3ra-149/22 — anularea dispozitiei, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-149/22 — anularea dispozitiei, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra – 149/22

(2-20105519-01-3ra-15022022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E Palanciuc)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Primarul General al

municipiului Chișinău și Pretura sectorului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Secrieru împotriva Primarului General și Primăria municipiului Chișinău,

terți Pretura sectorului Ciocana, Dorian Istrati și Elena Triboi cu privire la anularea

actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 26 august 2020, Sergiu Secrieru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului General al municipiului Chișinău și Primăriei municipiului

Chișinău cu privire la anularea dispoziției nr. 610-dc din 29 iulie 2020 „cu privire la

revocarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vice-pretor al sectorului Ciocana, mun.

Chișinău”, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la

muncă, repararea prejudiciului moral precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Sergiu Secrieru a relatat că, la 21

ianuarie 2019, prin dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău,

a fost angajat în calitate de vicepretor al sectorului Ciocana.

Prin dispoziția nr. 72-dc din 05 martie 2019 a Primarului General al

municipiului Chișinău, a fost eliberat din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana.

Însă, prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost anulată dispoziția nr. 72-dc din 05 martie 2019, emisă de Primarul General al

mun. Chișinău, obligându-se autoritatea publică pârâtă să emită ordin de restabilire

a lui Sergiu Secrieru în funcția deținută până la concediere, cu achitarea drepturilor

salariale pentru perioada absenței forțate de la serviciu.

1

Respectiv, prin dispoziția nr. 282-dc din 17 aprilie 2020 a Primarului General

al municipiului Chișinău, a fost restabilit în funcția de vicepretor al Preturii

sectorului Ciocana, începând cu data de 5 martie 2019.

La 24 iulie 2020, a solicitat acordarea concediului din data de 3 august 2020,

pe o perioadă de 30 zile, inclusiv. Iar, în perioada 28 iulie 2020 - 5 august 2020, a

fost în concediu medical, fapt confirmat prin certificatul seria 01 nr. 4001740.

Totodată, a indicat că prin dispoziția nr. 610-dc din 29 iulie 2020 a Primarului

General al municipiului Chișinău, a fost revocat din funcția de vicepretor al

sectorului Ciocana din data de 29 iulie 2020.

La 1 august 2020, a înaintat Primarului General al municipiului Chișinău

cererea prealabilă, prin care a solicitat suspendarea executării dispoziției nr. 610- dc

din 29 iulie 2020 și abrogarea acesteia ca fiind emisă prematur și ilegal.

Însă, prin răspunsul nr. S-3008/1/20 din 15 august 2020, s-a respins cererea

prealabilă ca neîntemeiată, invocându-se că dispoziția a fost emisă în conformitate

cu normele legale.

Invocând prevederile art. 24 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică, reclamantul a susținut că, la caz, pârâtul nu a indicat

temeiurile de fapt pentru revocarea sa din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana.

Or, în conformitate cu art. 86 alin. (2) Codul Muncii, nu se admite concedierea

salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual,

în concediu de studii, în concediu de maternitate, în concediu parțial plătit pentru

îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru

îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, în perioada îndeplinirii obligațiilor de

stat sau obștești, precum și în perioada detașării, cu excepția cazurilor de lichidare a

unității.

În acest context, reclamantul a menționat că conform certificatului seria 01 nr.

4001740, Sergiu Secrieru, în perioada 28 iulie 2020 - 05 august 2020, inclusiv, s-a

aflat în concediu medical. Iar dispoziția privind revocarea sa din funcția de

vicepretor al sectorului Ciocana a fost emisă la data de 29 iulie 2020, în perioada

când se afla în concediu medical.

Așadar, Sergiu Secrieru a susținut că revocarea sa din funcția de vice-pretor al

sectorului Ciocana a avut loc cu încălcarea prevederilor legale, fapt ce indică

indubitabil la ilegalitatea dispoziției nr. 610-dc din 29 iulie 2020, emisă de Primarul

General al municipiului Chișinău.

Reclamantul a solicitat anularea dispoziției nr. 610-dc din 29 iulie 2020 a

Primarului General al municipiului Chișinău cu privire la revocarea dlui Sergiu

Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana”, restabilirea sa în funcție de

vice-pretor al sectorului Ciocana, încasarea din contul Primăriei în beneficiul său a

salariului pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 29 iulie 2020 până la

data emiterii hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral în mărime de trei

salarii medii și încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a cheltuielilor de

judecată ( vol. I, f.d. 2-6)

Prin încheierea din 10 martie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-au

atras în proces în calitate de terți Pretura sectorului Ciocana, mun. Chișinău, vice-

pretorii Elena Triboi și Istrati Dorian (vol. I, f.d.107-108, 110-111).

2

Prin hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins cererea de chemare în judecată (vol. I, f.d.157, 163-183).

La 26 aprilie 2021, Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a

depus apel nemotivat, iar la 15 iunie 2021, apel motivat împotriva hotărârii din 21

aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii cu

emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii de chemare în judecată ( vol. I,

f.d. 160-162, 191-195).

Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea

unei noi decizii prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Secrieru. S-a anulat dispoziția nr. 610-dc din 29 iulie 2020 a Primarului

General al municipiului Chișinău ,,cu privire la revocarea lui Sergiu Secrieru din

funcția de vice-pretor al Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău”. S-a restabilit

Sergiu Secrieru în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

S-a încasat din contul Primăriei mun. Chișinău, în beneficiul lui Sergiu Secrieru,

salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 29 iulie 2020 - 10

noiembrie 2021, cu reținerea impozitului obligatoriu. S-a declarat inadmisibilă

pretenția cu privire la încasarea din contul Primăriei municipiului Chișinău în

beneficiul lui Sergiu Secrieru a prejudiciului moral în cuantum de 3 (trei) salarii

medii.

La 15 noiembrie 2021, Primarul General al mun. Chișinăului a depus recurs

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior,

la 8 februarie 2022, a fost completată cu motivare, solicitând admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care

cererea de chemare în judecată să fie respinsă, iar în partea declarării inadmisibile a

pretenției privind repararea prejudiciului moral decizia să fie menținută (vol. II, 34-

35, 55-70).

În argumentarea cererii de recurs, recurentul a invocat că nu este de acord cu

actul judecătoresc contestat, deoarece instanța de apel la adoptarea acesteia nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Suplimentar, a invocat că instanța de apel nu a justificat reaua – credință a

pârâtului/recurentului la emiterea dispoziției contestate și nu a argumentat, care ar fi

fost o altă măsură potrivit speței, or, cu certitudine s-a constatat că emiterea

dispoziției de revocare din funcție constituie o consecință a comportamentului

reclamantului în funcția deținută, al lipsei de profesionalism al acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

3

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 noiembrie 2021,

dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului la 10 noiembrie 2021, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică (vol. II, f.d. 32). Decizia motivată din 10

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la 12 ianuarie

2022, fapt confirmat prin avizul poștal (vol. II, f.d. 46).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Primarul General al municipiului Chișinău s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245

din Codul administrativ.

La 6 noiembrie 2021, Pretura sectorului Ciocana a depus recurs împotriva

deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior, la 7 februarie

2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea recursului, casarea parțială

a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare

în judecată să fie respinsă. Iar în partea declarării inadmisibile a pretenției privind

repararea prejudiciului moral decizia să fie menținută (vol. II, 39-42, 51-54).

În argumentarea cererii de recurs, Pretura sectorului Ciocana a invocat că nu

este de acord cu actul judecătoresc contestat, deoarece instanța de apel la adoptarea

acesteia nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 noiembrie 2021,

dispozitivul deciziei fiind notificat recurentei la 10 noiembrie 2021, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică (vol. II, f.d. 32). Decizia motivată din 10

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei la 12 ianuarie

2022, fapt confirmat prin avizul poștal (vol. II, f.d. 50).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Pretura sectorului Ciocana s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 15 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Sergiu Secrieru, terților Elena Triboi și Dorian Istratii au fost expediate copiile

recursurilor depuse de Primarul general al municipiului Chișinău și Pretura

sectorului Ciocana, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul Sergiu Secrieru, terții

Elena Triboi și Dorian Istratii nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu

au depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

4

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

5

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursurile

depuse de Primarul General al municipiului Chișinău și Pretura sectorului Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Primarul General al municipiului Chișinău și Pretura

sectorului Chișinău se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6