3ra-375/24 — anularea actului administrativ, obligarea restabilirii în funcție, încasarea plăților salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ, obligarea restabilirii în funcţie, încasarea plăţilor salariale
- Temei legal
- Examinarea superficială a cauzei şi motivarea insuficientă de către instanţa de apel. Omisiunea de a analiza argumentele esenţiale invocate de recurent în raport cu circumstanţele de fapt şi de drept
3ra-375/24 — anularea actului administrativ, obligarea restabilirii în funcție, încasarea plăților salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Primarul General al mun.
Chișinău și recursului declarat de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui
Secrieru Sergiu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Secrieru Sergiu împotriva Primăriei municipiului
Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău, terț Pretura sectorului
Ciocana, privind anularea actului administrativ, restabilirea în funcție,
încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă repararea prejudiciului
moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-375/24
NR. PIGD 2-22035492-01-3ra-26042024)
Insuficiența motivării deciziei instanței de apel prin omisiunea examinării argumentelor
esențiale invocate de recurent în raport cu normele legale incidente privind legalitatea
actului administrativ. Examinarea superficială a cauzei contrar exigențelor art. 6 CEDO
și art. 118 Cod administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. Gr. Cazacu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
15 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Primarul General
al mun. Chișinău și recursul declarat de avocatul Leșan Nicolae, în
interesele lui Secrieru Sergiu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 15 martie 2022, avocatul Leșan Nicolae, în interesele reclamantului
Secrieru Sergiu a înaintat acțiune în instanța de judecată împotriva Primăriei
municipiului Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău, terț
Pretura sectorului Ciocana, solicitând anularea dispoziției Viceprimarului
municipiului Chișinău Ceban Ilie nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, restabilirea
în funcția de Vicepretor al sectorului Ciocana, încasarea salariului pentru
absență forțată de la muncă pentru perioada 24 ianuarie 2022 până la data
emiterii hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, prin dispoziția nr. 610-
dc din 29 iulie 2020 emisă de Primarul General al municipiului Chișinău,
Sergiu Secrieru, a fost revocat din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana
din data de 29 iulie 2020.
Prin cererea prealabilă din 1 august 2020 adresată Primarului General
al municipiului Chișinău a solicitat suspendarea executării dispoziției nr.
610-dc din 29 iulie 2020 și abrogarea acesteia ca fiind emisă prematur și
ilegal.
A indicat reclamantul că, prin răspunsul din 15 august 2020 nr. S-
3008/1/20 s-a respins cererea prealabilă ca fiind una neîntemeiată,
invocându-se că, dispoziția a fost emisă în conformitate cu normele legale.
Reclamantul a menționat că, la data de 26 august 2020 a înaintat cerere
de chemare în judecată prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 610-dc
din 29 iulie 2020 emisă de Primarul General al municipiului Chișinău de
revocare a lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana
cu restabilirea în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana.
1
Prin hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins acțiunea.
A menționat că prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău s-a casat integral hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, emisă în cauza de contencios administrativ la
acțiunea înaintată de către Sergiu Secrieru împotriva Primarului General al
mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe, Pretura sectorului
Ciocana, mun. Chișinău, Istrati Dorian și Elena Triboi, cu privire la anularea
dispoziției nr. 610-dc din 29 iulie 2020 cu privire la revocarea lui Sergiu
Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, mun. Chișinău,
restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă,
încasarea prejudiciului moral precum și a cheltuielilor de judecată. S-a emis
o nouă decizie prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Sergiu
Secrieru. S-a anulat dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr. 610-
dc din 29 iulie 2020 cu privire la revocarea lui Sergiu Secrieru din funcția de
vicepretor al Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău. S-a restabilit Sergiu
Secrieru, în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, mun. Chișinău. S-a
încasat din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Sergiu Secrieru,
salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 29 iulie 2020-10
noiembrie 2021, cu reținerea impozitului obligatoriu. S-a declarat
inadmisibilă pretenția cu privire la încasarea din contul Primăriei mun.
Chișinău, în beneficiul lui Sergiu Secrieru, a prejudiciului moral în cuantum
de 3 salarii medii. În partea restabilirii lui Sergiu Secrieru, în funcția de
vicepretor al Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău și încasarea din
contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Sergiu Secrieru, a salariului
în mărimea unui salariu mediu, decizia se execută imediat.
Reclamantul a susținut că, deși, conform deciziei din 10 noiembrie
2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus că în partea restabilirii lui Sergiu
Secrieru, în funcția de vicepretor al Preturii sectorului Ciocana, mun.
Chișinău și încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui
Sergiu Secrieru, a salariului în mărimea unui salariu mediu, decizia se
execută imediat, doar peste trei luni, la data de 21 ianuarie 2022,
Viceprimarul municipiului Chișinău, Ilie Ceban a emis dispoziția nr. 64-dc
prin care a dispus restabilirea lui Sergiu Secrieru în funcția de Vicepretor al
Preturii sect. Ciocana a municipiului Chișinău.
În acest context a menționat că, la data de 21 ianuarie 2022 a fost
restabilit în funcția de Vicepretor al Preturii sect. Ciocana a municipiului
Chișinău, ordinul fiindu-i adus la cunoștință la data de 21 ianuarie 2022 ora
11.05.
2
A relatat reclamantul că, tot la data de 21 ianuarie 2022, pretorul
sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, prin demersul nr. 03-16/39 a solicitat
revocarea lui Sergiu Secrieru - imediat din funcția de vicepretor, pentru
motive ce nu presupun culpa.
Prin dispoziția viceprimarului Ilie Ceban nr. 65-dc din 24 ianuarie
2022, Sergiu Secrieru a fost revocat din funcția de vicepretor al sectorului
Ciocana începând cu 24 ianuarie 2022.
La data de 31 ianuarie 2022 a depus o cerere prealabilă, prin care a
solicitat dispunerea anulării ca fiind ilegal și emis contrar prevederilor legale
actul contestat- dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău, Ilie Ceban
nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022 cu restabilirea lui Secrieru Sergiu în funcția
de vicepretor al sectorului Ciocana și repararea prejudiciu moral în mărime
de trei salarii medii.
A menționat reclamantul că, deși, prin acte judecătorești s-au constatat
ilegalitățile admise de către Primăria mun. Chișinău la emiterea dispozițiilor
de revocare a lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului
Ciocana, Viceprimarul Ilie Ceban în mod abuziv a emis din nou o dispoziție
de revocare din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana.
A invocat că, în conformitate cu art. 16 Cod de procedură civilă,
hotărârile, încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive,
precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale
instanței judecătorești, sânt obligatorii pentru toate autoritățile publice,
asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și
se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Neexecutarea
nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor,
citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de
judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi. În acest
context, decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021 și decizia
Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021 urmează să producă efecte
juridice și să fie executate de către toate autoritățile, în speță Primăria mun.
Chișinău și Pretura sectorului Ciocana or, abordarea de către autoritățile
administrative a unei alte conduite decât cea prescrisă de lege reprezentă un
exercițiu arbitrar și care urmează a fi contracarat în mod punitiv.
În conformitate cu art. 16 alin. (1) Cod administrativ, dreptul
discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta
între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci când
aplică o dispoziție legală. Potrivit art. 137 alin. (1) din Codul administrativ,
în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să
3
acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea
scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.
În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la statutul persoanelor
cu funcții de demnitate publică, încălcările comise în exercițiul mandatului
atrag răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală în
condițiile legii. Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către
persoana cu funcție de demnitate publică a obligațiilor, prerogativelor și
competențelor sale, indiferent de prezenta culpei, poate atrage după sine
revocarea sau eliberarea din funcție.
Temeiul și cauzele revocării sau eliberării din funcție din motive
imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ corespunzător.
În acest context a accentuat reclamantul că, în dispoziția nr. 65-dc din
24 ianuarie 2022, nu s-au indicat motivele de fapt ce au constituit temei de
revocare a lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana.
Or, indicarea a notei pretorului sectorului Ciocana nr.03-16/39 din 21
ianuarie 2022 și enumerarea normelor de drept și anume art. 4 din Legea nr.
199/2010 nu poate fi apreciată ca o motivarea corespunzătoare a soluției
adoptate, care să corespundă principiului transparenței.
A susținut reclamantul că revocarea din funcție înainte de termen se
face doar în caz de neexecutare sau executarea necorespunzătoare a
obligațiilor, prerogativelor și competențelor sale, precum și în cazul în care
nu sunt respectate prevederile privind încetarea incompatibilității, condiții ce
nu se atestă în speță.
A relatat reclamantul că, dispoziția nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022 cu
privire la revocarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului
Ciocana, a fost emisă în lipsa inițierii unei proceduri administrative, or,
motivarea actelor administrative defavorabile trebuie să conțină obligatoriu
o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii
actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare
conținutului final al actului etc.
Cu referire la prevederile art. 89 alin. (1) din Codul muncii, a relatat
reclamantul că, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat
nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri
directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanței de
judecată.
Conform art. 90 din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de
muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul
este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către
4
angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a
unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-
o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această
perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea
transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor,
cheltuielile de judecată etc); c) compensarea prejudiciului moral cauzat
salariatului. Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către
instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor
angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al
salariatului.
Art. 330 Codul muncii, prevede obligația angajatorului de a repara
prejudiciul cauzat persoanei ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de
a munci. Angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care
aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a
munci.
În circumstanțele expuse, Secrieru Sergiu a solicitat, încasarea din
contul pârâtului a salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu
data de 24 ianuarie 2022 până la data de emiterii hotărârii judecătorești.
Totodată, reieșind cin comportamentul Primarului municipiului
Chișinău și a Viceprimarului manifestat prin emiterea repetată a dispoziției
de revocare din funcție nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, a lui Sergiu Secrieru,
astfel, fiind discriminat în mod abuziv și nejustificativ, precum și fiindu-i
îngrădit în mod ilegal dreptul la muncă garantat de legislație, a solicitat
repararea prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii.
Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, a solicitat,
anularea dispoziției Viceprimarului municipiului Chișinău, Ceban Ilie nr.
65-dc din 24 ianuarie 2022, restabilirea în funcția de Vicepretor al sectorului
Ciocana, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă în perioada
24 ianuarie 2022 până la data emiterii hotărârii judecătorești, repararea
prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 6 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea. S-a anulat dispoziția Viceprimarului
municipiului Chișinău Ceban Ilie nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, cu privire
la revocarea lui Secrieru Sergiu din funcția de Vicepretor al sectorului
Ciocana. S-a dispus restabilirea lui Secrieru Sergiu în funcția de Vicepretor
al sectorului Ciocana. S-a încasat din contul Primăriei municipiului Chișinău
în beneficiul reclamantului Secrieru Sergiu salariul pentru absența forțată de
la muncă, din data de 24 ianuarie 2022 și până la data emiterii hotărârii
5
judecătorești. Hotărârea, în partea încasării unui salariu mediu pentru absența
forțată de la muncă și în partea restabilirii lui Secrieru Sergiu în funcția de
Vicepretor al sectorului Ciocana, se execută imediat. În rest, pretențiile s-au
respins ca fiind neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond în partea în care
pretențiile sale au fost respinse, la 4 mai 2023, Secrieru Sergiu a declarat apel
împotriva hotărârii din 6 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
De asemenea, manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond,
la 11 aprilie 2023, a contestat-o cu apel, Primarul General al municipiului
Chișinău.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelurile
declarate de Secrieru Sergiu și de Primarul General al municipiului Chișinău,
s-au respins.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 aprilie 2024, Primarul General al municipiului Chișinău a
declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei și emiterea
unei decizii noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
La 17 mai 2024, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie
2024 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 6 aprilie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Secrieru
Sergiu, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe în partea în care acțiunea a fost respinsă și
emiterea unei noi hotărârii, prin care acțiunea să fie admisă și în această
parte.
ARGUMENTELE RECURSURILOR
În motivarea recursului, Primarul General al municipiului Chișinău a
invocat că hotărârile instanțelor inferioare sunt neîntemeiate, lipsite de suport
juridic, având la bază o examinare superficială și neobiectivă a cauzei, fiind
emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, inclusiv nefiind
constatate și elucidate pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea
pricinii.
6
În acest context, Primarul General al municipiului Chișinău, a susținut
că atât instanța de fond, cât și cea de apel, au reținut în mod greșit situația de
fapt și au aplicat eronat dispozițiile legale incidente în cauză.
A menționat că instanța de apel nu a cercetat pe deplin augmentele
prezentate de reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău și
Consiliului mun. Chișinău, a apreciat vădit nerezonabil probele, emițând o
hotărâre arbitrară și contrară cadrului legal.
Potrivit Primarului General al municipiului Chișinău, instanțele
inferioare nu au efectuat o analiză corectă a competențelor legale ale
autorității emitente și au ignorat temeiurile juridice care justifică legalitatea
dispoziției. În acest sens, subliniază că consideră greșită poziția instanței
potrivit căreia actul administrativ individual este emis fără o motivare, or, în
preambulul dispoziției contestate sunt expuse considerentele, temeiurile
esențiale luate în considerare de către autoritatea publică pentru justificarea
emiterii actului administrativ, fără a fi necesare aplicarea consecințelor
pentru anularea acestuia. Totodată, a comunicat că Secrieru Sergiu a fost
audiat verbal, fapt confirmat prin motivele și argumentele prezentate de
acesta în cererea de chemare în judecată. .
Recurentul consideră că decizia instanței de apel nu conține o
justificare corespunzătoare cu privire la motivele pentru care a fost menținută
soluția primei instanțe, ceea ce afectează legalitatea hotărârii și conduce la
încălcarea principiului motivării hotărârilor judecătorești.
Primarului General al municipiului Chișinău subliniază că instanța de
apel nu s-a expus asupra art. 7 din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire
la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, care prevede expres
că mandatul demnitarului este de 4 ani, dacă un alt termen nu este stabilit
prin Constituție sau prin legea specială ce reglementează activitatea acestui
demnitar. În cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului
expiră sau a expirat, iar succesorul de competență nu intră în exercitarea
mandatului, demnitarul continuă să-și exercite mandatul până la ocuparea
funcției de către succesorul de competență.
Potrivit recurentului, mandatul lui Secrieru Sergiu din funcția de
vicepretor al sectorului Coiocana a expirat în data de 21 ianuarie 2023, fapt
confirmat prin dispoziția nr. 512-c din 09 iunie 2023, anexată la materialele
dosarului. Iar în asemenea circumstanțe pretenția privind restabilirea la locul
de muncă nu poate fi admisă/executată, respectiv angajatorul nu poate fi
obligat la achitare salariului pentru perioada ce excede mandatul prevăzut de
lege.
7
La fel, invocă faptul că instanța urma să constate încetarea raportului
de muncă a lui Secrieru Sergiu din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana
mun. Chișinău în legătură cu expirarea de drept a mandatului din data de 21
ianuarie 2023.
Avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Secrieru Sergiu, în motivarea
recursului, a invocat că, instanța de apel, a admis erori de drept material în
partea respingerii cerinței privind repararea prejudiciului moral, ceea ce a și
determinat soluționarea greșită a litigiului, precum și prejudicierea directă și
inadmisibilă a drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentului,
Secrieru Sergiu.
La fel, invocă faptul că instanțele inferioare nu s-au expus asupra
temeiniciei cererii de chemare în judecată privind repararea prejudiciului
moral prin prisma prevederilor Codului muncii, precum si asupra
argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, or, instanța este
obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cerere. Potrivit
principiilor CtEDO, toate părțile în proces trebuie auzite. Astfel, fiecare
hotărâre judecătorească urmează a fi motivată prin prisma aprecierii tuturor
argumentelor și contraargumentelor formulate de către participanții la
proces. În opinia reprezentantului lui Secrieru Sergiu, avocatul Leșan
Nicolae, instanțele inferioare au dat apreciere eronată a circumstanțelor
speței și nu au ținut cont de principiile compensării echitabile și rezonabile a
prejudiciului moral, precum și de natura dreptului lezat, în concret eliberarea
nelegitimă din serviciu a recurentului/reclamantului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
8
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs,
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile
contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării
corecte a dreptului material.”
Art. 15 alin. (1), pct. 1, lit. b) din Legea privind statutul municipiului
Chișinău nr.136 din 17 iunie 2016 prevede:
„Primarul general exercită următoarele atribuții de bază:
1) în domeniul conducerii activității executive: b) numește, modifică, suspendă și
încetează raporturile de serviciu sau de muncă, în condițiile legii, cu personalul primăriei,
pretorii, vicepretorii și secretarii preturilor de sector, conducătorii subdiviziunilor
administrației publice municipale (direcții generale, direcții, servicii etc.), conducătorii
de servicii publice, conducătorii instituțiilor publice municipale, conducătorii
întreprinderilor municipale; stabilește atribuțiile de bază ale acestora; conduce și
controlează activitatea acestora, contribuie la formarea profesională continuă.”
Art. 20 alin. (1)-(4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău
nr.136 din 17 iunie 2016 prevede:
„1) Pretorul este persoană cu funcție de demnitate publică, numit și eliberat din
funcție de către primarul general, în condițiile Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la
statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.
(2) Pretorul este reprezentant al primarului general în sector și se conduce în
activitatea sa de legislația în vigoare, dispozițiile primarului general și regulamentul de
organizare și funcționare a preturii.
(3) Pretorul este asistat de către vicepretori, care sînt persoane cu funcții de
demnitate publică, numiți și eliberați din funcție de către primarul general la propunerea
pretorului.
9
(4) Încetarea înainte de termen a mandatului pretorului și vicepretorului are loc în
conformitate cu prevederile art.22 alin.(3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu
funcții de demnitate publică. ”
Art. 2 alin. (2)-(3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la
statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede:
„Funcția de demnitate publică este o funcție publică ce se ocupă prin mandat obținut
direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condițiile legii.
Demnitarii sânt persoane care exercită funcții de demnitate publică în temeiul
Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative.”
Art. 6 alin. (1)-(3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la
statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede (în vigoare la
data relevantă speței):
„(1) Ocuparea funcției de demnitate publică are loc prin alegeri sau prin numire, în
condițiile legii. (3) În cazul în care ocuparea funcției de demnitate publică are loc prin
numire, temeiul legal al apariției raportului de exercitare a funcției este actul de numire.”
Art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la
statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede:
„(1) Mandatul demnitarului este de 4 ani, dacă un alt termen nu este stabilit prin
Constituție sau prin legea specială ce reglementează activitatea acestui demnitar.
(3) În cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului expiră sau a
expirat, iar succesorul de competență nu intră în exercitarea mandatului, demnitarul
continuă să-și exercite mandatul pînă la ocuparea funcției de către succesorul de
competență.”
Potrivit. 22 alin. (1) și (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire
la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică:
„(1) Exercitarea mandatului încetează în caz de: a) expirare a termenului, dacă
mandatul nu este prelungit în modul stabilit de lege, sau înainte de termen; b) stabilire,
prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei
persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără
soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind
reglementarea conflictului de interese; c) nedepunere a declarației de avere și interese
personale sau refuz de a o depune, în condițiile art.27 alin.(2) din Legea nr.132/2016 cu
privire la Autoritatea Națională de Integritate; d) dispunere de către instanța de judecată,
prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
(3) În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin
revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului
administrativ al autorității care l-a numit în funcție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursurilor, Completul de
judecată atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată
recurenților, prin notificare electronică (f.d.179), la 16 aprilie 2024. Din
acest motiv, recursurile a fost declarate cu respectarea prevederilor art. 245
din Codul administrativ.
10
Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că circumstanțele
prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele
procesuale anterioare denotă următoarele.
În speță, litigiul vizează legalitatea dispoziției Viceprimarului mun.
Chișinău, Ilie Ceban nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, „Cu privire la revocarea
lui Secrieru Sergiu din funcția de Vicepretor al sect. Ciocana”, în temeiul
demersului nr. 03-16/37 din 21 ianuarie 2022 al Pretorului sectorului
Ciocana Municipiul Chișinău, dnei Sinilga Școlnic, prin care s-a propus
revocarea din funcție de Vicepretor al sectorului Centru dlui Sergiu Secrieru,
exprimând neîncrederea pentru motive ce nu presupun prezența culpei
acestuia, luând în considerație poziția dlui Sergiu Secrieru în cadrul
audierilor verbale organizate înainte de emiterea unui act administrativ
individual defavorabil, în conformitate cu prevederile art. 94 din Codul
Administrativ al Republicii Moldova, art. 22 alin. (3) din Legea nr. 199/2010
„Cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică”, art. 12
din Legea nr. 270/2018 „Privind sistemul unitar de salarizare în sector
bugetar”, Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale, art. 29 alin. (2) și art. 32 din Legea nr. 436/2006 „Privind
administrația publică locală”, art. 15 alin. (1) pct. 1) lit. b), art. 16, alin. (3)
și art. 20 alin. (3) - (4) din Legea nr. 136/2016 „Privind statutul Municipiului
Chișinău”, Dispoziției Primarului General al Municipiului Chișinău nr. 55 -
dc din 20.01.2022 „Cu privire la deplasare în Federația Rusă, Sankt
Petersburg”, s-a dispus revocarea lui Secrieru Sergiu din funcția de
Vicepretor al sect. Ciocana, din data de 24 ianuarie 2022 (f.d. 30-31).
Reclamantul a susținut în fața instanței de fond lipsa de temei în
vederea revocării acestuia din funcție, considerent din care apreciază
dispoziția Viceprimarului mun. Chișinău, Ilie Ceban nr. 65-dc din 24
ianuarie 2022, ca fiind ilegală și emisă în lipsa inițierii unei proceduri
administrative, or, motivarea actelor administrative defavorabile trebuie să
conțină obligatoriu o descriere succintă a procedurii administrative care a
stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale
participanților contrare conținutului final al actului etc.
Examinând cauza, instanțele inferioare au admis parțial acțiunea,
considerând că, Viceprimarul municipiului Chișinău Ceban Ilie, la emiterea
dispoziție contestate în speță nu și-a exercitat dreptul discreționar conform
scopului acordat prin lege, iar această încălcare se materializată prin faptul
că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite,
ceea ce poartă un caracter neproporțional scopului urmărit, fapt ce denotă și
ilegalitatea lui în fond. Totodată s-a reținut că, consecințele anulării
dispoziției cu privire la revocarea din funcție sunt restabilirea în funcția
11
anterior ocupată cu aplicarea consecutivă a legislației muncii, art. 90 și art.
330 Codul muncii. Or, persoana cu demnitate publică, este persoana
antrenată în raporturi speciale de muncă, iar în lipsa unor criterii strict
determinate, ele beneficiază de drepturi și garanții de muncă, ce decurg din
normele generale ale legislației muncii și ținând cont de particularitățile
contractelor administrative.
În recurs, Primarul General al mun. Chișinăul a contestat concluziile
instanțelor inferioare, invocând neanalizarea corectă a dispozițiilor legale
incidente, în special art. 7 din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la
statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, care prevede expres că
mandatul demnitarului este de 4 ani, dacă un alt termen nu este stabilit prin
Constituție sau prin legea specială ce reglementează activitatea acestui
demnitar. În cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului
expiră sau a expirat, iar succesorul de competență nu intră în exercitarea
mandatului, demnitarul continuă să-și exercite mandatul până la ocuparea
funcției de către succesorul de competență. Potrivit recurentului, mandatul
lui Secrieru Sergiu din funcția de vicepretor al sectorului Coiocana a expirat
în data de 21 ianuarie 2023, fapt confirmat prin dispoziția nr. 512-c din 09
iunie 2023, anexată la materialele dosarului; faptul că în asemenea
circumstanțe pretenția privind restabilirea la locul de muncă nu poate fi
admisă/executată, respectiv angajatorul nu poate fi obligat la achitare
salariului pentru perioada ce excede mandatul.
Avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Secrieru Sergiu, în recurs a
invocat faptul că, instanța de apel, a admis erori de drept material în partea
respingerii cerinței privind repararea prejudiciului moral, ceea ce a și
determinat soluționarea greșită a litigiului, precum și prejudicierea directă și
inadmisibilă a drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentului,
Secrieru Sergiu, în concret eliberarea nelegitimă din serviciu a
recurentului/reclamantului.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs, Completul de
judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi
menținută, or aceasta prezintă deficiențe în motivare. Conform prevederilor
art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie
legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe
circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în
ședință de judecată.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele cauzei și
probele prezentate și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor care prezintă
12
importanță invocate de părți, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul
de procedură civilă.
Completul de judecată ține să accentueze că instanța de fond și de apel
nu au dat apreciere argumentului invocat de recurent potrivit căruia mandatul
lui Secrieru Sergiu din funcția de vicepretor al sectorului Coiocana, s-ar fi
finisat la data de 21 ianuarie 2023, când a expirat termenul de 4 ani pentru
angajarea unui demnitar, fapt confirmat prin dispoziția nr. 512-c din 9 iunie
2023, anexată la materialele dosarului. Or, instanțele ierarhic inferioare,
pronunțând deciziile sale ulterior datei de 21 ianuarie 2023, au dispus
reîncadrarea lui Secrieru Sergiu în funcție fără să dea apreciere dacă el mai
poate pretinde la funcția de demnitate publică după expirarea a 4 ani de la
momentul numirii sale.
Astfel, Completul de judecată reține că, motivarea instanței de apel,
nu poate fi reținută, aceasta neîndeplinind condițiile minimale impuse de
lege. Această eroare este posibilă a fi remediată doar prin trimitere la
rejudecare. Or, instanța ierarhic inferioară nu a dat apreciere tuturor
circumstanțelor cauzei, urmând ca la rejudecare să analize argumentele
invocate supra.
La rejudecare instanța de apel urmează să analize circumstanțele care
au stat la baza emiterii dispoziției. În lipsa unei motivări clare, există
incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței și modul în care a
fost aplicată legea materială la caz.
Or, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (ex.
Ruiz Torija c. Spaniei, Hirvisaari c. Finlandei), instanța de apel are obligația
de a răspunde motivat la criticile esențiale formulate de părți. Lipsa unei
asemenea analize reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil
garantat de art. 6 CEDO și o deficiență gravă de motivare.
Față de considerentele expuse, instanța de recurs ajunge la concluzia
că soluția adoptată de către instanța de apel nu este suficient de motivată.
Întrucât această eroare nu poate fi corectată în etapa recursului fără o
reanaliză completă a probelor și a fondului, Curtea Supremă de Justiție va
admite recursul, va casa decizia instanței de apel și va trimite cauza spre
rejudecare.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ,
13
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Primarul General al mun. Chișinău și
recursul declarat de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Secrieru Sergiu.
Casează integral decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Secrieru Sergiu împotriva Primăriei
municipiului Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău, terț
Pretura sectorului Ciocana, privind anularea actului administrativ,
restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet
de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
14