3ra-375/24 — Anularea actului administrativ, obligarea restabilirii în funcție, încasarea plăților salariale

La 15 martie 2022, avocatul Leșan Nicolae, în interesele reclamantului Secrieru Sergiu a înaintat acțiune în instanța de judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău, terț Pretura sectorului Ciocana, solicitând anularea dispoziției Viceprimarului municipiului Chișinău Ceban Ilie nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, restabilirea în funcția de Vicepretor al sectorului Ciocana, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă pentru perioada 24 ianuarie 2022 până la data emiterii hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, prin dispoziția nr. 610- dc din 29 iulie 2020 emisă de Primarul General al municipiului Chișinău, Sergiu Secrieru, a fost revocat din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana din data de 29 iulie 2020.

Prin cererea prealabilă din 1 august 2020 adresată Primarului General al municipiului Chișinău a solicitat suspendarea executării dispoziției nr. 610-dc din 29 iulie 2020 și abrogarea acesteia ca fiind emisă prematur și ilegal.

A indicat reclamantul că, prin răspunsul din 15 august 2020 nr. S- 3008/1/20 s-a respins cererea prealabilă ca fiind una neîntemeiată, invocându-se că, dispoziția a fost emisă în conformitate cu normele legale.

Reclamantul a menționat că, la data de 26 august 2020 a înaintat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 610-dc din 29 iulie 2020 emisă de Primarul General al municipiului Chișinău de revocare a lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana cu restabilirea în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana. 1

Prin hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea.

A menționat că prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Sergiu Secrieru împotriva Primarului General al mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe, Pretura sectorului Ciocana, mun. Chișinău, Istrati Dorian și Elena Triboi, cu privire la anularea dispoziției nr. 610-dc din 29 iulie 2020 cu privire la revocarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, mun. Chișinău, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral precum și a cheltuielilor de judecată. S-a emis o nouă decizie prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Sergiu Secrieru. S-a anulat dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr. 610- dc din 29 iulie 2020 cu privire la revocarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău. S-a restabilit Sergiu Secrieru, în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, mun. Chișinău. S-a încasat din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Sergiu Secrieru, salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 29 iulie 2020-10 noiembrie 2021, cu reținerea impozitului obligatoriu. S-a declarat inadmisibilă pretenția cu privire la încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău, în beneficiul lui Sergiu Secrieru, a prejudiciului moral în cuantum de 3 salarii medii. În partea restabilirii lui Sergiu Secrieru, în funcția de vicepretor al Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău și încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Sergiu Secrieru, a salariului în mărimea unui salariu mediu, decizia se execută imediat.

Reclamantul a susținut că, deși, conform deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus că în partea restabilirii lui Sergiu Secrieru, în funcția de vicepretor al Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău și încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Sergiu Secrieru, a salariului în mărimea unui salariu mediu, decizia se execută imediat, doar peste trei luni, la data de 21 ianuarie 2022, Viceprimarul municipiului Chișinău, Ilie Ceban a emis dispoziția nr. 64-dc prin care a dispus restabilirea lui Sergiu Secrieru în funcția de Vicepretor al Preturii sect. Ciocana a municipiului Chișinău.

În acest context a menționat că, la data de 21 ianuarie 2022 a fost restabilit în funcția de Vicepretor al Preturii sect. Ciocana a municipiului Chișinău, ordinul fiindu-i adus la cunoștință la data de 21 ianuarie 2022 ora 11.05. 2

A relatat reclamantul că, tot la data de 21 ianuarie 2022, pretorul sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, prin demersul nr. 03-16/39 a solicitat revocarea lui Sergiu Secrieru - imediat din funcția de vicepretor, pentru motive ce nu presupun culpa.

Prin dispoziția viceprimarului Ilie Ceban nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, Sergiu Secrieru a fost revocat din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana începând cu 24 ianuarie 2022.

La data de 31 ianuarie 2022 a depus o cerere prealabilă, prin care a solicitat dispunerea anulării ca fiind ilegal și emis contrar prevederilor legale actul contestat- dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău, Ilie Ceban nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022 cu restabilirea lui Secrieru Sergiu în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana și repararea prejudiciu moral în mărime de trei salarii medii.

A menționat reclamantul că, deși, prin acte judecătorești s-au constatat ilegalitățile admise de către Primăria mun. Chișinău la emiterea dispozițiilor de revocare a lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, Viceprimarul Ilie Ceban în mod abuziv a emis din nou o dispoziție de revocare din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana.

A invocat că, în conformitate cu art. 16 Cod de procedură civilă, hotărârile, încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sânt obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi. În acest context, decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021 și decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021 urmează să producă efecte juridice și să fie executate de către toate autoritățile, în speță Primăria mun. Chișinău și Pretura sectorului Ciocana or, abordarea de către autoritățile administrative a unei alte conduite decât cea prescrisă de lege reprezentă un exercițiu arbitrar și care urmează a fi contracarat în mod punitiv.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) Cod administrativ, dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală. Potrivit art. 137 alin. (1) din Codul administrativ, în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să 3 acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, încălcările comise în exercițiul mandatului atrag răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală în condițiile legii. Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către persoana cu funcție de demnitate publică a obligațiilor, prerogativelor și competențelor sale, indiferent de prezenta culpei, poate atrage după sine revocarea sau eliberarea din funcție.

Temeiul și cauzele revocării sau eliberării din funcție din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ corespunzător.

În acest context a accentuat reclamantul că, în dispoziția nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, nu s-au indicat motivele de fapt ce au constituit temei de revocare a lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana. Or, indicarea a notei pretorului sectorului Ciocana nr.03-16/39 din 21 ianuarie 2022 și enumerarea normelor de drept și anume art. 4 din Legea nr. 199/2010 nu poate fi apreciată ca o motivarea corespunzătoare a soluției adoptate, care să corespundă principiului transparenței.

A susținut reclamantul că revocarea din funcție înainte de termen se face doar în caz de neexecutare sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor, prerogativelor și competențelor sale, precum și în cazul în care nu sunt respectate prevederile privind încetarea incompatibilității, condiții ce nu se atestă în speță.

A relatat reclamantul că, dispoziția nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022 cu privire la revocarea lui Sergiu Secrieru din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana, a fost emisă în lipsa inițierii unei proceduri administrative, or, motivarea actelor administrative defavorabile trebuie să conțină obligatoriu o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc.

Cu referire la prevederile art. 89 alin. (1) din Codul muncii, a relatat reclamantul că, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanței de judecată.

Conform art. 90 din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către 4 angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într- o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc); c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.

Art. 330 Codul muncii, prevede obligația angajatorului de a repara prejudiciul cauzat persoanei ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. Angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci.

În circumstanțele expuse, Secrieru Sergiu a solicitat, încasarea din contul pârâtului a salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu data de 24 ianuarie 2022 până la data de emiterii hotărârii judecătorești.

Totodată, reieșind cin comportamentul Primarului municipiului Chișinău și a Viceprimarului manifestat prin emiterea repetată a dispoziției de revocare din funcție nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, a lui Sergiu Secrieru, astfel, fiind discriminat în mod abuziv și nejustificativ, precum și fiindu-i îngrădit în mod ilegal dreptul la muncă garantat de legislație, a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii.

Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, a solicitat, anularea dispoziției Viceprimarului municipiului Chișinău, Ceban Ilie nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, restabilirea în funcția de Vicepretor al sectorului Ciocana, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă în perioada 24 ianuarie 2022 până la data emiterii hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

De asemenea, manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, la 11 aprilie 2023, a contestat-o cu apel, Primarul General al municipiului Chișinău.

La 17 mai 2024, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 6 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Secrieru Sergiu, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea în care acțiunea a fost respinsă și emiterea unei noi hotărârii, prin care acțiunea să fie admisă și în această parte.

În acest context, Primarul General al municipiului Chișinău, a susținut că atât instanța de fond, cât și cea de apel, au reținut în mod greșit situația de fapt și au aplicat eronat dispozițiile legale incidente în cauză.

A menționat că instanța de apel nu a cercetat pe deplin augmentele prezentate de reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, a apreciat vădit nerezonabil probele, emițând o hotărâre arbitrară și contrară cadrului legal.

Potrivit Primarului General al municipiului Chișinău, instanțele inferioare nu au efectuat o analiză corectă a competențelor legale ale autorității emitente și au ignorat temeiurile juridice care justifică legalitatea dispoziției. În acest sens, subliniază că consideră greșită poziția instanței potrivit căreia actul administrativ individual este emis fără o motivare, or, în preambulul dispoziției contestate sunt expuse considerentele, temeiurile esențiale luate în considerare de către autoritatea publică pentru justificarea emiterii actului administrativ, fără a fi necesare aplicarea consecințelor pentru anularea acestuia. Totodată, a comunicat că Secrieru Sergiu a fost audiat verbal, fapt confirmat prin motivele și argumentele prezentate de acesta în cererea de chemare în judecată. .

Recurentul consideră că decizia instanței de apel nu conține o justificare corespunzătoare cu privire la motivele pentru care a fost menținută soluția primei instanțe, ceea ce afectează legalitatea hotărârii și conduce la încălcarea principiului motivării hotărârilor judecătorești.

Primarului General al municipiului Chișinău subliniază că instanța de apel nu s-a expus asupra art. 7 din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, care prevede expres că mandatul demnitarului este de 4 ani, dacă un alt termen nu este stabilit prin Constituție sau prin legea specială ce reglementează activitatea acestui demnitar. În cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului expiră sau a expirat, iar succesorul de competență nu intră în exercitarea mandatului, demnitarul continuă să-și exercite mandatul până la ocuparea funcției de către succesorul de competență.

Potrivit recurentului, mandatul lui Secrieru Sergiu din funcția de vicepretor al sectorului Coiocana a expirat în data de 21 ianuarie 2023, fapt confirmat prin dispoziția nr. 512-c din 09 iunie 2023, anexată la materialele dosarului. Iar în asemenea circumstanțe pretenția privind restabilirea la locul de muncă nu poate fi admisă/executată, respectiv angajatorul nu poate fi obligat la achitare salariului pentru perioada ce excede mandatul prevăzut de lege. 7

La fel, invocă faptul că instanța urma să constate încetarea raportului de muncă a lui Secrieru Sergiu din funcția de vicepretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău în legătură cu expirarea de drept a mandatului din data de 21 ianuarie 2023.

Avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Secrieru Sergiu, în motivarea recursului, a invocat că, instanța de apel, a admis erori de drept material în partea respingerii cerinței privind repararea prejudiciului moral, ceea ce a și determinat soluționarea greșită a litigiului, precum și prejudicierea directă și inadmisibilă a drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentului, Secrieru Sergiu.

La fel, invocă faptul că instanțele inferioare nu s-au expus asupra temeiniciei cererii de chemare în judecată privind repararea prejudiciului moral prin prisma prevederilor Codului muncii, precum si asupra argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, or, instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cerere. Potrivit principiilor CtEDO, toate părțile în proces trebuie auzite. Astfel, fiecare hotărâre judecătorească urmează a fi motivată prin prisma aprecierii tuturor argumentelor și contraargumentelor formulate de către participanții la proces. În opinia reprezentantului lui Secrieru Sergiu, avocatul Leșan Nicolae, instanțele inferioare au dat apreciere eronată a circumstanțelor speței și nu au ținut cont de principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, precum și de natura dreptului lezat, în concret eliberarea nelegitimă din serviciu a recurentului/reclamantului.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. 8 (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs,

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ: „(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 15 alin. (1), pct. 1, lit. b) din Legea privind statutul municipiului Chișinău nr.136 din 17 iunie 2016 prevede: „Primarul general exercită următoarele atribuții de bază: 1) în domeniul conducerii activității executive: b) numește, modifică, suspendă și încetează raporturile de serviciu sau de muncă, în condițiile legii, cu personalul primăriei, pretorii, vicepretorii și secretarii preturilor de sector, conducătorii subdiviziunilor administrației publice municipale (direcții generale, direcții, servicii etc.), conducătorii de servicii publice, conducătorii instituțiilor publice municipale, conducătorii întreprinderilor municipale; stabilește atribuțiile de bază ale acestora; conduce și controlează activitatea acestora, contribuie la formarea profesională continuă.”

Art. 20 alin. (1)-(4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău nr.136 din 17 iunie 2016 prevede: „1) Pretorul este persoană cu funcție de demnitate publică, numit și eliberat din funcție de către primarul general, în condițiile Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. (2) Pretorul este reprezentant al primarului general în sector și se conduce în activitatea sa de legislația în vigoare, dispozițiile primarului general și regulamentul de organizare și funcționare a preturii. (3) Pretorul este asistat de către vicepretori, care sînt persoane cu funcții de demnitate publică, numiți și eliberați din funcție de către primarul general la propunerea pretorului. 9 (4) Încetarea înainte de termen a mandatului pretorului și vicepretorului are loc în conformitate cu prevederile art.22 alin.(3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. ”

Art. 2 alin. (2)-(3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede: „Funcția de demnitate publică este o funcție publică ce se ocupă prin mandat obținut direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condițiile legii. Demnitarii sânt persoane care exercită funcții de demnitate publică în temeiul Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative.”

Art. 6 alin. (1)-(3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede (în vigoare la data relevantă speței): „(1) Ocuparea funcției de demnitate publică are loc prin alegeri sau prin numire, în condițiile legii. (3) În cazul în care ocuparea funcției de demnitate publică are loc prin numire, temeiul legal al apariției raportului de exercitare a funcției este actul de numire.”

Art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede: „(1) Mandatul demnitarului este de 4 ani, dacă un alt termen nu este stabilit prin Constituție sau prin legea specială ce reglementează activitatea acestui demnitar. (3) În cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului expiră sau a expirat, iar succesorul de competență nu intră în exercitarea mandatului, demnitarul continuă să-și exercite mandatul pînă la ocuparea funcției de către succesorul de competență.”

Potrivit. 22 alin. (1) și (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică: „(1) Exercitarea mandatului încetează în caz de: a) expirare a termenului, dacă mandatul nu este prelungit în modul stabilit de lege, sau înainte de termen; b) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese; c) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art.27 alin.(2) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate; d) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate. (3) În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție.”

Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că circumstanțele prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă următoarele.

În speță, litigiul vizează legalitatea dispoziției Viceprimarului mun. Chișinău, Ilie Ceban nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, „Cu privire la revocarea lui Secrieru Sergiu din funcția de Vicepretor al sect. Ciocana”, în temeiul demersului nr. 03-16/37 din 21 ianuarie 2022 al Pretorului sectorului Ciocana Municipiul Chișinău, dnei Sinilga Școlnic, prin care s-a propus revocarea din funcție de Vicepretor al sectorului Centru dlui Sergiu Secrieru, exprimând neîncrederea pentru motive ce nu presupun prezența culpei acestuia, luând în considerație poziția dlui Sergiu Secrieru în cadrul audierilor verbale organizate înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil, în conformitate cu prevederile art. 94 din Codul Administrativ al Republicii Moldova, art. 22 alin. (3) din Legea nr. 199/2010 „Cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică”, art. 12 din Legea nr. 270/2018 „Privind sistemul unitar de salarizare în sector bugetar”, Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, art. 29 alin. (2) și art. 32 din Legea nr. 436/2006 „Privind administrația publică locală”, art. 15 alin. (1) pct. 1) lit. b), art. 16, alin. (3) și art. 20 alin. (3) - (4) din Legea nr. 136/2016 „Privind statutul Municipiului Chișinău”, Dispoziției Primarului General al Municipiului Chișinău nr. 55 - dc din 20.01.2022 „Cu privire la deplasare în Federația Rusă, Sankt Petersburg”, s-a dispus revocarea lui Secrieru Sergiu din funcția de Vicepretor al sect. Ciocana, din data de 24 ianuarie 2022 (f.d. 30-31).

Reclamantul a susținut în fața instanței de fond lipsa de temei în vederea revocării acestuia din funcție, considerent din care apreciază dispoziția Viceprimarului mun. Chișinău, Ilie Ceban nr. 65-dc din 24 ianuarie 2022, ca fiind ilegală și emisă în lipsa inițierii unei proceduri administrative, or, motivarea actelor administrative defavorabile trebuie să conțină obligatoriu o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc.

Examinând cauza, instanțele inferioare au admis parțial acțiunea, considerând că, Viceprimarul municipiului Chișinău Ceban Ilie, la emiterea dispoziție contestate în speță nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar această încălcare se materializată prin faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce poartă un caracter neproporțional scopului urmărit, fapt ce denotă și ilegalitatea lui în fond. Totodată s-a reținut că, consecințele anulării dispoziției cu privire la revocarea din funcție sunt restabilirea în funcția 11 anterior ocupată cu aplicarea consecutivă a legislației muncii, art. 90 și art. 330 Codul muncii. Or, persoana cu demnitate publică, este persoana antrenată în raporturi speciale de muncă, iar în lipsa unor criterii strict determinate, ele beneficiază de drepturi și garanții de muncă, ce decurg din normele generale ale legislației muncii și ținând cont de particularitățile contractelor administrative.

În recurs, Primarul General al mun. Chișinăul a contestat concluziile instanțelor inferioare, invocând neanalizarea corectă a dispozițiilor legale incidente, în special art. 7 din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, care prevede expres că mandatul demnitarului este de 4 ani, dacă un alt termen nu este stabilit prin Constituție sau prin legea specială ce reglementează activitatea acestui demnitar. În cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului expiră sau a expirat, iar succesorul de competență nu intră în exercitarea mandatului, demnitarul continuă să-și exercite mandatul până la ocuparea funcției de către succesorul de competență. Potrivit recurentului, mandatul lui Secrieru Sergiu din funcția de vicepretor al sectorului Coiocana a expirat în data de 21 ianuarie 2023, fapt confirmat prin dispoziția nr. 512-c din 09 iunie 2023, anexată la materialele dosarului; faptul că în asemenea circumstanțe pretenția privind restabilirea la locul de muncă nu poate fi admisă/executată, respectiv angajatorul nu poate fi obligat la achitare salariului pentru perioada ce excede mandatul.

Avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Secrieru Sergiu, în recurs a invocat faptul că, instanța de apel, a admis erori de drept material în partea respingerii cerinței privind repararea prejudiciului moral, ceea ce a și determinat soluționarea greșită a litigiului, precum și prejudicierea directă și inadmisibilă a drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentului, Secrieru Sergiu, în concret eliberarea nelegitimă din serviciu a recurentului/reclamantului.

Examinând cauza în raport de motivele de recurs, Completul de judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta prezintă deficiențe în motivare. Conform prevederilor art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele cauzei și probele prezentate și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor care prezintă 12 importanță invocate de părți, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată ține să accentueze că instanța de fond și de apel nu au dat apreciere argumentului invocat de recurent potrivit căruia mandatul lui Secrieru Sergiu din funcția de vicepretor al sectorului Coiocana, s-ar fi finisat la data de 21 ianuarie 2023, când a expirat termenul de 4 ani pentru angajarea unui demnitar, fapt confirmat prin dispoziția nr. 512-c din 9 iunie 2023, anexată la materialele dosarului. Or, instanțele ierarhic inferioare, pronunțând deciziile sale ulterior datei de 21 ianuarie 2023, au dispus reîncadrarea lui Secrieru Sergiu în funcție fără să dea apreciere dacă el mai poate pretinde la funcția de demnitate publică după expirarea a 4 ani de la momentul numirii sale.

Astfel, Completul de judecată reține că, motivarea instanței de apel, nu poate fi reținută, aceasta neîndeplinind condițiile minimale impuse de lege. Această eroare este posibilă a fi remediată doar prin trimitere la rejudecare. Or, instanța ierarhic inferioară nu a dat apreciere tuturor circumstanțelor cauzei, urmând ca la rejudecare să analize argumentele invocate supra.

La rejudecare instanța de apel urmează să analize circumstanțele care au stat la baza emiterii dispoziției. În lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea materială la caz.

Or, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (ex. Ruiz Torija c. Spaniei, Hirvisaari c. Finlandei), instanța de apel are obligația de a răspunde motivat la criticile esențiale formulate de părți. Lipsa unei asemenea analize reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO și o deficiență gravă de motivare.

Față de considerentele expuse, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel nu este suficient de motivată.

Întrucât această eroare nu poate fi corectată în etapa recursului fără o reanaliză completă a probelor și a fondului, Curtea Supremă de Justiție va admite recursul, va casa decizia instanței de apel și va trimite cauza spre rejudecare.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, 13 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Primarul General al mun. Chișinău și recursul declarat de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Secrieru Sergiu. Casează integral decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Secrieru Sergiu împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău, terț Pretura sectorului Ciocana, privind anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 14