3ra-535/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actelor administrative

3ra-535/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-535/22

2-17218236-01-3ra-11052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Rodica Toporaș,

reprezentată de avocatul Alexandr Russu

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Rodicăi Toporaș împotriva Primăriei mun. Chișinău și Preturii sect. Ciocana cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actelor

administrative

împotriva deciziei din 9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Rodica Toporaș împotriva hotărârii din 1 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă acțiunea

constată:

La 7 februarie 2017, Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Dumitru

Marco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău

și Preturii sect. Ciocana cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

emiterii actelor administrative.

În susținerea acțiunii a indicat că este о persoană cu nevoi speciale, având

din copilărie o dizabilitate XXXXX (gradul XX), inaptă de muncă, iar, unica

sursă de venit a acesteia este pensia de dizabilitate în mărime de 711,63 lei,

alocația în mărime de 540,02 de lei și ajutorul material în mărime de 180 lei, în

total suma de 1431,65 de lei pe care о primește lunar și care abia îi ajunge pentru

necesitățile de zi cu zi.

A menționat că fiind diagnosticată din copilărie cu „XXXXX”, se

deplasează cu dificultate și foarte repede obosește.

Totodată, a precizat că recent a suportat о intervenție chirurgicala la urechi,

după efectuarea căreia îi este contraindicat să se tensioneze și să se streseze, pe

1

lângă intervenția chirurgicală suportată urmând în permanență cursuri de

tratament în legătură cu dizabilitatea.

În acest context, a comunicat că la data de 12 decembrie 2016, s-a adresat

cu о cerere prealabilă Preturii sect. Ciocana și Primăriei mun. Chișinău, prin care

a solicitat să fie luată în considerație starea sa de dizabilitate și problemele cu care

se confruntă, să se respecte normele fundamentale prevăzute de Constituție și să

fie luată la evidență, ca persoană care necesită îmbunătățirea condițiilor de trai și

să-i fie distribuită locuință socială sau după caz, teren pentru construcția casei de

locuit.

Ulterior, la 11 ianuarie 2017, a recepționat răspunsul Preturii sect. Ciocana,

prin care i s-a refuzat luarea la evidență ca persoană care necesită îmbunătățirea

condițiilor de trai, iar de la Primăria mun. Chișinău în genere nu a primit niciun

răspuns.

Astfel, a opinat că prin ignorarea cererii depuse, au fost încălcate

prevederile art. 47 din Constituție, art. 22 din Legea nr. 60 din 30 martie 2012

privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și art. 11 Cod funciar.

Prin urmare, a relevat că normele legale menționate îi întemeiază dreptul

de a beneficia de o locuință socială în baza art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea cu

privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, care oferă dreptul prioritar de a primi

locuință socială în condițiile alin. (1), care prevede că persoanele cu dizabilități

severe care nu sunt angajate în câmpul muncii în legătură cu starea sănătății, iar

prevederile art. 14 alin. (2) din aceeași lege stabilește că persoanelor în etate și

persoanelor cu dizabilități, la solicitare, li se acordă locuințe la etaje inferioare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 3, 5, 14, 15, 26 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 47 alin. (1), (2)

din Constituție, art. 22 alin. (1), (4), (6) din Legea nr. 60 din 30 martie 2012

privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, art. 11 alin. (1), (2) Cod

funciar, art. 10 alin. (2) lit. a), 14 alin. (2) din Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu

privire la locuințe și art. 277, 278 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Preturii

sect. Ciocana, obligarea pârâților să emită actul administrativ privind includerea

dânsei în lista de evidență a persoanelor ce necesită îmbunătățirea condițiilor de

trai și obligarea pârâților să emită actul administrativ privind luarea sa la evidență

ca o persoană care are dreptul la obținerea locuinței sociale sau, după caz, a

terenului pentru construcția casei de locuit.

Prin hotărârea din 1 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost respinsă acțiunea.

La 11 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Rodica

Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr Russu a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 1 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

iar la 26 februarie 2021, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii

de admitere a acțiunii.

2

Prin decizia din 9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Rodica Toporaș împotriva hotărârii din 1 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au relevat că, la caz, nu au fost stabilite motive privind anularea

refuzului Preturii sectorului Ciocana mun. Chișinău nr. T-586/16, T-589/1/16 din

6 ianuarie 2017 și de a obliga Primăria mun. Chișinău și Pretura sectorului

Ciocana mun. Chișinău, de a emite actul administrativ privind includerea Rodicăi

Toporaș în lista de evidență a persoanelor ce necesită îmbunătățirea condițiilor de

trai, precum și luarea la evidență a ultimei ca persoană care are dreptul la

obținerea locuinței sociale sau după caz a terenului pentru construcția casei de

locuit.

Și asta deoarece, atât în ședința de judecată în prima instanță, cât și în

instanța de apel a fost stabilit că dreptul la locuință a cetățenilor Republicii

Moldova sau, după caz, a terenului pentru construcția casei de locuit și

îmbunătățirea condițiilor locative, erau reglementate de Codul cu privire la

locuințe, care a fost abrogat odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la

locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, iar la momentul adresării Rodicăi Toporaș cu

cererea din 12 decembrie 2016 către Pretura sectorului Ciocana și Primăriei

mun. Chișinău, era în vigoare și Regulamentului cu privire la modul de acordare

a încăperilor de locuit în R.S.S. Moldovenească aprobat prin Hotărârea Sovietului

Miniștrilor al RSS Moldovenești nr. 405 din 25 noiembrie 1987.

Totodată, instanțele de judecată au reținut că prin răspunsul Preturii

sectorului Ciocana nr. T-586, T-589/1/16 din 6 ianuarie 2017, autoritatea publică

i-a comunicat Rodicăi Toporaș că, în conformitate cu art. 11 al Legii cu privire la

locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, evidența persoanelor care necesită locuințe

sociale se efectuează de către autoritățile administrației publice locale în modul

prevăzut de Guvern.

Astfel, din considerentul că până la momentul actual, Guvernul nu a

aprobat Regulamentul cu privire la evidența, modul de atribuire și folosire a

locuințelor sociale, cerințele înaintate cu privire la îmbunătățirea condițiilor de

trai și atribuirea unei locuințe sociale nu pot fi examinate.

Or, în concordanță cu prevederile Legii cu privire la locuințe nr. 75 din

30 aprilie 2015, la 19 iunie 2017, a fost aprobat Regulamentul cu privire la

evidența, modul de atribuire și folosire a locuințelor sociale, prin Hotărârea de

Guvern nr. 447, ceea ce denotă că Regulamentul a fost aprobat ulterior emiterii

răspunsului contestat de Rodica Toporaș.

Mai mult ca atât, din hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

30 iunie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie

2016 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2016, prin care a fost

respinsă acțiunea depusă de către Toporaș Rodica împotriva Primăriei

mun. Chișinău privind obligarea emiterii actului administrativ privind includerea

în lista de evidență pentru îmbunătățirea condițiilor locative cu repartizarea

ulterioară a spațiului locativ separat, rezultă că la 13 februarie 1990, lui Petru

Topor și membrilor familiei i-a fost repartizat apartamentul nr. XX, situat pe

3

bd. XXXXX, cu suprafața totală de 30,4 m2, în care locuiesc trei persoane, Petru

Topor cu soția sa și reclamanta/apelanta Rodica Toporaș, fiica lui Petru Topor,

astfel încât norma spațiului locativ prevăzută de lege, revenindu-i 10,1 m2,

respectiv suprafața apartamentului menționat corespunde normei ocupate de

apelantă.

La 15 martie 2022, Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr

Russu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 9 februarie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, iar la 22 aprilie 2022, a fost prezentată motivarea recursului,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu emiterea

unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel i-a respins apelul, din

motivul inexistenței unei legi și a regulamentului privind atribuirea bunurilor din

speță, fapt ce i-a afectat direct dreptul la un proces echitabil, garantat de

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Totodată, faptul că dreptul la locuință a cetățenilor Republicii Moldova sau

după caz, a terenului pentru construcția casei de locuit și îmbunătățirea condițiilor

locative era anterior reglementat de Codul cu privire la locuințe, care a fost

abrogat odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la locuințe nr. 75 din

30 aprilie 2015, nu poate constitui un motiv de respingere a acțiunii, în condițiile

în care cererea de chemare în judecată a fost depusă la 12 decembrie 2016, potrivit

legislației în vigoare.

A obiectat că, în mod neîntemeiat, instanța de apel a făcut referire la lipsa

unui regulament, or, la momentul examinării cauzei atât în prima instanță, cât și

în ordine de apel, a fost reperată existența regulamentului nou, aprobat prin

Horărârea Guvernului nr. 447 din 19 iunie 2017 pentru aprobarea Regulamentului

cu privire la evidența, modul de atribuire și folosire a locuințelor sociale.

La 11 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei

mun. Chișinău și Preturii sect. Ciocana copia cererii de recurs depuse de Rodica

Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr Russu, fiindu-le explicat dreptul de

a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționată la data de 18 mai

2022, potrivit avizelor de recepție (f. d. 67-68 vol. II).

La 27 mai 2022, Primăria mun. Chișinău a depus referință la recursul depus

de Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr Russu, prin care a solicitat

declararea inadmisibilității acestuia sau, după caz, respingerea recursului și

menținerea deciziei din 9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Pretura

sect. Ciocana nu a făcut uz de dreptul său de a depune referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

4

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că copia dispozitivului deciziei din 9 februarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată la adresă electronică a reprezentantului

Rodicăi Toporaș, avocatul Alexandr Russu la 17 februarie 2022, fapt confirmat

prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 51 vol. II).

Este cert și faptul că la 15 martie 2022, Rodica Toporaș, reprezentată de

avocatul Alexandr Russu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 53-54 vol. II).

Decizia motivată din 9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentei, avocatul Alexandr Russu la 20 aprilie

2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 58

vol. II).

Se mai constată că la 22 aprilie 2022, a fost depusă motivarea recursului

împotriva deciziei din 9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 60-63

verso, vol. II).

Astfel, recursul depus de Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul

Alexandr Russu împotriva deciziei din 9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău

este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Rodica Toporaș,

reprezentată de avocatul Alexandr Russu, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

5

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul

Alexandr Russu.

6

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr

Russu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7