3ra-38/21 — contestarea actelor administrative, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-38/21 ÎNCHEIERE 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând cererea depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral, la cererea reconvențională depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă și contestarea actului administrativ și la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă, constată: La 30 octombrie 2015 Gheorghe Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul pârâtului nr. 101- P §1 din 03 august 2015 i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră în perioada cînd activa în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă.

Drept temei pentru emiterea acestui ordin a servit raportul de evaluare din 03 iulie 2015, întocmit de grupul de lucru al Ministerului Sănătății instituit prin dispoziția nr. 360-d din 18 iunie 2015. A menționat că, conform raportului de evaluare din 03 iulie 2015, întocmit de către grupul de lucru al Ministerului Sănătății, în urma evaluării procedurilor de achiziționare a lucrărilor de renovare a spațiilor necesare pentru instalarea utilajului medical de performanță s-a stabilit că, procedura de licitație publică prevăzută obligatoriu de Legea achizițiilor publice nr. 96-XVI din 13 aprilie 2007 nu a fost efectuată, vreun contract de efectuare a lucrărilor cu antreprenorii de către conducerea IMSP Institutul de Medicină Urgentă nu a fost semnat, contrar normelor imperative ale Regulamentului privind realizarea achizițiilor publice de servicii de proiectare a lucrărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 352 din 05 mai 1 2009 și Regulamentului cu privire la achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 834 din 13 septembrie 2010. A susținut că, aceste concluzii ale grupului de lucru al Ministerului Sănătății nu corespund realității, ci poartă un caracter tendențios, cu scopul de a fi sancționat din orice motiv.

A afirmat că, contrar condițiilor specifice și situației financiar-economice precare din țară, ce au dictat necesitatea întreprinderii de către el, care deținea funcția de director al IMSP Institutul de Medicină Urgentă, a unor acțiuni prompte și urgente, întru neadmiterea cauzării de prejudicii materiale foarte mari instituției, tendențios a fost sancționat disciplinar. A relatat că, prin acțiunile Ministerului Sănătății i-a fost încălcat dreptul la muncă, garantat de Constituția RM, fiindu-i cauzate prejudicii materiale și morale. A solicitat anularea ordinului Ministerului Sănătății nr. 101-P §1 din 03 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu” și încasarea din contul Ministerului Sănătății a cheltuielilor de judecată.

La 11 noiembrie 2015 Gheorghe Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, conform ordinului Ministerului Sănătății nr. 106-P §2 din 17 august 2015 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu”, a fost concediat din funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă din 17 august 2015, în baza art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii.

A menționat că, tot la 17 august 2015, înainte de aducerea la cunoștință a ordinului nr. 106-P § 2 din 17 august 2015 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu”, colaboratorii Ministerului Sănătății i-au prezentat spre cunoștință ordinul Ministerul Sănătății nr. 106-P §1 din 17 august 2015, conform căruia i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră. A susținut că, drept temei pentru emiterea acestui ordin de sancționare disciplinară a fost invocat nerespectarea de către el a ordinului Ministerului Sănătății nr. 193 din 13 martie 2015 „Cu privire la abrogarea subpunctelor 2) și 3) ale pct. 1 din ordinul nr. 955 din 24 septembrie 2014”. A considerat că, ordinele enunțate sunt ilegale și neîntemeiate, fiind pasibile anulării.

A afirmat că, ordinul pârâtului nr. 106-P §2 din 17 august 2015 a fost emis ilegal, cu încălcarea flagrantă a legislației muncii și a Constituției RM. A relevat că, de către angajator au fost flagrant încălcate prevederile Constituției RM, cît și ale legislației în vigoare și la adoptarea ordinului nr. 106-P §1 din 17 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”. A notat că, în ordinul pârâtului nr. 106-P §1 din 17 august 2015 a fost menționat că, prin ordinul Ministerul Sănătății nr. 193 din 13 martie 2015 s-a dispus abrogarea subpunctelor 2) și 3) ale ordinului nr. 955 din 24 septembrie 2014 „Cu privire la modificarea ordinului nr. 646 din 21 septembrie 2010”.

În sarcina 2 conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice republicane a fost dispusă obligația de a asigura elaborarea modificărilor necesare la Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, precum și prezentarea spre aprobare și înregistrare de stat a modificărilor respective în modul stabilit.

Concomitent, în termen de 30 de zile, de la data adoptării ordinului Ministerului Sănătății nr. 193 din 13 martie 2015 „Cu privire la abrogarea subpunctelor 2) și 3) ale pct. 1 din ordinul nr. 955 din 24 septembrie 2014”, Gheorghe Ciobanu, directorul IMSP Institutul de Medicină Urgentă a avut obligația de a asigura elaborarea modificărilor necesare la Regulamentul IMSP Institutul de Medicină Urgentă, prezentarea acestora spre aprobare Ministerului Sănătății și înregistrarea de stat a modificărilor date, însă, contrar obligației impuse, nu a asigurat elaborarea modificărilor stabilite la Regulamentul IMSP Institutul de Medicină Urgentă, prezentarea acestora spre aprobare Ministerului Sănătății și înregistrarea modificărilor date în Registrul de stat al persoanelor juridice.

A relatat că, în concluzie a fost indicat că, directorul IMSP Institutul de Medicină Urgentă, Gheorghe Ciobanu a manifestat o atitudine neglijentă față de obligațiile sale de serviciu în calitate de conducător al instituției menționate. A menționat că, la 08 aprilie 2015 a fost reținut pentru 72 ore, conform încheierii din 10 aprilie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în privința sa a fost aplicată măsura preventivă – arestul preventiv pe un termen de 30 zile, iar ulterior, această măsură preventivă a fost prelungită până la 05 iunie 2015. A invocat că, totodată, prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 49P §5 din 22 aprilie 2015 a fost suspendat contractul individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015 încheiat cu el, pe perioada efectuării acțiunilor procesuale în cadrul procesului penal nr. 2014970558, iar prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 81-P §2 din 25 iunie 2015 a fost anulat ordinul menționat.

A susținut că, în cazul în care pârâtul ar fi examinat obiectiv și sub toate aspectele circumstanțele cauzei, dar nu tendențios, cu scopul de a-l sancționa sub orice motiv, indiferent care ar fi acesta, ar fi stabilit cu certitudine că, el a fost în imposibilitate de a executa ordinul nr. 193 din 13 martie 2015 din motivele obiective evidente expuse. A afirmat că, prin acțiunile Ministerului Sănătății i-a fost flagrant încălcat dreptul la muncă garantat de Constituția RM, fiindu-i cauzate prejudicii materiale și morale, exprimate prin umilirea în fața întregului corp de medici din țară. De asemenea, a indicat că, i-a fost știrbită și imaginea profesională, precum și renumele în cadrul contingentului medical, cît și cel profesional.

A solicitat anularea ordinului pârâtului nr. 106-P §2 din 17 august 2015 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu” și a ordinului pârâtului nr. 106-P §1 din 17 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, restabilirea sa în funcția deținută anterior și încasarea din contul Ministerului Sănătății a salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 17 august 2015 – 11 noiembrie 2015 în sumă de 46500 de lei, a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

La 24 noiembrie 2015 Ministerul Sănătății a depus cerere reconvențională împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului 3 individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015. În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, la 15 ianuarie 2015, între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 01 pe perioadă determinată, privind ocuparea de către ultimul a funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă, iar conform pct. 3 din contract, termenul acestuia a fost stabilit pînă la 15 ianuarie 2020. Astfel, la expirarea termenului contractului individual de muncă nr. 01, Gheorghe Ciobanu va avea împlinită vârsta de 68 ani.

A susținut că, la aceeași dată, în baza contractului individual de muncă nr. 01 și în baza procesului-verbal al ședinței comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă din 14 ianuarie 2015, a fost emis ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”, prin care ultimul a fost numit învingător al concursului, în funcția de director al IMSP Institutul de Medicină Urgentă, începând cu 15 ianuarie 2015. A menționat că, conform art. 82 lit. i) din Codul muncii, în cazul atingerii vârstei de 65 de ani de către conducătorul unității de stat, inclusiv al unei instituții de stat, contractul individual de muncă încheiat cu persoana respectivă încetează indiferent de voința părților.

Prin urmare, a considerat că, nu poate fi încheiat cu o persoană care urmează să împlinească vârsta de 65 de ani un contract individual de muncă pentru ocuparea funcției de conducător al unei instituții de stat cu un termen, care să depășească data la care persoana va împlini 65 de ani. A relevat că, contractul individual de muncă pe durată determinată nr. 01 din 15 ianuarie 2015 a fost încheiat cu Gheorghe Ciobanu pentru un termen care urmează să expire la 15 ianuarie 2020, în momentul cînd Gheorghe Ciobanu va avea deja împlinită vîrsta de 68 ani, ceea ce vine în contradicție cu prevederile art. 82 lit.i) din Codul muncii. Astfel, a considerat contractul individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015, încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu drept lovit de nulitate.

A solicitat constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015, încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu. La 22 ianuarie 2016 Ministerul Sănătății a depus cerere reconvențională împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, la 15 ianuarie 2015, între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 01 pe o perioadă determinată, privind ocuparea de către ultimul a funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă.

A menționat că, în baza contractului individual de muncă enunțat și a procesului-verbal al ședinței comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă din 14 ianuarie 2015, a fost emis ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”. A susținut că, prin ordinul menționat, Gheorghe Ciobanu a fost numit învingător al concursului, în funcția de director al IMSP Institutul de Medicină 4 Urgentă, începând cu 15 ianuarie 2015. A afirmat că, conform pct. 3 din contractul individual de muncă enunțat, termenul contractului a fost stabilit până la 15 ianuarie 2020, iar la expirarea termenului contractului individual de muncă, Gheorghe Ciobanu va împlini vârsta de 68 de ani.

A relevat că, ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 din 15 ianuarie 2015, prin care a fost încetat contractul individual de muncă nr. 25 din 23 decembrie 2014, în temeiul art. 82 lit. f) din Codul muncii, cu Liviu Vovc, director general interimar al Institutului de Medicină Urgentă, nu a fost adus la cunoștință sub semnătură acestuia din urmă, fapt ce vine în contradicție cu prevederile imperative ale art. 81 alin. (3) din Codul muncii, ordinul dat fiind lovit de nulitate. A solicitat anularea ordinului Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 din 15 ianuarie 2015 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”.

La 25 aprilie 2016 intervenientul principal Mihail Ciocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății și lu Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015. În motivarea acțiunii intervenientul principal a indicat că, la 15 ianuarie 2015, între Ministerul Sănătăți și Gheorghe Ciobanu a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 01 pe perioadă determinată, privind ocuparea de către Gheorghe Ciobanu a funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă, iar conform pct. 3 din contract, termenul contractului a fost stabilit pînă la 15 ianuarie 2020. Astfel, la expirarea termenului contractului individual de muncă nr. 01, Gheorghe Ciobanu va avea împlinită vârsta de 68 ani, dat fiind faptul că, data nașterii acestuia este 29 august 1951. A menționat că, la aceeași dată, în baza contractului individual de muncă nr.01 încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu și a procesului-verbal al ședinței comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul de Medicină Urgentă din 14 ianuarie 2015 a fost emis ordinul Ministerului Sănătății nr. 05 p §1 „Cu privire la numirea în funcție a dlui Gheorghe Ciobanu”.

Prin ordinul enunțat a fost numit Gheorghe Ciobanu, învingător al concursului, în funcția de director al IMSP Institutul de Medicină Urgentă, începând cu 15 ianuarie 2015. A susținut că, conform art. 82 lit. i) din Codul muncii, în caz de atingere a vârstei de 65 de ani de către conducătorul unității de stat, inclusiv al unei instituții de stat, contractul individual de muncă încheiat cu persoana respectivă încetează indiferent de voința părților. Prin urmare, a afirmat că, nu poate fi încheiat cu o persoană, care urmează să împlinească vârsta de 65 de ani, un contract individual de muncă pentru ocuparea funcției de conducător al unei instituții de stat cu un termen care să depășească data la care persoana va împlini 65 de ani.

A considerat că, contractul individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015, încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu este lovit de nulitate, fiind contrar prevederile art. 82 lit. i) din Codul muncii. 5 A solicita constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 15 ianuarie 2015, încheiat între Ministerul Sănătății și Gheorghe Ciobanu. Prin încheierea din 27 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău au fost conexate într-un singur proces cauzele de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ și la cererea reconvențională depusă de către Ministerul Sănătății împotriva lui Gheorghe Ciobanu cu privire la contestarea actului administrativ cu cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Ciobanu împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral și cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Ciocanu împotriva Ministerului Sănătății și lui Gheorghe Ciobanu cu privire la constatarea nulității contractului individual de muncă.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea depusă de către Gheorghe Ciobanu, acțiunea reconvențională depusă de către Ministerul Sănătății și acțiunea depusă de intervenientul principal Mihail Ciocanu au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse cererile de apel depuse de către Gheorghe Ciobanu, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Mihail Ciocanu. Prin decizia din 04 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile depuse de către Gheorghe Ciobanu, reprezentat de către avocatul Mihai Lupu, Mihail Ciocanu și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost restituită cauza spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Gheorghe Ciobanu, au fost anulate ordinele Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 101-P §1 din 03 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu”, nr. 106-P §1 din 17 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gheorghe Ciobanu” și nr. 106-P §2 din 17 august 2020 „Cu privire la concedierea dlui Gheorghe Ciobanu” și au fost încasate din contul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în beneficiul lui Gheorghe Ciobanu salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 18 august 2015 – 15 ianuarie 2020 în sumă de 821500 de lei, cu achitarea contribuțiilor obligatorii de la Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Națională de Asigurări Medicale, suma de 15550 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 11000 de lei, iar pretenția cu privire la restabilire la lucru a fost declarată inadmisibilă.

Acțiunea reconvențională depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și acțiunea depusă de către Mihail Ciocanu au fost respinse ca neîntemeiate. La 23 iulie 2020 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus recurs nemotivat, la 08 octombrie 2020 a depus recurs motivat împotriva deciziei și încheierii instanței de apel, la 17 noiembrie 2020 a depus cerere de recurs 6 suplimentară, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a încheierii instanței de apel din 10 iulie 2020 și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. La 01 decembrie 2020 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus o cerere, prin care a solicitat sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ, care la 10 martie 2021 și 30 martie 2021 a fost concretizată.

În motivarea cererii a indicat că, în practica judecătorească a instanțelor judecătorești din Republica Moldova s-a format o practică judiciară neuniformă, cînd litigiile pe care Codul muncii le consideră drept litigii individuale de muncă și constau din divergențele dintre salariat și angajator privind încheierea contractului individual de muncă, încetarea și nulitatea, parțială sau totală, a contractului individual de muncă, plata despăgubirilor în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor de către una din părțile contractului individual de muncă, rezultatele concursului, anularea ordinului (dispoziției, deciziei, hotărârii) de angajare în serviciu, emis conform art. 65 alin. (1) din Codul muncii și alte probleme ce decurg din raporturile individuale de muncă, în care părți sunt o autoritate publică și personalul angajat, adică conducătorii de instituții publice în care autoritățile exercită calitatea de fondator, dar a căror funcții nu au statut public.

În acest sens, a considerat că, Plenul Curții Supreme de Justiție urmează să clarifice pe care litigii Codul muncii le consideră drept litigii individuale de muncă și constau din divergențele dintre salariat și angajator privind încheierea contractului individual de muncă, executarea, modificarea și suspendarea contractului individual de muncă, încetarea și nulitatea, parțială sau totală, a contractului individual de muncă, plata despăgubirilor în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor de către una din părțile contractului individual de muncă, rezultatele concursului, anularea ordinului (dispoziției, deciziei, hotărârii) de angajare în serviciu, emis conform art. 65 alin. (1) din Codul muncii, alte probleme ce decurg din raporturile individuale de muncă, în care părți sunt o autoritate publică și personalul angajat, adică conducătorii de instituții publice în care autoritățile exercită calitatea de fondator, dar a căror funcții nu au statut public, nu au statut de funcționar public, sunt de competența jurisdicțională a instanțelor judecătorești specializate de contenciosul administrativ sau instanțelor judecătorești de drept comun civil.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea cu privire sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 122 alin. (1) - (2) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii.

Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. 7 Solicitarea avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăți de aplicare corectă a normei de drept susceptibile de interpretări diferite. Solicitarea avizului consultativ nu va conține formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea unui text de lege. În cazul în care instanța de judecată respinge demersul participanților la proces privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs. Raportând la caz prevederile normei enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, instanța de judecată solicită Plenului emiterea unui aviz consultativ doar în cazul în care întâmpină dificultăți la aplicarea legii materiale ori procesuale.

La caz, nu sunt prezente anumite dificultăți la aplicarea Codului muncii în ceea ce vizează încheierea contractelor individuale de muncă. Legea ce determină competența la soluționarea litigiilor atât în contencios administrativ, cât și a litigiilor de drept comun este clară și expresă. Ca urmare, nu se atestă necesitatea de a sesiza Plenul Curții Supreme de Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ, prin ce se impune respingerea cererii depuse de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ.

În conformitate cu art. 122 alin. (2) și 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Nicolae Craiu Mariana Pitic 8