2ra-471/23 — anularea ordinelor de sanctionare, restabilirea la munca, incasarea prejudiciului materail si moral, cit si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-471/23 — anularea ordinelor de sanctionare, restabilirea la munca, incasarea prejudiciului materail si moral, cit si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 2ra-471/23

2-21168551-01-2ra-27032023

Prima instanță: Judecătoria Сhișinău, sediul Centru (jud. E. Culinca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

13 martie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Direcția Generală

Asistență Medicală și Socială,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sorin Roibu

împotriva Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a Consiliului mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii, privind

anularea ordinelor de sancționare, restabilirea la muncă, încasarea prejudiciului

material și moral, cât și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 8 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 15 noiembrie 2021, Sorin Roibu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a Consiliului

municipal Chișinău (în baza Deciziei privind modificarea datelor din Registrul

de stat al unităților de drept din 11 noiembrie 2021, denumirea Direcției Generale

Asistență Socială și Sănătate a Consiliului municipal Chișinău a fost modificată

în Direcția Generală Asistență Medicală și Socială), intervenient accesoriu

Inspectoratul de Stat al Muncii privind anularea ordinelor, restabilirea la muncă,

încasarea prejudiciului și altor sume.

În motivarea cererii de chemare în judecată a menționat că, la *** *** ***,

între Sorin Roibu și Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate a fost semnat

contractul individual de muncă nr. ***/***, în temeiul căruia a fost emis ordinul

nr. ***-***, prin care reclamantul a fost angajat în calitate de jurist în cadrul

Secției juridice din cadrul Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a

Consiliului municipal Chișinău cu un salariu de funcție în mărime de *** de

lei/lunar.

A indicat reclamantul că, în urma unei anchete de serviciu, la *** *** ***,

s-a emis ordinul nr. ***-***, prin care s-a aplicat lui Sorin Roibu, jurist în secția

juridică din cadrul Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a Consiliului

1

municipal Chișinău sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”, din ***

*** ***.

În rezultatul unei alte anchete de serviciu, la *** *** ***, s-a emis ordinul

nr. ***-***, prin care s-a aplicat lui Sorin Roibu, jurist în Secția juridică din

cadrul Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate sancțiunea disciplinară

sub formă de „mustrare aspră”.

A relatat că, astfel, la *** *** ***, în lipsa unei anchete de serviciu,

directorul interimar al Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a

Consiliului municipal Chișinău a emis ordinul nr. ***-***, privind eliberarea

reclamantului din funcția de jurist.

La 11 octombrie 2021, reclamantul a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a Consiliului

municipal Chișinău, solicitând anularea ordinului nr. ***-*** din *** *** ***

și repararea prejudiciului material/moral.

Ulterior, la 7 octombrie 2021, a înaintat cerere prealabilă către Direcția

Generala Asistență Socială și Sănătate a Consiliului municipal Chișinău,

solicitând anularea ordinului nr. ***-*** din *** *** ***.

A comunicat că, *** *** ***, a înaintat cerere prealabilă privind anularea

ordinului nr. ***-*** din *** *** ***, invocând mai multe încălcări, inclusiv și

faptul că sancțiunea disciplinară de concediere a fost emisă fără a fi efectuată

ancheta de serviciu.

Prin răspunsul din 02 noiembrie 2021 al Direcției Generale Asistență

Socială și Sănătate a Consiliului municipal Chișinău, s-a confirmat că, există

doar două anchete de serviciu în urma căruia a fost sancționat disciplinar Sorin

Roibu cu „mustrare” și „mustrare aspră”, iar concedierea a avut loc în temeiul

art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, fără a fi efectuată o anchetă de serviciu.

Reclamantul a notat că ordinul de sancționare este vădit neîntemeiat, emis

cu încălcarea normelor legale, nefiind indicate expres și exhaustiv ce norme

legale au fost încălcate de către salariat, care au fost consecințele grave, cât și

prejudiciul cauzat unității în urma abaterii imputate acestuia.

A remarcat că constatările precum că existau greșeli gramaticale și de

punctuație nu pot constitui un temei de aplicare a sancțiuni disciplinare, deoarece

nu s-a făcut o atestare în conformitate cu regulamentele aprobate de Guvern.

Astfel, a opinat că ordinul nr. ***-*** din *** *** ***cu privire la aplicarea

sancțiunii sub formă de „mustrare aspră” este ilegal, abuziv, neîntemeiat și nul.

În continuare, reclamantul a menționat că norma art. 86 alin. (1) lit. g) din

Codul muncii, în temeiul căreia a fost concediat, nu poate fi aplicată

independent, deoarece art. 206 din Codul muncii, care prevede concedierea în

temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, este o normă de trimitere, pentru

aplicarea căreia este necesară efectuarea anchetei de serviciu, stabilirea abaterii

disciplinare și apoi dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 86 alin. (1) lit.

g) din Codul muncii, urmează a fi concediat.

În opinia reclamantului, aplicarea unei sancțiuni disciplinare sub formă de

concediere, în temeiurile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. g) și r) din Codul

muncii, precum și în temeiul a două sancțiuni disciplinare sub formă de mustrare

și mustrarea aspră este în contradicție cu art. 206 alin. (4), potrivit căreia pentru

2

aceeași abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune, iar în

prezenta speță a fost aplicată sancțiunea de concediere din considerentul că

anterior a avut două sancțiuni disciplinare, de facto, ar dubla sancțiunile aplicate

anterior.

În concluzie, reclamantul a enunțat că, ordinul nr. ***-***din *** *** ***

cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare „concedierea” este ilegal, abuziv,

neîntemeiat și nul și prin urmare și concedierea este ilegală, în lipsa unei abateri

disciplinare prevăzute de actele legale.

Reiterând caracterul ilegal al eliberării din funcție, în temeiul normelor

legale enunțate, Sorin Roibu a remarcat că angajatorul urmează să-i achitate

salariu pentru toată perioada cât a fost concediat ilegal, și anume, suma de 5970

de lei, începând cu 27 septembrie 2021 până la data pronunțării unei hotărâri

judecătorești. La 10 noiembrie 2021, salariul restant constituia suma de 9850,50

de lei.

În temeiul art. 330 alin. (2) din Codul muncii, reclamantul a solicitat să fie

încasată de la pârâtă o penalitate în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită,

pentru fiecare zi de întârziere, care la 10 noiembrie 2021, constituia suma de

250,74 de lei.

În același timp, reclamantul, în conformitate cu art. 329 din Codul muncii,

a solicitat să fie reparat prejudiciu moral în mărime de 75000 de lei, care de fapt

nu ar acoperi presiunile exercitate de către conducerea Direcției Generale

Asistență Socială și Sănătate a Consiliului municipal Chișinău asupra

salariatului/reclamant în perioada lunilor iunie-septembrie 2021 și nu va acoperi

emoțiile și umilința prin care a trecut în momentul când a fost sancționat

disciplinar, ulterior concediat ilegal, însă îi va oferi o satisfacție morală

echitabilă în comparație cu cele suportate.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea ordinului

Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a Consiliului municipal

Chișinău nr. ***-*** din *** *** *** privind aplicarea sancțiunii disciplinare

sub formă de mustrare aspră și a ordinului Direcției Generale Asistență Socială

și Sănătate nr. ***-*** din *** *** *** cu privire la concediere, restabilirea în

funcția deținută până la concediere, cu achitarea salariului lunar pentru perioada

absenței forțate de la locul de muncă, care la 12 ianuarie 2022, constituia suma

de 21193 de lei, penalității în mărime de 2489,49 de lei, prejudiciului moral în

mărime de 75000,00 de lei, cât și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată

(f.d. 37).

Prin hotărârea din 25 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sorin Roibu.

S-a anulat ordinul Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a

Consiliului municipal Chișinău nr. ***-*** din *** *** *** privind aplicarea

sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră lui Sorin Roibu.

S-a anulat ordinul Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a

Consiliului municipal Chișinău nr. ***-*** din *** *** *** cu privire la

concedierea lui Sorin Roibu. S-a restabilit Sorin Roibu în funcția de jurist al

Secției juridice din cadrul Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a

Consiliului municipal Chișinău.

3

S-a obligat Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate a Consiliului

municipal Chișinău să calculeze și să achite lui Sorin Roibu salariul lunar pentru

perioada absenței forțate de la locul de muncă, începând cu 27 septembrie 2021

până la restabilirea în funcție, cu reținerea contribuțiilor obligatorii la Serviciul

Fiscal de Stat, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Casa Națională

de Asigurări Sociale.

S-a încasat de la Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate a

Consiliului municipal Chișinău, în beneficiul lui Sorin Roibu prejudiciul moral

în mărime de 5970 de lei.

S-a încasat de la Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate a

Consiliului municipal Chișinău în beneficiul lui Sorin Roibu cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 5000 de lei. În rest, acțiunea s-a respins, ca

neîntemeiată (vol. I, f.d. 97, 106-115).

La 28 februarie 2022, în termenul legal, prin intermediul cancelariei

instanței de fond, Direcția Generală Asistență Medicală și Socială a Consiliului

municipal Chișinău a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 25

februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere integrală a acțiunii (vol. I, f.d.101-103).

Prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel declarată de Direcția Generală Asistență Medicală și Socială a

Consiliului municipal Chișinău și s-a menținut hotărârea din 25 februarie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d.184, 185-202).

În consolidarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a notat că, reținerea

pretinselor abateri precum calitatea și aspectul actelor juridice elaborate și

prezentate în instanță de către Sorin Roibu este inferioară standardelor

profesionale și inadmisibilă pentru reprezentarea intereselor Direcției Generale

Asistență Socială și Sănătate a Consiliului municipal Chișinău în instanțele de

judecată, nerespectarea prevederilor hotărârii Guvernului nr. 618 din 5

octombrie 1993 privind aprobarea Regulilor de întocmire a documentelor

organizatorice și de dispoziție și instrucțiunii-tip cu privire la ținerea lucrărilor

de secretariat în organele administrației publice centrale de specialitate și ale

autoadministrării locale ale Republicii Moldova și Instrucțiunii cu privire la

ordonarea documentelor în organizațiile, instituțiile și întreprinderile Republicii

Moldova, depistarea multitudinilor de greșeli textuale și gramaticale în actele de

ieșire, nu pot constitui în fapt temeiul unei abateri în condițiile în care ultimile

nu rezultă din obligațiile stabilite din fișa de post, regulamentul intern sau lege,

ori aceste obligațiuni imputate salariatului constituie obligații de diligență ce se

bazează pe competență și nu obligațiuni de rezultat.

Instanța de apel a stipulat că, în lipsa unei motivări în fapt și în drept a

ordinului nr. ***-***, prin care s-a aplicat lui Sorin Roibu sancțiunea

disciplinară sub formă de „mustrare aspră” din data de 14 septembrie 2021, în

conformitate cu art. 206 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, în baza notei

informative a Comisiei de anchetă, sancțiunea disciplinară aplicată este una

arbitrară și contrară art. 210 alin.(1) lit. a) din Codul muncii.

4

Cu referire la ordinul nr. ***-*** din *** *** *** cu privire la concediere,

Curtea de Apel Chișinău a notat că, din conținutul ordinelor cu nr. ***-*** din

*** *** *** și nr. ***-*** din *** *** *** cu privire la aplicarea sancțiunilor

disciplinare se deduce lipsa temeiurilor de fapt, care au stat la baza stabilirii

sancțiunilor disciplinare respective aplicate lui Sorin Roibu, or, sancțiunea

disciplinară aplicată urmează a fi individualizată în raport cu gravitatea abaterii

disciplinare, luându-se în considerare împrejurările în care a fost comisă fapta,

gradului de vinovăție și consecințele abaterii disciplinare.

Instanța de apel a stabilit că angajatorul Direcția Generală Asistență Socială

și Sănătate a Consiliului municipal Chișinău, la emiterea ordinului nr. ***-***

din *** *** *** privind aplicarea sancțiunilor disciplinare, a omis prevederile

art. 210 alin.(1) din Codul muncii, precum și în mod vădit nu-i poate fi aplicată

reclamantului/intimat prevederile art. 86 lit. g) din Codul muncii, or, din

conținutul actelor contestate nu rezultă expres și exhaustiv care atribuții de

serviciu, stipulate în fișa de post și regulamentul intern, au fost încălcate de către

Sorin Roibu în mod concret, similar și în cazul concedierii nu s-a stabilit

comiterea vreunei abateri disciplinare.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că, simpla afirmație a apelantului

despre aceea că, instanța de fond nu s-a expus asupra probelor ce demonstrează

activitatea necorespunzătoare a angajatului (juristului) Sorin Roibu, or, instanța

de fond corect a concluzionat că, la baza temeiniciei măsurilor de sancționare

dispuse de angajator și aplicarea criteriilor de individualizare și de stabilirea

sancțiunii disciplinare, nu a stat o concluzie certă, care să demonstreze vinovăția

salariatului în comiterea abaterilor disciplinare imputate, dar concluzii bazate pe

presupuneri arbitrare, iar la situația din 27 septembrie 2021 nu s-ar fi stabilit

comiterea unei anumite abateri disciplinare, fiind doar concediat pentru faptul că

anterior ar fi fost sancționat de 2 ori, fără a constata că acesta ar mai fi comis

abateri.

Instanța de apel a conchis că prima instanță a determinat corect raportul

juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au

fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă,

obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată

cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

La 28 februarie 2023, Direcția Generală Asistență Medicală și Socială a

depus recurs împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic

inferioare și pronunțarea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în

judecată să fie respinsă.

În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în cererea de apel și în referința depusă asupra cererii de

chemare în judecată, suplimentar invocând că instanța de apel a interpretat în

mod eronat legea, a aplicat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar

probele la dosar.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

5

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 08

decembrie 2022. La 03 ianuarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat

părților, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei din 08 decembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău, însă date privind recepționarea acesteia lipsesc la

dosar.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 28 februarie 2023 ( vol. II, f.d.

1-9).

La 27 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Direcția

Generală Asistență Medicală și Socială împotriva deciziei din 08 decembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,

întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

Prin referința din 19 aprilie 2023, Sorin Roibu a solicitat declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au

fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la

01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate a

Consiliului municipal Chișinău a fost depus până la data intrării în vigoare a

Legii nr. 246 din 17 martie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Direcția Generală Asistență

Medicală și Socială, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului, 28 februarie 2023, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

6

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor

invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că Direcția Generală Asistență

Medicală și Socială a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(1),

(2) lit. a.), c) și d) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 28 februarie

2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta

a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. a), c) și

d) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, nu a stabilit că normele aplicate suscită

îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins

norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers sau a aplicat în

mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în

cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume

dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de

procedură civilă.

Din recursul declarat de către Direcția Generală Asistență Medicală și

Socială nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

7

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale

unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Direcția Generală Asistență

Medicală și Socială nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului

și drept urmare, este inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Direcția Generală Asistență

Medicală și Socială, împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

8