3ra-439/22 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-439/22 2-19165089-01-3ra-16042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Rodica Toporaș împotriva Direcției Asistență Socială Ciocana cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 16 octombrie 2019, Rodica Toporaș a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Direcției Asistență Socială Ciocana cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că fiind o persoană cu dizabilitate severă din copilărie, și se întreține doar din venitul-personal, la data de 25 aprilie 2019 s-a adresat către Direcția Asistență Socială sect. Ciocana cu petiția nr.T-594/19 prin care a solicitat acordarea suportului monetar. A menționat că la data de 16 septembrie 2019, a recepționat răspunsul nr.1929 din 16 august 2019 prin care petiția depusă a fost respinsă pe motiv că, nu se încadrează în criteriile de eligibilitate pentru a fi inclusă în Serviciul social de suport monetar.

Reclamanta a menționat că scopul solicitării suportului monetar era necesar pentru probleme de sănătate, inclusiv compensarea cheltuielilor de intervenție chirurgicală la ochi, procurarea unei mașini de spălat și reparația locuinței, fiind în stare nesatisfăcătoare, fapt confirmat în baza Planului Individualizat de Asistență din 22 mai 2019. A afirmat că, criteriile enunțate o încadrează ca fiind o persoană eligibilă de a beneficia de suport monetar. 1 Rodica Toporaș a solicitat anularea actului nr.1929 din 6 august 2019 emis de către Direcția Asistență Socială sectorului Ciocana, și obligarea Direcției Asistență Socială sectorului Ciocana să emită actul administrativ individual prin care să-i achite suportul monetar conform solicitării nr.T-594/19 din 25 mai 2019. Prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Rodica Toporaș.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 23 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu a depus apel nemotivat, iar la 23 martie 2021 motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond. Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de către Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu și s-a menținut hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că în cadrul ședinței Echipei multidisciplinare teritoriale din 26 iulie 2019, s-a evaluat necesitatea și întrunirea condițiilor de eligibilitate și s-a decis de a respinge solicitarea de acordare a suportului monetar din motiv că nu a fost posibilă confirmarea situației de dificultate și totodată din motiv că, prin cererea din 16 mai 2019, Rodica Toporaș a solicitat modificarea necesităților și acordarea serviciului pentru cheltuielile suportate la efectuarea investigațiilor și intervenției de scleroplastie (corecția vederii) în Centrul oftalmologic „Microchirurgia Ochiului”. La cererea respectivă fiind anexate copii ale bonurilor care confirmă plata unor consultații și investigații în cadrul unei clinici private oftalmologice, bonul de plată a medicamentelor procurate, copia unei adeverințe în care era indicat cât ar costa respectiva operație.

Instanțele de judecată au notat că în fapt, medicul oftalmolog de la clinica privată a diagnosticat-o pe Rodica Toporaș cu miopie slabă (miopia slabă fiind cea mai ușoară formă de manifestare). La acest aspect, instanțele inferioare au apreciat ca întemeiată poziția autorității publice pârâte precum că, miopia de gr. I nu reprezintă problemă stringentă de sănătate, cu atât mai mult că intervenția putea fi efectuată în baza poliței de asigurare de care beneficiază Rodica Toporaș, serviciu, însă la care, ultima nu a apelat. Mai mult, nu a fost prezentat nici un act/certificat medical din care ar rezulta necesitatea strigentă de efectuare a intervenției chirurgicale invocate de apelantă.

Instanțele ierarhic inferioare au menționat că, suportul monetar se acordă pentru criterii vitale pentru un om, în lipsa cărora este pusă în pericol viața, sănătatea și integritatea persoanei și/sau a întregii familii, situație ce nu se regăsește în speță, iar respectarea principiului de oportunități egale prin care asigură dreptul la servicii sociale tuturor persoanelor/familiilor defavorizate în condiții de tratament egal și fără discriminare urmează a fi respectat. La data de 25 ianuarie 2022, Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu a depus recurs nemotivat, iar la 8 aprilie 2022 motivarea recursului împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior invocate, recurenta a menționat că consideră decizia contestată ca fiind neîntemeiată, 2 deoarece instanța de apel la adoptarea acesteia nu a elucidat toate circumstanțele cauzei, a încălcat și aplicat eronat normele de drept material. În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 36, 37, 38, 39, 40, 42, 43, 196, 197, 206, 209, 211, 212, 224, 244, 245, 246, 247, 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, art. 429, 430, 431, 432, 445 din Codul de procedură civilă, art. 2006, 2036, 2037 din Codul civil, pct. 5, 6, 7, 15, 21, 38, 54 din hotărârea Guvernului nr. 716 din 18 iulie 2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Serviciului social de suport monetar adresat familiilor/persoanelor defavorizate.

La data de 15 aprilie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa Direcției Asistență Socială Ciocana, copia recursului cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă ultima nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 decembrie 2021, dispozitivul deciziei fiind notificat reprezentantului recurentei, prin intermediul poștei electronice, la data de 30 decembrie 2021 (f.d.203). Totodată, decizia motivată din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentei, prin intermediul oficiului poștal, la data de 1 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.205).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

3 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 4 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Rodica Toporaș, reprezentat de avocatul Alexandr Russu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5