2ac-70/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-70/20 Î N C H E I E R E 08 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând cererea depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată, la cererea reconvențională depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la contestarea actului administrativ, cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă, c o n s t a t ă: La data de 30 octombrie 2015 Gheorghe Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinului nr.101-P/1 din 03 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu” sub formă de mustrare aspră și compensarea cheltuielilor de judecată. La data de 11 noiembrie 2015, Gheorghe Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinului nr. 106-P&2 din 17 august 2015 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu” și a ordinului nr. 106-P &1 din 17 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

La data de 24 noiembrie 2015, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus cerere reconvențională împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015. 1 La data de 22 ianuarie 2016, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus cerere reconvențională împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la anularea ordinului nr. 05P1 din 15 ianuarie 2015 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”. La data de 25 aprilie 2016 intervenientul principal Mihail Ciocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă nr.01 din 15 ianuarie 2015. Prin încheierea din 27 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău au fost conexate într-un singur proces, cauzele de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară nr. 101-P/1 din 03 august 2015 și cererea reconvențională depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la anularea ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 05 p 1 din 15 ianuarie 2015 și la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 106-P &2 și nr. 106-P &1 din 17 august 2015, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral și cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la anularea contractului individual de muncă, într-un singur proces.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunile inițiale depuse de Gheorghe Ciobanu, acțiunile reconvenționale depuse de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, precum și acțiunea depusă de intervenientul principal Mihail Ciocanu au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse cererile de apel depuse de Gheorghe Ciobanu, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Mihail Ciocanu. Prin decizia din 04 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile depuse de Gheorghe Ciobanu, reprezentat de avocatul Mihai Lupu, Mihail Ciocanu și de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.

A fost casată integral decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la contestarea actului administrativ, cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, și cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului 2 individual de muncă, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

La data de 24 iunie 2020, apelantul, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus o cerere privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad. În motivarea cererii, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a susținut că anterior, în cadrul Curții de Apel Chișinău a avut loc examinarea mai multor pricini civile, avînd drept obiect anularea unor ordine de concediere, pricini civile, în calitate de părți ale cărora figurează Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și o serie de foști conducători de instituții medico-sanitare publice din subordinea Ministerului Sănătății. A indicat că astfel, pe data de 07 noiembrie 2011, Judecătoria sect.

Centru, mun.Chișinău, a emis o încheiere judecătorească, prin care a dispus suspendarea executării ordinului Ministerului Sănătății nr. 147-p din 18 octombrie 2011, prin care a fost anunțat concursul pentru ocuparea funcției de director al IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, precum și suspendarea dispoziției Ministerului Sănătății nr. 423-d din 20 octombrie 2011. Încheierea respectivă a fost atacată cu recurs, de către Ministerul Sănătății și prin decizia din 15 februarie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul declarat de Ministerul Sănătății și casată integral încheierea Judecătoriei sect.

Centru, mun.Chișinău, prin care a fost dispusă suspendarea executării ordinului Ministerului Sănătății nr. 147-p din 18 octombrie 2011, prin care a fost anunțat concursul pentru ocuparea funcției de director al IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, precum și suspendarea dispoziției Ministerului Sănătății nr. 423d din 20 octombrie 2011. Astfel, în urma emiterii ilegale a încheierii din 07 noiembrie 2011 nominalizate, activitatea IMSP Institutul de Medicină Urgentă a fost grav afectată. Ulterior, pe data de 15 iunie 2012, Judecătoria sect.Centru, mun.Chișinău a emis o hotărâre, la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Grossu împotriva Ministerului Sănătății cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, prin care acțiunea menționată a lui Gheorghe Grossu a fost admisă parțial.

Ministerul Sănătății a declarat apel împotriva hotărîrii din 15 iunie 2012 a Judecătoriei sect.Centru, mun.Chișinău și prin decizia din 10 octombrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Ministerul Sănătății, fiind emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Grossu împotriva Ministerului Sănătății cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral a fost respinsă. La data de 27 februarie 2013, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a emis încheierea nr. 2ra-621/13, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Grossu, reprezentat de avocatul Adrian Dron.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a relevat că în aceeași ordine de idei trebuie reamintite pricinile civile avînd drept participanți Ministerul 3 Sănătății și Constantin Țurcan, fost director al IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie. Astfel, la data de 12 martie 2010, Constantin Țurcan a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral. A specificat că la data de 23 martie 2010, prin dispoziția Ministerului Sănătății nr.114-d, a fost instituită Comisia de examinare a activității economico-financiare a IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie.

Comisia de examinare a prezentat nota informativă privind controlul efectuat la data de 26 martie 2010. La data de 28 aprilie 2010, a fost emis ordinul Ministerului Sănătății nr. 278 cu titlul „Evaluarea modului de organizare a activității de gestiune a resurselor umane, resurselor materiale, echipamentelor și resurselor financiare la Spitalul Clinic de Psihiatrie”.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a afirmat că în temeiul ordinului respectiv, în perioada 28 aprilie 2010- 007 mai 2010, echipa de auditori interni a Ministerului Sănătății a efectuat un audit la IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, cu scopul evaluării procesului de achiziții publice al IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie în perioada anilor 2008 și 2009. În urma auditului efectuat, echipa de auditori a ajuns la constatarea generală că IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie în perioada anilor 2008 și 2009 nu a respectat principiile, care stau la baza procesului de achiziții publice și anume: libera concurență, eficiența utilizării banilor publici, transparența și tratamentul egal.

Totodată, echipa de auditori a venit cu recomandarea generală de sesizare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției pentru efectuarea unui control operativ privind legalitatea utilizării banilor publici de către IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie în procesul de achiziții publice. A subliniat că în perioada 19 iunie 2010- 21 iulie 2010, echipa de controlori revizori principali ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a efectuat revizia economico-financiară a activității IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2008-30 aprilie 2010. În urma controlului efectuat, controlorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției au constatat grave încălcări ale legislației achizițiilor publice, menționate în actul de revizie economico-financiară tematică, efectuat la Spitalul Clinic de Psihiatrie.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a explicat că la data de 17 august 2010, echipa de auditori interni a IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie au verificat cheltuielile suportate de IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, cu angajatul Constantin Țurcan pe parcursul lunii februarie 2020 și conform raportului de audit prezentat, retribuția dlui Țurcan, pentru luna februarie 2010, în sumă de 7255,59 de lei, nu are temei legal. Totodată, în lipsa semnăturilor pe fișa medicală și bonul de consum al medicamentelor, cheltuielile în sumă de 5670 de lei, pentru tratamentul prescris pacientului, de către Constantin Țurcan, nu are temei legal. A invocat că prin hotărîrea din 06 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea lui Constantin Țurcan cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru și repararea 4 prejudiciului moral a fost respinsă.

Reclamantul a depus recurs și prin decizia din 12 octombrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Constantin Țurcan a fost admis, hotărîrea din 06 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a afirmat că au urmat un șir de alte procese judiciare între Ministerul Sănătății și Constantin Țurcan. Astfel, prin hotărîrea din 06 aprilie 2012 a Judecătoriei sect.Centru. mun.Chișinău nr. 2-1467/12, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Constantin Țurcan împotriva Ministerului Sănătății cu privire la anularea ordinelor de suspendare în funcție, de încetare a contractului individual de muncă, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral, încasarea compensației pentru concediul de odihnă și a unui salariu mediu.

La data de 10 aprilie 2012, Ministerul Sănătății a emis ordinul nr.34-p paragraf § 4„Cu privire la personal”. A menționat că prin ordinul respectiv s-a dispus restabilirea lui Constantin Țurcan în funcția de director interimar al IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, începând cu data de 09 noiembrie 2011, pînă la desemnarea câștigătorului concursului pentru funcția de director al IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie.

A constatat că pricinile civile, avînd drept părți Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și foști conducători de instituții medico-sanitare publice din subordinea Ministerului Sănătății, magistrații Curții de Apel Chișinău au emis o serie de hotărîri și decizii, au fost examinate o serie de cauze civile cu o complexitate sporită, avînd drept participanți Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în care magistrații Curții de Apel Chișinău au emis o serie de hotărîri și încheieri judecătorești, care au blocat activitatea instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Astfel, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale consideră că este necesară strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, pentru excluderea oricăror suspiciuni de nepărtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău care examinează prezenta cauză, or, la caz, consideră că există suficiente bănuieli că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei la acțiunea civilă inițială a lui Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinului de sancționare și de eliberare din serviciu, precum și acțiunea civilă la cererile reconvenționale înaintate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la anularea ordinului și constatarea nulității contractului individual de muncă pe durată determinată, precum și cererea intervenientului principal Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității absolute a contractului individual de muncă pe durată determinată, în care se ridică pretenții de anulare a actelor emise de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind eliberarea lui Gheorghe Ciobanu din funcția de director al IMPS Institutul de Medicină Urgentă.

5 În drept, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a invocat prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea protocolară din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost dispusă transmiterea dosarului la Curtea Supremă de Justiție pentru a fi examinată cererea de strămutare. Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, din următoarele raționamente.

În conformitate cu art.192 alin. (1) din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători. Colegiul constată că la data de 30 octombrie 2015, Gheorghe Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinului nr. 101-P/1 din 03 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu” sub formă de mustrare aspră și compensarea cheltuielilor de judecată.

La data de 11 noiembrie 2015, Gheorghe Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinului nr. 106-P&2 din 17 august 2015 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu” și a ordinului nr. 106-P &1 din 17 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

La data de 24 noiembrie 2015, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus cerere reconvențională împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015. La data de 22 ianuarie 2016, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus cerere reconvențională împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la anularea ordinului nr. 05P1 din 15 ianuarie 2015 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”. La data de 25 aprilie 2016 intervenientul principal Mihail Ciocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă nr.01 din 15 ianuarie 2015. Prin încheierea din 27 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, au fost conexate într-un singur proces, cauzele de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară nr. 101-P/1 din 03 august 2015, cererea reconvențională depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la anularea ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 05 p 1 din 15 ianuarie 2015, cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 106-P &2 6 și nr. 106-P &1 din 17 august 2015, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral și cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la anularea contractului individual de muncă, într-un singur proces.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunile inițiale depuse de Gheorghe Ciobanu, acțiunile reconvenționale depuse de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și acțiunea depusă de intervenientul principal Mihail Ciocanu au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse cererile de apel depuse de Gheorghe Ciobanu, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Mihail Ciocanu. Prin decizia din 04 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile depuse de Gheorghe Ciobanu, reprezentat de avocatul Mihai Lupu, Mihail Ciocanu și de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.

A fost casată integral decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată, cererea reconvențională depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la contestarea actului administrativ, cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, și cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

La data de 24 iunie 2020, apelantul, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus cerere privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad. În motivarea cererii, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a susținut că anterior, în cadrul Curții de Apel Chișinău au fost examinate o serie de cauze civile cu o complexitate sporită, avînd drept participanți Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în care magistrații Curții de Apel Chișinău au emis o serie de hotărîri și încheieri judecătorești, care au blocat activitatea instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Astfel, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale consideră că este necesară strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad pentru excluderea oricăror suspiciuni de nepărtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, care examinează prezenta cauză, or, la caz, consideră că există suficiente bănuieli că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei la acțiunea civilă inițială a lui Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea ordinului de sancționare și de eliberare din serviciu, precum și acțiunea civilă la cererile reconvenționale înaintate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu 7 cu privire la anularea ordinului și constatarea nulității contractului individual de muncă pe durată determinată și cererea intervenientului principal Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității absolute a contractului individual de muncă pe durată determinată, în care se ridică pretenții de anulare a actelor emise de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind eliberarea lui Gheorghe Ciobanu din funcția de director al IMPS Institutul de Medicină Urgentă.

În drept, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a invocat prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea protocolară din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost dispusă transmiterea dosarului la Curtea Supremă de Justiție pentru a fi examinată cererea de strămutare. Conform art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Art. 197 din Codul administrativ stipulează că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. În această conjunctură, Colegiul relevă că în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de judecată trebuie să fie imparțială.

Imparțialitatea se definește, de regulă, prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein v. Elveția din 21 decembrie 2000, pct. 43). Este relevant faptul că în materia acțiunilor în contencios administrativ, spre deosebire de materia acțiunilor civile, legiuitorul nu a prevăzut dreptul instanței ierarhic superioare de a strămuta o cauză aflată în procedura instanței ierarhic inferioare din motiv că ar exista bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Astfel, în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor în contencios administrativ, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 202 din Codul administrativ dreptul participanților la proces de a recuza judecătorii care examinează respectiva acțiune în contencios administrativ. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că doar în situația, când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea tututror judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezenta speță nu se atestă.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea 8 acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad. În conformitate cu art. 197, 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată, cererea reconvențională depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la contestarea actului administrativ, cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă se restituie pentru examinare în ordine de apel, la Curtea de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Maria Ghervas judecătorul judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 9