar al municipiului Chișinău,

își produce efectele juridice dispoziția nr. 20/1-dc din 21 ianuarie 2019 a Primarului

General Interimar al mun. Chișinău, prin care Sergiu Secrieru a fost numit în funcția

de vicepretor al sectorului Ciocana, respectiv Primăria mun. Chișinău urmează să

achite integral drepturile salariale cuvenite lui Sergiu Secrieru în conformitate cu

legislația în vigoare pentru perioada absenței forțate de la muncă, inclusiv

indemnizațiile de concediu medical și anual.

Referitor la pretenția lui Sergiu Secrieru privind repararea prejudiciului moral,

instanța de apel a menționat că acesta nu s-a adresat cu o cerere prealabilă către

Primăria mun. Chișinău cu privire la compensarea prejudiciului moral, or, prevederile

Codului administrativ în vigoare din 01 aprilie 2019, prevăd expres obligativitatea

9

părții de a respecta procedura prealabilă în cazul solicitării reparării prejudiciului.

Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate

prin activitatea administrativă ilegală constituie în sine un act administrativ individual.

Analizând, în ansamblu, legalitatea actului judecătoresc contestat, instanța de

recurs consideră eronată soluția instanței de apel, din următoarele considerente.

Referitor la pretenția din cererea de chemare în judecată privind anularea

dispoziției nr. 72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar al mun.

Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al

sectorului Ciocana”, instanța de recurs reține că potrivit art. 20 alin. (1) din Legea

privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, pretorul este persoană

cu funcție de demnitate publică, numit și eliberat din funcție de către primarul general,

în condițiile Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică.

În conformitate cu art. 23 alin. (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire

la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, neexecutarea sau executarea

necorespunzătoare de către persoana cu funcție de demnitate publică a obligațiilor,

prerogativelor și competențelor sale, indiferent de prezența culpei, poate atrage după

sine revocarea sau eliberarea din funcție. Temeiul și cauzele revocării sau eliberării din

funcție din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ

corespunzător.

Curtea de Apel Chișinău, anulând dispoziția nr. 72-dc din 05 martie 2019 a

Primarului General Interimar al mun. Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu

Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana”, a menționat că actul

administrativ individual este întemeiat doar pe normele de drept care reglementează

competența și procedura de eliberare din funcția de vicepretor, însă, fără a fi indicat

temeiul și cauza care au generat consecințele adoptării actului administrativ contestat.

La acest segment, instanța de recurs remarcă că în preambulul dispoziției

contestate sunt expuse considerentele și temeiurile esențiale de drept și de fapt, care au

fost luate în considerare de către autoritatea publică pentru justificarea emiterii actului

administrativ contestat.

Temeiul de fapt, pus la baza emiterii dispoziției nr. 72-dc din 05 martie 2019 a

Primarului General Interimar al mun. Chișinău „Cu privire la eliberarea lui Sergiu

Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana”, a constituit demersul

pretorului sectorului Ciocana nr.03-16/65 din 04 martie 2019, Sinilga Școlnic, în care

au fost indicate motivele de demisie înainte de termen a vicepretorului și anume că, de

la numirea în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, Sergiu Secrieru ar fi dat

dovadă de un comportament inadecvat, atât în raport cu colaboratorii preturii, cât și cu

pretorul sectorului Ciocana, creând o situație tensionată de activitate în cadrul Preturii

sectorului Ciocana.

Astfel, instanța de recurs consideră că actul administrativ individual nu are la bază

o simplă invocare a normelor de drept în baza cărora reclamantul Sergiu Secrieru a fost

eliberat din funcție, actul administrativ contestat având la bază și temeiul de fapt, și

10

anume demersul Pretorului sectorului Ciocana, în care este indicată informația privind

activitatea lui Sergiu Secrieru, exercitată în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana.

În acest context, Colegiul reține că instanța de apel s-a rezumat la simplu fapt,

precum că Primarul General Interimar al mun. Chișinău a fost în drept de a-l elibera pe

Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor a sectorului Ciocana, însă, fără, a verifica

existența temeiurilor care au stat la baza emiterii actului administrativ, prin care s-a

dispus încetarea mandatului vicepretorului sectorului Ciocana.

Colegiul consideră că instanța de apel urma să verifice informația conținută în

demersul pretorului sectorului Ciocana nr.03-16/65 din 04 martie 2019, Sinilga

Școlnic, pusă la baza eliberării din funcție a lui Sergiu Secrieru, referitor la activitatea

acestuia în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, pentru a stabili cu certitudine

neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către Sergiu Secrieru a obligațiilor,

prerogativelor și competențelor sale, or anume această circumstanță oferă dreptul

Primarului General al mun. Chișinău de revocare din funcție a vicepretorului. În acest

context, Primarul General al mun. Chișinău poate decide asupra eliberării din funcție

înainte de termen a vicepretorului, însă eliberarea nu urmează a fi făcută în mod

arbitrar, adică fără verificarea existenței temeiurilor care au stat la baza încetării

mandatului vicepretorului, ci doar în conformitate cu legislația în vigoare.

De asemenea, instanța de recurs consideră nemotivată și incertă soluția instanței

de apel în partea declarării ca fiind inadmisibile a pretențiilor din acțiunea înaintată de

Sergiu Secrieru privind restabilirea la lucru și încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la lucru, menționând în acest sens, că în urma constatării nulității

dispoziției nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General Interimar al municipiului

Chișinău, își produce efectele juridice dispoziția nr. 20/1-dc din 21 ianuarie 2019 a

Primarului General Interimar al mun. Chișinău, prin care Sergiu Secrieru a fost numit

în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, și ca rezultat, Primăria mun. Chișinău

urmează să achite integral drepturile salariale cuvenite reclamantului, în conformitate

cu legislația în vigoare pentru perioada absenței forțate de la lucru.

În acest sens, instanța de recurs menționează că în temeiul art. 207 Cod

administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru

admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă,

acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească

susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd:a)

există o hotărîre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu

același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; b) există o încheiere judecătorească prin

care s-a dispus încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la

acțiune sau și-a retras acțiunea într-un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe

aceleași temeiuri de drept sau că între parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare; c) la

aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu

același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; d) acțiunea a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.209; e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17; f) nu sînt întrunite condițiile

11

prevăzute la art.208; g) acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest

sens; h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211

alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de instanța de judecată.

Raportând prevederile normei de drept enunțate la circumstanțele cauzei,

instanța de recurs consideră că instanța de apel eronat a declarat ca fiind inadmisibile

pretențiile reclamantului Sergiu Secrieru privind restabilirea la lucru și încasarea

salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru. Or, instanța de apel nu a indicat

nici un temei legal prevăzut de art. 207 Cod administrativ, pentru a declara în această

parte acțiunea reclamantului Sergiu Secrieru ca fiind inadmisibilă.

La acest capitol, instanța de recurs reiterează că obiectul acțiunii în speță este

contestarea actului administrativ – dispoziției nr.72-dc din 05 martie 2019 a Primarului

General Interimar al municipiului Chișinău, prin care s-a dispus eliberarea lui Sergiu

Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana.

Consecințele anulării dispoziției de eliberare din funcție sunt restabilirea în

funcție anterior ocupată, cu aplicarea consecutivă a legislației muncii, art. 90 și art. 330

Codul muncii. Or, persoana cu demnitate publică, este persoana antrenată în raporturi

speciale de muncă, iar în lipsa unor criterii strict determinate, ele beneficiază de

drepturi și garanții de muncă, ce decurg din normele generale ale legislației muncii și

ținând cont de particularitățile contractelor administrative.

Aceeași concluzie derivă și din Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din

22 iulie 2016, la pct. 62 al acesteia fiind indicat că persoanele cu demnitate publică

sunt antrenate în raporturi speciale de muncă, ele beneficiază de drepturi și garanții

speciale de muncă, ce decurg din normele generale ale legislației muncii și ținând cont

de particularitățile contractelor administrative.

Mai mult, în dispozițiile art. 24 din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 privind statutul

persoanelor cu funcție de demnitate publică, se menționează că dispozițiile prezentei

Legi se completează cu prevederile legislației muncii, cu reglementările de drept

comun civile, administrative, sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin

legilor ce reglementează activitatea persoanei cu funcție de demnitate publică.

Respectiv, în condițiile în care Primăria mun. Chișinău a folosit munca salarială

în raport cu Sergiu Secrieru, prevederile Codului muncii au o aplicabilitate directă în

ceea ce privește garanțiile, principiile, drepturile și obligațiile de bază, dacă legea

specială nu prevede altfel.

Astfel, în conformitate cu art. 89 din Codul muncii, salariatul transferat nelegitim

la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă

prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu – prin hotărâre a instanței de

judecată.

Deci, la examinarea litigiului individual de muncă, angajatorul este obligat să

dovedească legalitatea și să indice temeiurile eliberării din serviciu a salariatului și în

dependență de aceasta, instanța de apel trebuia să stabilească dacă salariatul Sergiu

Secrieru urmează să fie restabilit în toate drepturile sale legale, în urma anulării actului

12

administrativ ilegal, prin prisma art. 89 Codul muncii, supunând unei analize mai

detailate temeiurile eliberării lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor.

Conform art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii, angajatorul este obligat să

compenseze persoanei salariul pe care acesta nu l-a primit, în toate cazurile privării

ilegale de posibilitatea de a munci.

Deci, și această obligație survine, în particular, în cazul eliberării ilegale din

serviciu și urmează a fi apreciată prin prisma legislației muncii.

La acest capitol, se rețin și prevederile art. 90 alin. (1) și (2) lit.a) Codul muncii,

conform cărora, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau

eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat

acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata

obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă

într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

Având în vedere prevederile normelor de drept menționate, instanța de recurs

consideră că în cazul stabilirii ilegalității eliberării din funcție a lui Sergiu Secrieru,

acesta este în drept de a solicita restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la muncă. Astfel, instanța de apel urma să

stabilească temeinicia acestor pretenții în dependență de admiterea pretenției inițiale –

anularea dispoziției de eliberare din funcție. Însă, instanța de apel, a declarat

inadmisibile aceste solicitări, în lipsa analizei lor prin prisma normelor reglementate

de legislația muncii. Mai mult, este de menționat că Sergiu Secrieru în cererea de

chemare în judecată, pe lângă pretenția privind anularea dispoziției de eliberare din

funcție, a solicitat în mod expres restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru

perioada absenței forțate de la lucru.

Instanța de recurs consideră că aceste circumstanțe atestă o ignorare evidentă a

stării de fapt din partea instanței de judecată ierarhic inferioare, care nu a verificat, în

limitele obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, în ceea

ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră, că soluția instanței de apel rezultă din nedeterminarea exactă a

naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă

a situației de fapt sub toate aspectele.

Instanța de recurs constată că decizia instanței de apel trebuie să corespundă

tuturor normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în proces, și să

răspundă în mod expres la toate cererile și obiecțiile formulate de apelant și intimat

(Principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84) 5 privind principiile de procedură civilă

menite pentru ameliorarea justiției adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului

Europei la 28 februarie 1984).

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea

pretențiilor înaintate de Sergiu Secrieru privind restabilirea la lucru și încasarea

salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru și nu a judecat aceste pretenții în

fond, și deoarece lichidarea încălcărilor admise de către instanța de apel nu este posibilă

13

în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra

necesității admiterii recursurilor, casării deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Conform articolelor 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. d), 207 alin. (2) lit. f) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile depuse de Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan și de Primăria municipiului Chișinău.

Se casează decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Secrieru

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terț Elena Triboi, cu privire la anularea

actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Nina Vascan

14