3ra-38/21 — contestarea actelor administrative, restabilire la lucrum încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative, restabilire la lucrum încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- solutionarea cererilor si demersurilor participantilor la proces
3ra-38/21 — contestarea actelor administrative, restabilire la lucrum încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-38/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)
DECIZIE
31 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Ala Cobăneanu
Galina Stratulat
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
examinând recursurile depuse de către Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale și Mihail Ciocanu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru, încasarea
salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral, la
cererea reconvențională depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității
contractului individual de muncă și contestarea actului administrativ și la cererea de
chemare în judecată depusă de către Mihail Ciocanu împotriva Ministerului
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și lui Gheorghe Ciobanu cu privire la
constatarea nulității contractului individual de muncă,
împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
casată hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a
fost emisă o nouă hotărâre
constată:
La 30 octombrie 2015 Gheorghe Ciobanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul pârâtului nr. 101-
P §1 din 03 august 2015 i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare
aspră în perioada cînd activa în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare
Publice Institutul de Medicină Urgentă. Drept temei pentru emiterea acestui ordin a
servit raportul de evaluare din 03 iulie 2015, întocmit de grupul de lucru al
Ministerului Sănătății instituit prin dispoziția nr. 360-d din 18 iunie 2015.
1
A menționat că, conform raportului de evaluare din 03 iulie 2015, întocmit de
către grupul de lucru al Ministerului Sănătății, în urma evaluării procedurilor de
achiziționare a lucrărilor de renovare a spațiilor necesare pentru instalarea utilajului
medical de performanță s-a stabilit că, procedura de licitație publică prevăzută
obligatoriu de Legea achizițiilor publice nr. 96-XVI din 13 aprilie 2007 nu a fost
efectuată, vreun contract de efectuare a lucrărilor cu antreprenorii de către
conducerea IMSP Institutul de Medicină Urgentă nu a fost semnat, contrar normelor
imperative ale Regulamentului privind realizarea achizițiilor publice de servicii de
proiectare a lucrărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 352 din 05 mai
2009 și Regulamentului cu privire la achizițiile publice de lucrări, aprobat prin
Hotărârea Guvernului RM nr. 834 din 13 septembrie 2010.
A susținut că, aceste concluzii ale grupului de lucru al Ministerului Sănătății
nu corespund realității, ci poartă un caracter tendențios, cu scopul de a fi sancționat
din orice motiv.
A afirmat că, contrar condițiilor specifice și situației financiar-economice
precare din țară, ce au dictat necesitatea întreprinderii de către el, care deținea funcția
de director al IMSP Institutul de Medicină Urgentă, a unor acțiuni prompte și
urgente, întru neadmiterea cauzării de prejudicii materiale foarte mari instituției,
tendențios a fost sancționat disciplinar.
A relatat că, prin acțiunile Ministerului Sănătății i-a fost încălcat dreptul la
muncă, garantat de Constituția RM, fiindu-i cauzate prejudicii materiale și morale.
A solicitat anularea ordinului Ministerului Sănătății nr. 101-P §1 din 03 august
2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu” și
încasarea din contul Ministerului Sănătății a cheltuielilor de judecată.
La 11 noiembrie 2015 Gheorghe Ciobanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actelor
administrative, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la
lucru și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, conform ordinului Ministerului
Sănătății nr. 106-P §2 din 17 august 2015 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe
Ciobanu”, a fost concediat din funcția de director al Instituției Medico-Sanitare
Publice Institutul de Medicină Urgentă din 17 august 2015, în baza art. 86 alin. (1)
lit. g) din Codul muncii.
A menționat că, tot la 17 august 2015, înainte de aducerea la cunoștință a
ordinului nr. 106-P § 2 din 17 august 2015 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe
Ciobanu”, colaboratorii Ministerului Sănătății i-au prezentat spre cunoștință ordinul
Ministerul Sănătății nr. 106-P §1 din 17 august 2015, conform căruia i-a fost aplicată
sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră.
A susținut că, drept temei pentru emiterea acestui ordin de sancționare
disciplinară a fost invocat nerespectarea de către el a ordinului Ministerului Sănătății
nr. 193 din 13 martie 2015 „Cu privire la abrogarea subpunctelor 2) și 3) ale pct. 1
din ordinul nr. 955 din 24 septembrie 2014”.
A considerat că, ordinele enunțate sunt ilegale și neîntemeiate, fiind pasibile
anulării.
2
A afirmat că, ordinul pârâtului nr. 106-P §2 din 17 august 2015 a fost emis
ilegal, cu încălcarea flagrantă a legislației muncii și a Constituției RM.
A relevat că, de către angajator au fost flagrant încălcate prevederile
Constituției RM, cît și ale legislației în vigoare și la adoptarea ordinului nr. 106-P
din 17 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe
Ciobanu”.
A notat că, în ordinul pârâtului nr. 106-P §1 din 17 august 2015 a fost
menționat că, prin ordinul Ministerul Sănătății nr. 193 din 13 martie 2015 s-a dispus
abrogarea subpunctelor 2) și 3) ale ordinului nr. 955 din 24 septembrie 2014 „Cu
privire la modificarea ordinului nr. 646 din 21 septembrie 2010”. În sarcina
conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice republicane a fost dispusă
obligația de a asigura elaborarea modificărilor necesare la Regulamentul de
organizare și funcționare a instituției, precum și prezentarea spre aprobare și
înregistrare de stat a modificărilor respective în modul stabilit.
Concomitent, în termen de 30 de zile, de la data adoptării ordinului
Ministerului Sănătății nr. 193 din 13 martie 2015 „Cu privire la abrogarea
subpunctelor 2) și 3) ale pct. 1 din ordinul nr. 955 din 24 septembrie 2014”,
Gheorghe Ciobanu, directorul IMSP Institutul de Medicină Urgentă a avut obligația
de a asigura elaborarea modificărilor necesare la Regulamentul IMSP Institutul de
Medicină Urgentă, prezentarea acestora spre aprobare Ministerului Sănătății și
înregistrarea de stat a modificărilor date, însă, contrar obligației impuse, nu a
asigurat elaborarea modificărilor stabilite la Regulamentul IMSP Institutul de
Medicină Urgentă, prezentarea acestora spre aprobare Ministerului Sănătății și
înregistrarea modificărilor date în Registrul de stat al persoanelor juridice.
A relatat că, în concluzie a fost indicat că, directorul IMSP Institutul de
Medicină Urgentă, Gheorghe Ciobanu a manifestat o atitudine neglijentă față de
obligațiile sale de serviciu în calitate de conducător al instituției menționate.
A menționat că, la 08 aprilie 2015 a fost reținut pentru 72 ore, conform
încheierii din 10 aprilie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în privința sa
a fost aplicată măsura preventivă – arestul preventiv pe un termen de 30 zile, iar
ulterior, această măsură preventivă a fost prelungită până la 05 iunie 2015.
A invocat că, totodată, prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 49P §5 din 22
aprilie 2015 a fost suspendat contractul individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie
2015 încheiat cu el, pe perioada efectuării acțiunilor procesuale în cadrul procesului
penal nr. 2014970558, iar prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 81-P §2 din 25 iunie
2015 a fost anulat ordinul menționat.
A susținut că, în cazul în care pârâtul ar fi examinat obiectiv și sub toate
aspectele circumstanțele cauzei, dar nu tendențios, cu scopul de a-l sancționa sub
orice motiv, indiferent care ar fi acesta, ar fi stabilit cu certitudine că, el a fost în
imposibilitate de a executa ordinul nr. 193 din 13 martie 2015 din motivele obiective
evidente expuse.
A afirmat că, prin acțiunile Ministerului Sănătății i-a fost flagrant încălcat
dreptul la muncă garantat de Constituția RM, fiindu-i cauzate prejudicii materiale și
morale, exprimate prin umilirea în fața întregului corp de medici din țară.
3
De asemenea, a indicat că, i-a fost știrbită și imaginea profesională, precum și
renumele în cadrul contingentului medical, cît și cel profesional.
A solicitat anularea ordinului pârâtului nr. 106-P §2 din 17 august 2015 „Cu
privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu” și a ordinului pârâtului nr. 106-P §1
din 17 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe
Ciobanu”, restabilirea sa în funcția deținută anterior și încasarea din contul
Ministerului Sănătății a salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 17
august 2015 – 11 noiembrie 2015 în sumă de 46500 de lei, a sumei de 100000 de lei,
cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.
La 24 noiembrie 2015 Ministerul Sănătății a depus cerere reconvențională
împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului
individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015.
În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, la 15 ianuarie 2015, între
Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu a fost încheiat contractul individual de
muncă nr. 01 pe perioadă determinată, privind ocuparea de către ultimul a funcției
de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă, iar
conform pct. 3 din contract, termenul acestuia a fost stabilit pînă la 15 ianuarie 2020.
Astfel, la expirarea termenului contractului individual de muncă nr. 01, Gheorghe
Ciobanu va avea împlinită vârsta de 68 ani.
A susținut că, la aceeași dată, în baza contractului individual de muncă nr. 01
și în baza procesului-verbal al ședinței comisiei de concurs pentru ocuparea funcției
de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă din
14 ianuarie 2015, a fost emis ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 „Cu privire
la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”, prin care ultimul a fost numit
învingător al concursului, în funcția de director al IMSP Institutul de Medicină
Urgentă, începând cu 15 ianuarie 2015.
A menționat că, conform art. 82 lit. i) din Codul muncii, în cazul atingerii
vârstei de 65 de ani de către conducătorul unității de stat, inclusiv al unei instituții
de stat, contractul individual de muncă încheiat cu persoana respectivă încetează
indiferent de voința părților.
Prin urmare, a considerat că, nu poate fi încheiat cu o persoană care urmează
să împlinească vârsta de 65 de ani un contract individual de muncă pentru ocuparea
funcției de conducător al unei instituții de stat cu un termen, care să depășească data
la care persoana va împlini 65 de ani.
A relevat că, contractul individual de muncă pe durată determinată nr. 01 din
15 ianuarie 2015 a fost încheiat cu Gheorghe Ciobanu pentru un termen care
urmează să expire la 15 ianuarie 2020, în momentul cînd Gheorghe Ciobanu va avea
deja împlinită vîrsta de 68 ani, ceea ce vine în contradicție cu prevederile art. 82 lit.i)
din Codul muncii.
Astfel, a considerat contractul individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie
2015, încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu drept lovit de nulitate.
A solicitat constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15
ianuarie 2015, încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu.
La 22 ianuarie 2016 Ministerul Sănătății a depus cerere reconvențională
împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la contestarea actului administrativ.
4
În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, la 15 ianuarie 2015, între
Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu a fost încheiat contractul individual de
muncă nr. 01 pe o perioadă determinată, privind ocuparea de către ultimul a funcției
de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă.
A menționat că, în baza contractului individual de muncă enunțat și a
procesului-verbal al ședinței comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de
director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă din 14
ianuarie 2015, a fost emis ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 „Cu privire la
numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”.
A susținut că, prin ordinul menționat, Gheorghe Ciobanu a fost numit
învingător al concursului, în funcția de director al IMSP Institutul de Medicină
Urgentă, începând cu 15 ianuarie 2015.
A afirmat că, conform pct. 3 din contractul individual de muncă enunțat,
termenul contractului a fost stabilit până la 15 ianuarie 2020, iar la expirarea
termenului contractului individual de muncă, Gheorghe Ciobanu va împlini vârsta
de 68 de ani.
A relevat că, ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 din 15 ianuarie 2015,
prin care a fost încetat contractul individual de muncă nr. 25 din 23 decembrie 2014,
în temeiul art. 82 lit. f) din Codul muncii, cu Liviu Vovc, director general interimar
al Institutului de Medicină Urgentă, nu a fost adus la cunoștință sub semnătură
acestuia din urmă, fapt ce vine în contradicție cu prevederile imperative ale art. 81
alin. (3) din Codul muncii, ordinul dat fiind lovit de nulitate.
A solicitat anularea ordinului Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 din 15 ianuarie
2015 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”.
La 25 aprilie 2016 intervenientul principal Mihail Ciocanu a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății și lu Gheorghe Ciobanu cu
privire la constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie
2015.
În motivarea acțiunii intervenientul principal a indicat că, la 15 ianuarie 2015,
între Ministerul Sănătăți și Gheorghe Ciobanu a fost încheiat contractul individual
de muncă nr. 01 pe perioadă determinată, privind ocuparea de către Gheorghe
Ciobanu a funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de
Medicină Urgentă, iar conform pct. 3 din contract, termenul contractului a fost
stabilit pînă la 15 ianuarie 2020. Astfel, la expirarea termenului contractului
individual de muncă nr. 01, Gheorghe Ciobanu va avea împlinită vârsta de 68 ani,
dat fiind faptul că, data nașterii acestuia este 29 august 1951.
A menționat că, la aceeași dată, în baza contractului individual de muncă nr.01
încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu și a procesului-verbal al
ședinței comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției
Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă din 14 ianuarie 2015 a fost
emis ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 „Cu privire la numirea în funcție a
dlui Gheorghe Ciobanu”. Prin ordinul enunțat a fost numit Gheorghe Ciobanu,
învingător al concursului, în funcția de director al IMSP Institutul de Medicină
Urgentă, începând cu 15 ianuarie 2015.
5
A susținut că, conform art. 82 lit. i) din Codul muncii, în caz de atingere a
vârstei de 65 de ani de către conducătorul unității de stat, inclusiv al unei instituții
de stat, contractul individual de muncă încheiat cu persoana respectivă încetează
indiferent de voința părților.
Prin urmare, a afirmat că, nu poate fi încheiat cu o persoană, care urmează să
împlinească vârsta de 65 de ani, un contract individual de muncă pentru ocuparea
funcției de conducător al unei instituții de stat cu un termen care să depășească data
la care persoana va împlini 65 de ani.
A considerat că, contractul individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015,
încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu este lovit de nulitate, fiind
contrar prevederile art. 82 lit. i) din Codul muncii.
A solicita constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15
ianuarie 2015, încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu.
Prin încheierea din 27 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău au
fost conexate într-un singur proces cauzele de contencios administrativ, la cererea
de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului
Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ și la cererea reconvențională
depusă de către Ministerul Sănătății împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la
contestarea actului administrativ cu cauza de contencios administrativ, la cererea de
chemare în judecată depusă de către Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului
Sănătății cu privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru,
încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral
și cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Ciocanu împotriva
Ministerului Sănătății și lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității
contractului individual de muncă.
Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
acțiunea depusă de către Gheorghe Ciobanu, acțiunea reconvențională depusă de
către Ministerul Sănătății și acțiunea depusă de intervenientul principal Mihail
Ciocanu au fost respinse ca fiind neîntemeiate.
La 17 decembrie 2018 și 15 aprilie 2019 Gheorghe Ciobanu a declarat apel
împotriva hotărârii primei instanței, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii
primei instanțe în partea respingerii acțiunii inițiale și emiterea unei noi hotărâri de
admitere a acțiunii sale.
La 28 decembrie 2018 și 12 aprilie 2019 Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând
admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei
decizii noi cu privire la admiterea acțiunii sale reconvenționale și a acțiunii depusă
de către Mihail Ciocan.
Tot la 28 decembrie 2018 și 12 aprilie 2019 intervenientul principal Mihail
Ciocanu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea
acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei decizii noi cu
privire la admiterea acțiunii sale și a acțiunii reconvenționale depusă de către
Ministerul Sănătății.
6
Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse
cererile de apel depuse de către Gheorghe Ciobanu, Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale și Mihail Ciocanu.
Prin decizia din 04 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise
recursurile depuse de către Gheorghe Ciobanu, reprezentat de către avocatul Mihai
Lupu, Mihail Ciocanu și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a fost
casată integral decizia instanței de apel și a fost restituită cauza spre rejudecare în
instanța de apel.
Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea
primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea
depusă de către Gheorghe Ciobanu, au fost anulate ordinele Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale nr. 101-P §1 din 03 august 2015 „Cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, nr. 106-P §1 din 17 august 2015
„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu” și nr. 106-P
din 17 august 2020 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu” și au fost
încasate din contul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în beneficiul
lui Gheorghe Ciobanu salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 18
august 2015 – 15 ianuarie 2020 în sumă de 821500 de lei, cu achitarea contribuțiilor
obligatorii de la Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa
Națională de Asigurări Medicale, suma de 15550 de lei, cu titlu de prejudiciu moral
și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 11000 de lei, iar pretenția cu privire la
restabilire la lucru a fost declarată inadmisibilă. Acțiunea reconvențională depusă de
către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și acțiunea depusă de către
Mihail Ciocanu au fost respinse ca neîntemeiate.
La 23 iulie 2020 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus
recurs nemotivat, la 08 octombrie 2020 a depus recurs motivat împotriva deciziei și
încheierii instanței de apel, la 17 noiembrie 2020 a depus cerere de recurs
suplimentară și la 16 decembrie 2020 și 22 decembrie 2020 a depus cereri de recurs
concretizate, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de
apel și a încheierii instanței de apel din 10 iulie 2020 și trimiterea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a indicat că, decizia și încheierea instanței de apel,
precum și hotărârea primei instanțe sunt ilegale, deoarece nu a fost aplicată legea
care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată legeea care nu trebuia să fie aplicată și a
fost încălcată competența jurisdicțională.
A menționat că, la 12 martie 2015 Ministerul Sănătății a emis ordinul nr. 34-
P §1 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, prin
care s-a dispus aplicarea lui Gheorghe Ciobanu a sancțiunii disciplinare sub formă
de mustrare, pentru deficiențele constatate la aprovizionarea IMSP Institutul de
Medicină Urgentă cu medicamente. Actualmente sancțiunea disciplinară enunțată
este în vigoare, aceasta producând efecte juridice. Ordinul enunțat nu a fost contestat
de către Gheorghe Ciobanu și nu face obiectul examinării în cadrul prezentei cauze.
A susținut că, la 03 august 2015 Ministerul Sănătății a emis ordinul nr. 101-P
„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, prin care
7
s-a dispus aplicarea dlui Gheorghe Ciobanu a sancțiunii disciplinare sub formă de
mustrare aspră, pentru grave abateri de la legislația privind procedurile de achiziții
publice de lucrări și servicii ale IMSP Institutul de Medicină Urgentă.
A afirmat că, directorul IMSP Institutul de Medicină Urgentă la momentul
respectiv, în persoana lui Gheorghe Ciobanu a început acțiunile pentru
pregătirea/renovarea spațiilor, unde urma să fie instalat echipamentul medical
respectiv.
A relevat că, surse financiare centralizate pentru efectuarea lucrărilor de
reparație IMSP Institutul de Medicină Urgentă nu a prevăzut, contrar art. 3 din Legea
achizițiilor publice nr. 96-XVI din 13 aprilie 2007 (în vigoare la momentul
respectiv), coroborate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de
calculare a valorii estimative a contractelor de achiziții publice și planificarea
acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1404 din 10 decembrie 2008 (în
vigoare la momentul respectiv).
A notat că, în cadrul examinării cauzei s-a constatat cu certitudine că, la
momentul respctiv, IMSP Institutul de Medicină Urgentă nu a deținut sursele
financiare necesare pentru lucrările date.
A relatat că, însuși Gheorghe Ciobanu, în nota explicativă din 03 august 2015
la raportul de evaluare al Ministerului Sănătății, a recunoscut că, contractul de
renovare a spațiilor, unde urma a fi instalata echipamentul medical primit prin
intermediul proiectului Îmbunătățirea Serviciilor Medicale nr. MDA-P1, realizat cu
suportul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională, a fost imposibil de
încheiat din motivul că, IMSP Institutul de Medicină Urgentă nu a avut inclus în
planul anual de achiziții publice volumul respectiv de lucrări, după cum impun
prevederile pct. 7 lit. a) din Regulamentul cu privire la achizițiile de lucrări, aprobat
prin Hotărârea Guvernului RM nr. 834 din 13 septembrie 2010 (în vigoare la
momentul respectiv), precum și nu au fost asigurate integral sau parțial pentru anul
în curs mijloacele financiare necesare în vederea îndeplinirii prevederilor
contractului de achiziție publică de lucrări, în contradicție cu prevederile pct. 7 lit.b)
din Regulamentul enunțat.
A declarat că, nefiind planificate sursele financiare pentru efectuarea
lucrărilor de reparație, conducerea IMSP Institutul de Medicină Urgentă, în persoana
lui Gheorghe Ciobanu, a permis elaborarea documentației de proiect și efectuarea
procedurilor de achiziții publice.
A mai declarat că, în urma evaluării procedurilor de achiziționare a lucrărilor
de renovare a spațiilor necesare pentru instalarea utilajului medical de performanță
s-a stabilit că, procedura de licitație publică prevăzută în mod obligatoriu de Legea
achizițiilor publice nu a fost efectuată, vreun contract de efectuare a lucrărilor cu
antreprenorii de către conducerea IMSP Institutul de Medicină Urgentă nu a fost
semnat în mod legal, contrar normelor imperative ale Regulamentului privind
realizarea achizițiilor publice de servicii de proiectare a lucrărilor, aprobat prin
Hotărârea Guvernului RM nr. 352 din 05 mai 2009 și ale Regulamentului cu privire
la achizițiile de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 834 din 13
septembrie 2010 (în vigoare la momentul respectiv).
8
A invocat că, toate aceste fapte au avut loc în perioada în care conducerea
IMSP Institutul de medicină Urgentă a fost efectiv deținută de către Gheorghe
Ciobanu, mai mult ca atât, acesta nu neagă existența acestor fapte.
A evidențiat că, toate aceste acțiuni nelegitime ale lui Gheorghe Ciobanu, în
funcția de director, au culminat cu apariția cauzei civile la cererea de chemare în
judecată depusă de către SRL „Mihcons-Plus” împotriva IMSP Institutul de
Medicină Urgentă, intervenienți accesorii Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale, SRL „Proconimpex”, SRL „Magda”, SRL „Avisistem” și Agenția Achiziții
Publice cu privire la încasarea datoriei în sumă de 7005872,10 lei, dovadă în acest
sens fiind decizia din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție.
A menționat că, prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție
au fost stabilite și alte circumstanțe, care confirmă încălcările constatate prin ordinul
Ministerului Sănătății nr. 101-P §1 din 03 august 2015.
A susținut că, la momentul actual în gestiunea Centrului Național anticorupție
se află cauza penală nr. 201597053, conform componenței de infracțiune prevăzută
la art. 27 alin. (3) lit. d), art. 328 din Codul penal, privind săvârșirea unor presupune
acțiuni prejudiciabile de către persoanele publice din cadrul ISMP Institutul de
Medicină Urgentă, oferind un aspect de formalitate a achiziției dintr-o singură sursă
privind achiziționarea lucrărilor de reparație a cabinetelor radiologice cu
replanificarea și reutilarea cu aparataj nou conform cerințelor proiectului JICA.
A afirmat că, ordinul Ministerului Sănătății nr. 106-P §1 „Cu privire la
aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, prin care lui Gheorghe
Ciobanu i-a fost aplicată sancțiune diciplinară sub formă de mustrare aspră, pentru
nerespectarea de către acesta a prevederilor ordinului Ministerului Sănătății nr. 193
din 13 martie 2015 „Cu privire la abrogarea subpct. 2) și 3) ale ordinului nr. 955 din
24 septembrie 2014”, nu a fost contestat către acesta, însă instanța de apel greșit a
dispus anularea acestuia. Or, în conformitate cu art. 240 alin. (3) CPC, instanța
judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.
A relatat că, în perioada 22 aprilie 2015-25 iunie 2015 Gheorghe Ciobanu a
fost suspendat din funcție în baza ordinului Ministerului Sănătății nr. 49 P §5 din 22
aprilie 2015, însă prin încheierea din 24 iunie 20156 a Judecătoriei Buiucani,
mun.Chișinău a fost admisă cererea depusă de către Gheorghe Ciobanu, reprezentat
de către avocatul Vasile Ceban, cu privire la contestarea ordinului Ministerului
Sănătății nr. 49 P §5 din 22 aprilie 2015 și a fost anulat acest ordin. Prin urmare,
după anularea ordinului enunțat, Gheorghe Ciobanu a activat în perioada 25 iunie
2015 – 17 august 2015, un termen de aproape 2 luni sau mai exact 54 de zile, ceea
ce este un termen suficient de a executa prevederile ordinului Ministerului Sănătății
nr. 193 din 13 martie 2015 „Cu privire la abrogarea subpct. 2) și 3) ale ordinului
nr.955 din 24 septembrie 2014”. Mai mult ca atât, Gheorghe Ciobanu a activat
anterior și în perioada 13 martie 2015 – 07 aprilie 2015, un termen de 25 de zile.
A declarat că, Gheorghe Ciobanu a avut un termen total de 79 de zile pentru
executarea corespunzătoare a prevederilor ordinului Ministerului Sănătății nr. 193
din 13 martie 2015 „Cu privire la abrogarea subpct. 2) și 3) ale ordinului nr. 955 din
24 septembrie 2014”, ceea ce, însă, de către Gheorghe Ciobanu nu a fost executat și
9
nu a fost respectat.
A invocat că, în baza ordinului Ministerului Sănătății nr. 34-P § 1 din 12
martie 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”
din 12 martie 2015, ordinului Ministerului Sănătății nr. 101-P § 1 din 03 august 2018
„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu” din 03
august 2018 și ordinului Ministerului Sănătății nr. 106-P § 1 din 17 august 2018 „Cu
privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, la 17 august
2018 a fost emis ordinul Ministerului Sănătății nr. 106-P § 2 „Cu privire la
concedierea dlui Gheorghe Ciobanu”.
A evidențiat că, din interpretarea gramaticală a sintagmei „sancțiuni
disciplinare” rezultă că, concedierea în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul
muncii se permite inclusiv în cazul existenței a 2 sancțiuni disciplinare anterioare
nestinse.
În acest sens, a relevat că, ordinul Ministerului Sănătății nr. 34-P § 1 din 12
martie 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”
și ordinul Ministerului Sănătății nr. 106-P § 1 din 17 august 2018 „Cu privire la
aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu” nu au fost contestate de
către Gheorghe Ciobanu și nu fc obiectul examinării în cadrul prezentei cauze, astfel
că, sancțiunile respective au dobândit un caracter definitiv și irevocabil, ambele
ordine menționate producând efectele juridice corespunzătoare.
În ceea ce privește ordinul Ministerului Sănătății nr. 101 - P § 1 din 03 august
2018 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, a
considerat absolut legală și întemeiată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare
aspră aplicată lui Gheorghe Ciobanu.
A menționat că, în perioada 12 martie 2015 - 17 august 2015, pentru încălcări
ale disciplinei de muncă i-au fost aplicate 3 sancțiuni disciplinare lui Gheorghe
Ciobanu, ceea ce în final a dus la emiterea ordinului Ministerului Sănătății nr. 106-
P §2 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu”.
A susținut că, la materialele cauzei sunt anexate ambele expilicații ale
intimatului privind faptele săvârșite, precum și nota informativă din 03 august 2015
(f. d. 11-15, vol. III).
A considerat absolut legal și întemeiat ordinul Ministerului Sănătății nr. 106-
P §2 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu”.
A afirmat că, din interpretarea gramaticală a textului art. 82 lit. i) din Codul
muncii rezultă că, în caz de atingere a vârstei de 65 de ani de către conducătorul
unității de stat, inclusiv al unei instituții de stat, contractul individual de muncă
încheiat cu persoana respectivă încetează indiferent de voința părților. Prin urmare,
nu poate fi încheiat cu o persoană, care urmează să împlinească vârsta de 65 de ani,
un contract individual de muncă pentru ocuparea funcției de conducător al unei
instituții de stat pe un termen care să depășească data la care persoana va împlini
65 de ani. În cazul în care este încheiat un contract individual de muncă cu o
persoană care pe parcursul executării acestuia va împlini vârsta de 65 de ani, pentru
ocuparea funcției de conducător al unei instituții de stat, contractul respectiv este
lovit de nulitate absolută, fiind contrar prevederilor imperative ale art. 82 lit. i) din
Codul muncii.
10
A relevat că, data nașterii lui Gheorghe Ciobanu este 29 august 1951.
Contractul individual de muncă pe durată determinată nr. 01 din 15 ianuarie 2015 a
fost încheiat cu Gheorghe Ciobanu pentru un termen, care ar urma să expire la 15
ianuarie 2020, în momentul cînd acesta va avea deja împlinită vârsta de 68 de ani,
ceea ce vine în contradicție cu prevederile art. 82 lit. i) din Codul muncii.
A notat că, prevederea menționată la art. 82 lit. i) din Codul muncii are un
caracter imperativ, de la dispoziția acesteia nu se permite derogare, ceea ce confirmă
textul legal. Or, nici părțile contractului, nici alte terțe persoane nu pot pretinde ori
solicita, la împlinirea vârstei de 65 de ani, o altă conduită legală decît încetarea
raporturilor de muncă.
A considerat contractul individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015
încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu drept lovit de nulitate, dat
fiind faptul că, termenul de expirare stabilit în pct. 3 al contractului este data de 15
ianuarie 2020, în momentul cînd Gheorghe Ciobanu va avea împlinită vîrsta de 68
de ani.
A subliniat că, în baza contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie
2015 încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu, a fost emis ordinul
Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe
Ciobanu”. Dat fiind existenta nulității contractului individual de muncă nr. 01 din
15 ianuarie 2015 și efectele juridice, pe care aceasta le produce, nulitatea
contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015 atrage după sine și
nulitatea Ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 din 15 ianuarie 2015 „Cu privire
la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”.
A mai subliniat că, ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p § 1 „Cu privire la
numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu” nu a fost adus sub semnătură persoanei
numite în funcție de director interimar, Liviu Vovc, la 15 ianuarie 2015, în
contradicție cu prevederile imperative ale art. 81 alin. (3) din Codul muncii.
A notat că, la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ, adoptat
prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în conformitate cu prevederile art. 2 alin.(3)
lit. a), prevederile prezentului Cod nu se aplică raporturilor juridice de drept privat
la care participă autoritățile publice.
A relatat că, în Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile, Ediția
a II-a, 2013, a fost indicat că, în procedura civilă generală se vor examina litigiile ce
apar între autoritatea publică și personalul angajat, al căror funcții nu au statut public,
în legătură cu exercitarea de către aceștia a obligațiunilor sale de funcție.
A declarat că funcția de director al IMSP Institutul de Medicină Urgentă nu
are statut juridic de funcție publică, în sensul Legii cu privire la funcția publică și
statutul funcționarului public, funcția de director al IMSP Institutul de Medicină
Urgentă nu se regăsește în Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin
Legea nr. 155/2011, astfel că, Gheorghe Ciobanu, fost director al IMSP Institutul de
Medicină Urgentă, nu a deținut niciodată statutut de funcționar public, acesta fiind
angajat în baza contractului individual de muncă nr. 01 încheiat la 15 ianuarie 2015
între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu, privind ocuparea de către ultimul a
funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină
Urgentă.
11
Astfel, a considerat că, pretențiile deduse judecății intră în categoria litigiilor
individuale de muncă stipulate prin prevederile art. 354 din Codul muncii, este un
litigiu de drept privat și ține de competența instanțelor de drept comun.
La 21 august 2020 Mihail Ciocanu a depus recurs nemotivat, la 09 octombrie
2020 a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel și la 01 decembrie
2020 a depus cerere de recurs concretizată, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și a încheierii instanței de apel din 10 iulie 2020
privind refuzul în strămutarea cauzei civile și trimiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel.
În motivarea recursului a indicat că, decizia și încheierea instanței de apel,
precum și hotărârea primei instanțe sunt ilegale, deoarece nu a fost aplicată legea
care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată legeea care nu trebuia să fie aplicată și a
fost încălcată competența jurisdicțională.
A menționat că, din interpretarea gramaticală a textului art. 82 lit. i) din Codul
muncii rezultă că, în caz de atingere a vârstei de 65 de ani de către conducătorul
unității de stat, inclusiv al unei instituții de stat, contractul individual de muncă
încheiat cu persoana respectivă încetează indiferent de voința părților. Prin urmare,
nu poate fi încheiat cu o persoană, care urmează să împlinească vârsta de 65 de ani,
un contract individual de muncă pentru ocuparea funcției de conducător al unei
instituții de stat pe un termen care să depășească data la care persoana va împlini
65 de ani. În cazul în care este încheiat un contract individual de muncă cu o
persoană care pe parcursul executării acestuia va împlini vârsta de 65 de ani, pentru
ocuparea funcției de conducător al unei instituții de stat, contractul respectiv este
lovit de nulitate absolută, fiind contrar prevederilor imperative ale art. 82 lit. i) din
Codul muncii.
A susținut că, data nașterii lui Gheorghe Ciobanu este 29 august 1951.
Contractul individual de muncă pe durată determinată nr. 01 din 15 ianuarie 2015 a
fost încheiat cu Gheorghe Ciobanu pentru un termen, care ar urma să expire la 15
ianuarie 2020, în momentul cînd acesta va avea deja împlinită vârsta de 68 de ani,
ceea ce vine în contradicție cu prevederile art. 82 lit. i) din Codul muncii.
A afirmat că, prevederea menționată la art. 82 lit. i) din Codul muncii are un
caracter imperativ, de la dispoziția acesteia nu se permite derogare, ceea ce confirmă
textul legal. Or, nici părțile contractului, nici alte terțe persoane nu pot pretinde ori
solicita, la împlinirea vârstei de 65 de ani, o altă conduită legală decît încetarea
raporturilor de muncă.
A considerat contractul individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015
încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu drept lovit de nulitate, dat
fiind faptul că, termenul de expirare stabilit în pct. 3 al contractului este data de 15
ianuarie 2020, în momentul cînd Gheorghe Ciobanu va avea împlinită vîrsta de 68
de ani.
A subliniat că, în baza contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie
2015 încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu, a fost emis ordinul
Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe
Ciobanu”. Dat fiind existenta nulității contractului individual de muncă nr. 01 din
15 ianuarie 2015 și efectele juridice, pe care aceasta le produce, nulitatea
12
contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015 atrage după sine și
nulitatea ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 din 15 ianuarie 2015 „Cu privire
la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”.
A mai subliniat că, ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p § 1 „Cu privire la
numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu” nu a fost adus sub semnătură persoanei
numite în funcție de director interimar, Liviu Vovc, la 15 ianuarie 2015, în
contradicție cu prevederile imperative ale art. 81 alin. (3) din Codul muncii.
A notat că, la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ, adoptat
prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în conformitate cu prevederile art. 2 alin.(3)
lit. a), prevederile prezentului Cod nu se aplică raporturilor juridice de drept privat
la care participă autoritățile publice.
A relatat că, în Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile, Ediția
a II-a, 2013, a fost indicat că, în procedura civilă generală se vor examina litigiile ce
apar între autoritatea publică și personalul angajat, al căror funcții nu au statut public,
în legătură cu exercitarea de către aceștia a obligațiunilor sale de funcție.
A declarat că, funcția de director al IMSP Institutul de Medicină Urgentă nu
are statut juridic de funcție publică, în sensul Legii cu privire la funcția publică și
statutul funcționarului public, funcția de director al IMSP Institutul de Medicină
Urgentă nu se regăsește în Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin
Legea nr. 155/2011, astfel că, Gheorghe Ciobanu, fost director al IMSP Institutul de
Medicină Urgentă, nu a deținut niciodată statutut de funcționar public, acesta fiind
angajat în baza contractului individual de muncă nr. 01 încheiat la 15 ianuarie 2015
între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu, privind ocuparea de către ultimul a
funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină
Urgentă.
Astfel, a considerat că, pretențiile deduse judecății intră în categoria litigiilor
individuale de muncă stipulate prin prevederile art. 354 din Codul muncii, este un
litigiu de drept privat și ține de competența instanțelor de drept comun.
De asemenea, a considerat că, la reexaminarea cauzei, instanța de apel a
încălcat grav dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
dreptul la apărare și principiul securității juridice.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
13
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în
conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform
reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza
limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală
în acest caz.
Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate și
care urmează a fi admise, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.
Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin ordinul Ministerului
Sănătății nr. 05 P&1 din 15 ianuarie 2015 „Cu privire la numirea în funcție a dlui
Gheorghe Ciobanu, a fost numit Gheorghe Ciobanu învingător al concursului, în
funcția de director, Institutul de Medicină Urgentă, începând cu 15 ianuarie 2015
(f.d. 93, vol. I).
La aceeași dată, 15 ianuarie 2015, între Ministerul Sănătății și Gheorghe
Ciobanu a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 01.
Ulterior, prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 101-P §1 din 03 august 2015
„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, a fost
aplicată lui Gheorghe Ciobanu, director al Instituției Medico-Sanitare Publice
Institutul de Medicină Urgentă, sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră
(f. d. 6-8, vol. I).
Prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 106-P §1 din 17 august 2015 „Cu
privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, i-a fost aplicată
lui Gheorghe Ciobanu, director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de
Medicină Urgentă, sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră (f. d. 11-13,
vol. II).
Iar prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 106-P §2 din 17 august 2015 „Cu
privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu”, Gheorghe Ciobanu a fost concediat
din funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină
Urgentă, din data de 17 august 2015, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul
muncii.
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Gheorghe Ciobanu a
solicitat anularea ordinelor Ministerului Sănătății nr. 101-P §1 din 03 august 2015
„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, nr. 106-P
din 17 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe
Ciobanu” și nr. 106-P §2 din 17 august 2015 „Cu privire la concedierea dlui
14
Gheorghe Ciobanu”, restabilirea sa în funcția deținută anterior și încasarea din contul
Ministerului Sănătății a salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 17
august 2015 – 11 noiembrie 2015 în sumă de 46500 de lei, a sumei de 100000 de lei,
cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.
La rândul său, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, înaintând
cerere reconvențională, a solicitat anularea ordinului Ministerului Sănătății nr. 05 p
din 15 ianuarie 2015 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”
și constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015,
încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu.
Ulterior, Mihail Ciocanu, înaintând cerere de chemare în judecată, a solicitat
constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015,
încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la
concluzia netemeiniciei acțiunii depuse de către Gheorghe Ciobanu, netemeiniciei
acțiunii reconvenționale depuse de către Ministerul Sănătății și netemeiniciei
acțiunii depuse de către Mihail Ciocanu.
Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către Gheorghe Ciobanu,
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Mihail Ciocanu, instanța de apel
a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care a admis parțial
acțiunea depusă de către Gheorghe Ciobanu, a anulat ordinele Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale nr. 101-P §1 din 03 august 2015 „Cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, nr. 106-P §1 din 17 august 2015
„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu” și nr. 106-P
din 17 august 2020 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu” și a
încasat din contul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în beneficiul
lui Gheorghe Ciobanu salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 18
august 2015 – 15 ianuarie 2020 în sumă de 821500 de lei, cu achitarea contribuțiilor
obligatorii de la Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa
Națională de Asigurări Medicale, suma de 15550 de lei, cu titlu de prejudiciu moral
și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 11000 de lei, iar pretenția cu privire la
restabilire la lucru a fost declarată inadmisibilă. A respins acțiunea reconvențională
depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și acțiunea depusă
de către Mihail Ciocanu ca neîntemeiate.
Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în
recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție reține că, instanța de apel a încălcat normele de drept
procedural.
În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Actele cauzei denotă faptul că, la 22 iulie 2020 Ministerul Sănătății, Muncii
și Protecției Sociale a depus cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate,
prin care a solicitat admiterea cererii, sesizarea Curții Constituționale cu capetele
15
înaintate prin prezenta cerere, controlul constituționalității prevederilor art. 198
alin.(3) din Codul administrativ și declararea neconstituționalității prevederilor
art.198 alin. (3) din Codul administrativ (f. d. 1-12, vol. VI).
În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu
excepția art.169–171.
În conformitate cu art. 203 alin. (1) CPC, cererile și demersurile participanților
la proces în problema judecării cauzei se soluționează prin încheiere judecătorească.
Totodată, în conformitate cu art. 121 alin. (3) și (4) CPC, ridicarea excepției
de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi
de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă pînă la
pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amînă
pledoariile. Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2),
instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care
poate fi atacată odată cu fondul cauzei.
Din materialele dosarului și, anume, din procesul-verbal al ședinței de
judecată din 22 iulie 2020 rezultă că, instanța de apel a examinarea cererea depusă
de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate și a emis o încheiere în acest sens (f. d. 97, vol.VI),
însă la materialele dosarului lipsește o astfel de încheiere.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, omisiunea de a întocmi actul
judecătoresc (încheierea) reprezintă o încălcare a dreptului Ministerului Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care
obligă instanțele judecătorești să-și motiveze soluțiile astfel încît să permită
exercitarea efectivă a dreptului la casație, să nu lase părțile într-o stare de
incertitudine și să nu creeze impresia că nu au fost auzite.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de
apel a încălcat normele de drept procedural, Completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
admite recursurile, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza
spre rejudecar în instanța de apel.
Totodată, ținând cont de faptul că, cauza urmează a fi restituită spre rejudecare
în instanța de apel pentru pronunțarea asupra cererii cu privire la ridicarea excepției
de neconstituționalitate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră inoportun de a se pronunța asupra
cererii cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă la Curtea
Supremă de Justiție.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) și 248 alin. (1) lit. d) CPC, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
16
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admit recursurile depuse de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale și Mihail Ciocanu.
Se casează integral decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău în
cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către
Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu
privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru, încasarea salariului
pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral, la cererea
reconvențională depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului
individual de muncă și contestarea actului administrativ și la cererea de chemare în
judecată depusă de către Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale și lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității
contractului individual de muncă și se restituie cauza spre rejudecare la Curtea de
Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Ala Cobăneanu
Galina Stratulat
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
17