3ra-439/22 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-439/22

2-19165089-01-3ra-16042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Rodica Toporaș, reprezentat de

avocatul Alexandr Russu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Rodica Toporaș împotriva Direcției Asistență Socială Ciocana cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 octombrie 2019, Rodica Toporaș a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Direcției Asistență Socială Ciocana

cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că fiind o persoană cu dizabilitate severă

din copilărie, și se întreține doar din venitul-personal, la data de 25 aprilie 2019 s-a

adresat către Direcția Asistență Socială sect. Ciocana cu petiția nr.T-594/19 prin care a

solicitat acordarea suportului monetar.

A menționat că la data de 16 septembrie 2019, a recepționat răspunsul nr.1929 din

16 august 2019 prin care petiția depusă a fost respinsă pe motiv că, nu se încadrează în

criteriile de eligibilitate pentru a fi inclusă în Serviciul social de suport monetar.

Reclamanta a menționat că scopul solicitării suportului monetar era necesar pentru

probleme de sănătate, inclusiv compensarea cheltuielilor de intervenție chirurgicală la

ochi, procurarea unei mașini de spălat și reparația locuinței, fiind în stare

nesatisfăcătoare, fapt confirmat în baza Planului Individualizat de Asistență din 22 mai

2019.

A afirmat că, criteriile enunțate o încadrează ca fiind o persoană eligibilă de a

beneficia de suport monetar.

1

Rodica Toporaș a solicitat anularea actului nr.1929 din 6 august 2019 emis de către

Direcția Asistență Socială sectorului Ciocana, și obligarea Direcției Asistență Socială

sectorului Ciocana să emită actul administrativ individual prin care să-i achite suportul

monetar conform solicitării nr.T-594/19 din 25 mai 2019.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Rodica Toporaș.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 23 decembrie 2020,

prin intermediul poștei electronice, Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr

Russu a depus apel nemotivat, iar la 23 martie 2021 motivarea apelului împotriva

hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de către Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu și s-a menținut

hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că în cadrul

ședinței Echipei multidisciplinare teritoriale din 26 iulie 2019, s-a evaluat necesitatea și

întrunirea condițiilor de eligibilitate și s-a decis de a respinge solicitarea de acordare a

suportului monetar din motiv că nu a fost posibilă confirmarea situației de dificultate și

totodată din motiv că, prin cererea din 16 mai 2019, Rodica Toporaș a solicitat

modificarea necesităților și acordarea serviciului pentru cheltuielile suportate la

efectuarea investigațiilor și intervenției de scleroplastie (corecția vederii) în Centrul

oftalmologic „Microchirurgia Ochiului”. La cererea respectivă fiind anexate copii ale

bonurilor care confirmă plata unor consultații și investigații în cadrul unei clinici private

oftalmologice, bonul de plată a medicamentelor procurate, copia unei adeverințe în care

era indicat cât ar costa respectiva operație.

Instanțele de judecată au notat că în fapt, medicul oftalmolog de la clinica privată a

diagnosticat-o pe Rodica Toporaș cu miopie slabă (miopia slabă fiind cea mai ușoară

formă de manifestare).

La acest aspect, instanțele inferioare au apreciat ca întemeiată poziția autorității

publice pârâte precum că, miopia de gr. I nu reprezintă problemă stringentă de sănătate,

cu atât mai mult că intervenția putea fi efectuată în baza poliței de asigurare de care

beneficiază Rodica Toporaș, serviciu, însă la care, ultima nu a apelat. Mai mult, nu a

fost prezentat nici un act/certificat medical din care ar rezulta necesitatea strigentă de

efectuare a intervenției chirurgicale invocate de apelantă.

Instanțele ierarhic inferioare au menționat că, suportul monetar se acordă pentru

criterii vitale pentru un om, în lipsa cărora este pusă în pericol viața, sănătatea și

integritatea persoanei și/sau a întregii familii, situație ce nu se regăsește în speță, iar

respectarea principiului de oportunități egale prin care asigură dreptul la servicii sociale

tuturor persoanelor/familiilor defavorizate în condiții de tratament egal și fără

discriminare urmează a fi respectat.

La data de 25 ianuarie 2022, Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr

Russu a depus recurs nemotivat, iar la 8 aprilie 2022 motivarea recursului împotriva

deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurenta a menționat că consideră decizia contestată ca fiind neîntemeiată,

2

deoarece instanța de apel la adoptarea acesteia nu a elucidat toate circumstanțele cauzei,

a încălcat și aplicat eronat normele de drept material.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 36, 37, 38, 39, 40,

42, 43, 196, 197, 206, 209, 211, 212, 224, 244, 245, 246, 247, 248 alin. (1) lit. c) din

Codul administrativ, art. 429, 430, 431, 432, 445 din Codul de procedură civilă, art.

2006, 2036, 2037 din Codul civil, pct. 5, 6, 7, 15, 21, 38, 54 din hotărârea Guvernului

nr. 716 din 18 iulie 2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și

funcționarea Serviciului social de suport monetar adresat familiilor/persoanelor

defavorizate.

La data de 15 aprilie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa Direcției Asistență Socială Ciocana, copia recursului cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă ultima nu și-a valorificat acest

drept procedural și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 decembrie 2021,

dispozitivul deciziei fiind notificat reprezentantului recurentei, prin intermediul poștei

electronice, la data de 30 decembrie 2021 (f.d.203).

Totodată, decizia motivată din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentei, prin intermediul oficiului poștal, la data de 1

aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele cauzei

(f.d.205).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu,

s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245

din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Rodica Toporaș,

reprezentat de avocatul Alexandr Russu, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

3

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

4

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5