3ra-314/23 — contestarea actului administrativ

3ra-314/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-314/23

2-20121666-01-3ra-27032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

21 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Toporaș Rodica, reprezentată de

avocatul Osoian Lilian,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Toporaș Rodica împotriva Direcției Generale asistență socială și sănătate a

Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea comunicării răspunsului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2022, prin care s-a

respins apelul declarat de Toporaș Rodica și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 28 decembrie 2021

c o n s t a t ă:

La 01 octombrie 2020, Toporaș Rodica, a depus acțiunea în contencios

administrativ împotriva Direcției Generale asistență socială și sănătate a Consiliului

municipal Chișinău cu privire la obligarea comunicării răspunsului la pct. 4 din

interpelarea nr. 1049/I din data de 01.09.2020, încasarea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03.10.2020 a fost

acordat termen reclamantei și reprezentantului său pentru înlăturarea neajunsurilor,

iar la data de 01.11.2020, reprezentantul reclamantei a depus, prin intermediul poștei

electronice, cerere de concretizare a acțiunii împotriva Direcției Generale asistență

socială și sănătate a Consiliului municipal Chișinău privind obligarea comunicării

răspunsului la pct. 4 din interpelarea nr. 1049/I din data de 01.09.2020, încasarea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25.01.2021, a fost

respinsă cererea reprezentantului Direcției Generale asistență socială și sănătate a

Consiliului mun. Chișinău cu privire la declararea inadmisibilității acțiunii în cauză.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18.02.2021, a fost

respinsă cererea reprezentantului Direcției Generale asistență socială și sănătate a

1

Consiliului municipal Chișinău, cu privire la declararea inadmisibilității acțiunii, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de către

Toporaș Rodica împotriva Direcției Generale asistență socială și sănătate a

Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea comunicării răspunsului,

încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Totodată, se reține că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din

06.04.2021, a fost declarată inadmisibilă acțiunea înaintată de Toporaș Rodica

împotriva Direcției Generale asistență socială și sănătate a Consiliului municipal

Chișinău cu privire la obligarea comunicării răspunsului la pct. 4 din interpelarea nr.

1049/I din 01.09.2020, încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27.05.2021, a fost anulată

parțial încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06.04.2020, în partea în

care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Toporaș

Rodica către Direcția Generală asistență socială și sănătate a Consiliului municipal

Chișinău cu privire la obligarea comunicării răspunsului la pct. 4 din interpelarea nr.

1049/i din 01.09.2020.

În rest, în partea în care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Toporaș

Rodica cu privire la repararea prejudiciului moral, a fost menținută fără modificări.

Așadar, întru argumentarea cererii de concretizare, reclamanta prin intermediul

avocatului a menționat că, la 01.09.2020 în adresa D.G.A.S. CMC a fost expediată o

interpelare din partea Toporaș Rodica (nr. 1049/i din 01.09.2020), care a fost

recepționată la 01.09.2020.

Interpelarea a fost adresată în temeiul art. 10, 11, 16 al Legii RM nr. 982-XIV

din 11.05.2000 „Privind accesul la informații”, art. 53 (1) lit. d), (3), (4) al Legii R.M.

nr. 1260 din 19.07.2002 „Cu privire la avocatură”.

Prin interpelarea menționată a fost solicitată următoarea informație:

cererea adresată la 16.01.2020 T-3176/20 Direcției Generale Asistență Socială și

Sănătate a Consiliului municipal Chișinău și Direcției Asistență Socială a sectorului

Ciocana, mun. Chișinău.

sanatoriale de reabilitare/recuperare a sănătății, această metodă de recuperare fiind

indicată și prescrisă insistent de medici;

reabilitare, data, luna, anul și denumirea sanatoriului;

31.08.2016- 31.08.2020 de bilete sanatoriale de reabilitare.

Reclamanta a susținut că, a primit la 08.09.2020 răspunsul cu nr. 1049/2020,

însă, la pct. 4 din această interpelare răspuns nu a primit, fapt ce și a determinat-o de

a se adresa în instanța de judecată.

Motivul de protejare a datelor cu caracter personal, de a nu răspunde la pct. 4 al

interpelării este greșit invocat de pârât.

2

În acest sens, menționează faptul, că avocatul este operator de date cu caracter

personal și în această situație, în scopul verificării corectitudinii respectării rândului

de acordare a biletelor sanatoriale urmează să aibă acces la această informație.

Concretizează, că obiectul litigiului menționat în cererea de chemare în judecată

nu prevede respectarea căii prealabile anterior adresării în instanța de judecată în

conformitate cu prevederile art. 23 al Legii nr. 982-XIV din 11.05.2000 „Cu privire la

accesul la informații”.

În conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. c) Cod administrativ,

acțiunea dată în contenciosul administrativ este de impunerea la acțiune, (acțiune în

realizare): obligarea D.G.A.S, C.M.C. de a comunica un răspuns referitor la pct. 4 din

interpelarea din 01.09.2020 nr. 1049/I, și anume lista persoanelor din sectorul

Ciocana care au beneficiat în perioada 31.08.2016 - 31.08.2020 de bilete sanatoriale

de reabilitare.

Dat fiind cele menționate supra, motivele de drept pe care se sprijină acțiunea

sunt prevederile art. 5, 166 CPC al RM, art. 16, 23 din Legea RM nr. 982-XTV din

11.05.2000 „Privind accesul la informații”, art. 211, 212, 206 alin. (1) lit. c) și art.

224 alin. (1) lit. c) Cod administrativ al Republicii Moldova.

Astfel, reclamanta solicită obligarea DGAS CMC de a comunica un răspuns

referitor pct. 4 din interpelarea din 01.09.2020 nr. 1049/I și anume, să fie prezentată

lista persoanelor din sectorul Ciocana care au beneficiat în perioada 31.08.2016-

31.08.2020 de bilete sanatoriale de reabilitare.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău Chișinău, sediul Rîșcani din 28 decembrie

2021, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Toporaș Rodica împotriva

Direcției Generale asistență socială și sănătate a Consiliului municipal Chișinău cu

privire la obligarea comunicării răspunsului la pct. 4 din interpelarea nr. 1049/I din

data de 01.09.2020.

Nefiind de acord cu hotărârii instanței de fond, la 13 ianuarie 2022, Toporaș

Rodica a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28

decembrie 2021, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2022, s-a respins apelul

declarat de Toporaș Rodica și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 28 decembrie 2021.

În susținerea deciziei pronunțate, Curtea de Apel Chișinău reieșind din

materialele cauzei și făcând trimitere la dispozițiile Legii privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11.05.2000 a stabilit că, prin răspunsul nr. 1049/2020 din

08.09.2020, Direcția Generală asistență socială și sănătate a Consiliului municipal

Chișinău, a comunicat reclamantei că referitor la cererea nr. 7-3176/20 din

16.01.2020 Comisia pentru stabilirea și acordarea ajutorului material, a decis

acordarea ajutorului material în mărime de 500 lei.

Conform informației oficiului poștal din cadrul Î.S. „Poșta Moldovei”, ajutorul

nominalizat a fost încasat de dna Rodica Toporaș la data de 10.03.2020.

Referitor la asigurarea dnei Rodica Toporaș cu bilet de reabilitare/recuperare a

comunicat că, în conformitate cu prevederile pct. 7 din Regulamentul cu privire la

3

modul de evidență și distribuire a biletelor de reabilitare/ recuperare acordate

pensionarilor și beneficiarilor de alocații sociale de stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 372 din 6 mai 2010, care stipulează expres că

„dreptul la asigurarea cu bilete se acordă după expirarea termenului de 3 ani de la

data depunerii cererii cu actele constatatoare pensionarilor și beneficiarilor de alocații

sociale de stat care au atins vârsta de 18 ani, cetățeni ai Republicii Moldova, care se

află în evidența structurilor teritoriale de asistență socială”.

Conform pct. 25 al aceluiași Regulament „Eliberarea biletelor solicitanților aflați

în evidență se efectuează în baza ordinii de înscriere în Registrul de evidență a

solicitanților de bilete, de către persoana responsabilă desemnată prin ordin al șefului

Structurii teritoriale de asistență socială”.

Referitor la ultima dată când a beneficiat dna Toporaș cu bilet de reabilitare

medicală notează că, în perioada 22.01.2018-11.02.2018, dânsa a beneficiat de bilete

reabilitare/recuperare la Centrul de reabilitare a invalizilor și pensionarilor

„VICTORIA”, din or. Sergheevca, Ucraina și repetat a depus cerere pentru a

beneficia de bilet de reabilitare la data de 23.02.2018 cu nr. 141.

Cu referire la lista persoanelor care au beneficiat de reabilitare medicală din

sectorul Ciocana a informat că, în perioada 31.08.2016-31.08.2020 au beneficiat de

reabilitare/recuperare 3374 beneficiari. Făcând trimitere la actele legale privind

protecția datelor cu caracter personal, aduce la cunoștință despre imposibilitatea

prezentării informației cu privire la lista persoanelor din sectorul Ciocana, care au

beneficiat de bilete de reabilitare/recuperare în perioada 31.08.2016 –31.08.2020.

Instanța de apel a reținut că, în cazul admiterii solicitării reclamantei ce se referă

la eliberarea listei persoanelor din sectorul Ciocana care au beneficiat în perioada

31.08.2016 - 31.08.2020 de bilete sanatoriale de reabilitare, pot fi divulgate datele

privind starea de sănătate a persoanei.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a relevat că în sensul Legii privind protecția

datelor cu caracter personal, nr. 133 din 08.07.2011, la categorii speciale de date cu

caracter personal –sunt incluse datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a

persoanei, convingerile ei politice, religioase sau filozofice, apartenența socială,

datele privind starea de sănătate sau viața sexuală, precum și cele referitoare la

condamnările penale, măsurile procesuale de constrângere sau sancțiunile

contravenționale.

De altfel, în contextul celor enunțate, instanța de apel a conchis că, o eventuală

prelucrare a datelor cu caracter personal, fără acordul subiectului datelor cu caracter

personal, în cazul dat al persoanelor beneficiare de bilete sanatoriale de reabilitare, ar

putea leza asigurarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor

fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a

drepturilor la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private, astfel cum prevede art.

1 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

Astfel, instanța de apel a stabilit că, dezacordul apelantei cu informația furnizată

în cadrul examinării cererii de acces la informație nicidecum nu poate fi tratat ca

îngrădirea dreptului de acces la informație sau încălcarea oricărui alt drept, or

răspunsul la pct. 4 a fost oferit, în limita și cu respectarea prevederilor legale.

4

La 19 decembrie 2022, Toporaș Rodica, reprezentată de avocatul Osoian Lilian

a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2022

și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28 decembrie 2021, cu

emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii sale.

În susținerea recursului, a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel, menționând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta

speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material.

Instanța de apel, a neglijat circumstanțele de fapt produse, precum și prevederile

legale. La pct.4 din solicitarea sa, răspuns nu a primit și astfel, consideră că i s-a lezat

un drept fundamental.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă

care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Or, legea

procesual-civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale

ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (până la modificările

operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023),

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 noiembrie 2022, în

ședință publică.

5

Toporaș Rodica, reprezentată de avocatul Osoian Lilian a depus recurs motivat

la 19 decembrie 2022 (f.d.240 Vol. I)

Astfel, recursul declarat de Toporaș Rodica, reprezentată de avocatul Osoian

Lilian, a fost depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ.

La 24 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, întru respectarea dreptului părților

la un proces echitabil, a expediat în adresa intimatului copia recursului, cu înștiințarea

despre necesitarea prezentării referințelor.

Pînă la data examinării recursului, intimatul nu a manifestat opțiunea de a

depune referința.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi rezultă că, admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul devolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de

apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

6

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus Toporaș Rodica,

reprezentată de avocatul Osoian Lilian.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Toporaș Rodica, reprezentată de avocatul Osoian Lilian, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

7