3ra-1278/22 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1278/22 2-20125778-01-3ra-19122022 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 28 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursului depus de Cooperativa Agricolă de Producție “Lorex-Agro”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa Agricolă de Producție “Lorex-Agro” împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, terț Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului privind anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea autorității de a acorda sprijin financiar, împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Cooperativa Agricolă de Producție “Lorex-Agro” împotriva hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 06 octombrie 2020, CAP „Lorex-Agro” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, terț Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea autorității de a acorda sprijinul financiar.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 16 martie 2020 CAP „Lorex-Agro” s-a adresat la Oficiul Teritorial Hâncești din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu cererea de acordare a sprijinului financiar în conformitate cu Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.455 din 21 iunie 2017, potrivit submăsurii 1.6.3. Reclamantul a notat că, cererea CAP „Lorex-Agro” a fost înregistrată în registrul manual și sistemul informațional de evidență a solicitanților și beneficiarilor de subvenții cu numărul de înregistrare 1.6.3/200LV0406. După recepționarea cererii și setului de documente, careva pretenții și observații din partea Agenției de Intervenție 1 și Plăți pentru Agricultură, cu privire la plenitudinea și corespunderea acestora cu cerințele legale, nu au fost prezentate.

Reclamantul a relatat, că în procesul examinării cererii de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, prin procesul - verbal nr. 5/40529 din 15 mai 2020, emis de către Direcția Verificări pe Teren, dosarul de subvenționare a fost declarat neeligibil și remis spre arhivare. Nefiind de acord cu procesul-verbal nr. 5/40529 din 15 mai 2020, CAP „Lorex- Agro” a depus la 04 august 2020 cererea prealabilă nr. 989, potrivit căreia a solicitat Agenției revizuirea procesului-verbal nr. 5/40529 din 15 mai 2020 și recalcularea fișei de calcul, cu acordarea sprijinului financiar solicitat în mărime de 873 617,94 de lei.

Prin decizia nr. p-989 din 04 septembrie 2020, adoptată de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată și a fost transmis dosarul de subvenționare împreună cu actele anexate către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, pentru a emite o decizie definitivă în acest sens. Reclamantul a susținut că, a făcut cunoștință cu decizia nr. p-989 din 04 septembrie 2020, la 16 septembrie 2020 prin intermediul scrisorii poștale cu aviz recomandat, nu este deacord cu aceasta, o consideră neîntemeiată și pasibilă de anulare din următoarele considerente. Reclamantul a comunicat că CAP „Lorex-Agro” este un producător agricol care practică activitatea agricolă în satul Cneazevca, r-nl Leova, de mai mult de 11 ani, concomitent cu aceasta fiind un bun angajator pentru circa 25 de persoane din localitate.

Cooperativa cultivă anual peste 1500 hectare de pământ, motiv pentru care se bucură de o reputație ireproșabilă prin rândul oamenilor din localitate, precum și din întreaga regiune. Reclamantul a menționat că, activitatea de întreprinzător pe care o desfășoară, este îndreptată exclusiv spre promovarea și dezvoltarea continuă a sectorului agricol în r-ul Leova, dar și în întreaga țară, oferindu-le oamenilor posibilitatea de a munci în propria țară. Reclamantul a invocat că, pentru realizarea acestui scop, CAP „Lorex-Agro” anual efectuează investiții semnificative în modernizarea, facilitarea și reformarea tehnologiilor de producție agricolă în cadrul cooperativei agricole. Una din acele investiții făcute de către CAP „Lorex-Agro”, a fost construirea unui depozit performant cu o suprafață de peste 1 700 m.p.

pentru păstrarea cerealelor. A precizat reclamantul că, construcția acestui depozit a fost realizată cu succes în perioada anilor 2019-2020, fiind o investiție eligibilă potrivit submăsurii 1.6. „stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și procesare”, în conformitate cu exigențele și cerințele solicitate de Regulament. Astfel, a indicat că, potrivit prevederilor pct. 57 din Regulamentul menționat, submăsura 1.6.

din cadrul Măsurii a II-a (Stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și procesare), „Sprijinul este acordat pentru compensarea parțială la procurarea, cu achitare integrală, a echipamentelor tehnologice și utilajelor noi, inclusiv a materialelor de construcție, începând cu anul doi precedent celui de subvenționare și date în exploatare, începând cu data de 1 noiembrie a anului precedent celui de subvenționare, conform anexei nr.7 la prezentul Regulament, destinate: 1) construcției depozitelor frigorifice de păstrare a fructelor, strugurilor și legumelor și a 2 caselor de ambalare; 2) prelucrării primare/finite, procesării, uscării și congelării fructelor, strugurilor, legumelor și cartofilor; 3) prelucrării primare/finite, uscării, condiționării, depozitării, păstrării și ambalării cerealelor, oleaginoaselor, florii- soarelui si soiei; 4) prelucrării primare/finite, ambalării, refrigerării, congelării, procesării și păstrării, inclusiv analizei, a cărnii, laptelui și a mierii de albine”.

Potrivit prevederilor pct. 66 din Regulament, la submăsura 1.6.3. (Prelucrarea, uscarea și condiționarea cerealelor, oleaginoaselor, florii-soarelui și a soiei) se prevede că: „Mărimea subvenției se calculează sub formă de compensație în valoare de 40% din valoarea echipamentelor și utilajelor instalate ia întreprinderile agricole, amplasate în localitățile rurale, pentru prelucrarea primară/finită, uscarea, condiționarea, depozitarea, păstrarea și ambalarea cerealelor, oleaginoaselor, florii-soarelui și a soiei, dar nu mai mult de 1,5 mii lei per beneficiar fiind respectate toate cerințele de eligibilitate”. Reclamantul a notat că, pentru realizarea acestui proiect agricol, CAP „Lorex- Agro” a cheltuit din contul său o suma impunătoare de bani în valoare totală de 3 458 602,05 lei, dintre care suma eligibilă potrivit anexei nr. 7 la Regulament, constituie suma în mărime de 2 184 044, 86 lei.

Prin urmare, din suma de 2 184 044, 86 lei, urmează să fie subvenționată de către stat doar 40 % din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural în conformitate cu prevederile Regulamentului, ceea ce va constitui suma în mărime de 873 617, 94 lei. În continuare reclamantul a relatat că, în cadrul examinării și analizei lucrărilor de construcție, potrivit procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 17 octombrie 2019, Comisia de lucru privind recepția finală a lucrărilor de construcție a constatat că: „Bunul imobil amplasat în s. Cneazevca, raionul Leova este proprietate privată. Bunul imobil este construit conform autorizației de construire, cu respectarea legislației în vigoare și conform documentației de proiect.

Valoarea obiectului este de 3 458 602, 05 lei. Ulterior semnării de către comisia de recepție a procesului-verbal menționat, lucrările de construcție a depozitului pentru păstrarea cerealelor au fost supuse recepției finale prin predarea-primirea depozitului de la antreprenor la beneficiar. A menționat reclamantul că, în contextul subvenționării de către stat a banilor investiți în depozitul respectiv, la 16 octombrie 2019 CAP „Lorex-Agro” s-a adresat către AO „Centrul de Extensiune în Agricultură” cu o cerere de acordare a asistenței în pregătirea dosarului pentru subvenționare, potrivit submăsurii 1.6. din Regulament.

A specificat, că în cadrul asistenței respective, i s-a comunicat că, pentru depunerea dosarului de subvenționare la Agenție conform submăsurii solicitate, probabil va fi necesar de a anexa suplimentar și dovada deținerii legale a bunurilor imobile în care efectuează investiția (planul geometric cadastral), însă ar fi mai bine să se consulte cu privire la aceasta la Oficiul Teritorial Hâncești. Astfel, la 21 octombrie 2019 CAP „Lorex-Agro” s-a adresat la Oficiul Teritorial Hîncești din cadrul AIPA pentru depunerea dosarului de subvenționare pentru submăsura 1.6. Reclamantul a indicat, că reprezentanta Oficiului Teritorial Hîncești, Moșneguță Victoria, în cadrul examinării dosarul de subvenționare prezentat, l-a informat pe reclamant că, dosarul de subvenționare nu este complet și urmează a fi prezentată 3 dovada deținerii legale a bunurilor imobile în/pe care efectuează investiția (planului geometric cadastral).

Totodată, Moșneguță Victoria, în cadrul discuțiilor a explicat că, după obținerea planului geometric cadastral, dosarul de subvenționare poate fi depus în anul 2020, începând cu 01 februarie 2020 până la 31 octombrie 2020, în ordinea stabilită de Regulament. Respectiv, urmând procedurile de elaborare și înregistrare, în perioada 07 februarie 2020 – 12 februarie 2020 CAP „Lorex-Agro” a înregistrat dreptului său de proprietate în Registrul Bunurilor Imobile asupra depozitului, concomitent cu elaborarea raportului lucrării cadastrale la nivel de clădire împreună cu planul geometric al acestuia.

Conform pct. 89 din Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, „Construcția ridicată se înregistrează în folosul beneficiarului (investitorului) construcției dacă anterior sau concomitent se înregistrează dreptul de proprietate sau superficie asupra terenului al beneficiarului (investitorului) construcției și se prezintă documentele ce confirmă recepția lucrărilor de construcție (proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, după caz, proces-verbal de recepție finală)”.

Potrivit pct. 47 al Regulamentul privind recepția construcțiilor și instalațiilor aferente aprobată în temeiul Hotărârii de Guvern nr 285 din 23 mai 1996, „Procesele- verbale de recepție la terminarea lucrărilor se difuzează prin grija investitorului: 1) executantului; 2) proiectantului; 3) organului administrației publice locale; 4) Agenției pentru Supraveghere Tehnică; 5) subdiviziunii competente a Agenției Servicii Publice pentru înregistrarea de stat a bunului imobil recepționat”. Potrivit art. 18 din Legea nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcție: (1) Recepția construcțiilor este obligatorie și constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentația de proiect și execuție și cu alte documente cuprinse în cartea tehnică a construcției.

(2) Cartea tehnică a construcției se întocmește prin grija investitorului și se predă proprietarului construcției, care are obligația să o păstreze și să o completeze la zi. Prevederile din cartea tehnică a construcției referitoare la exploatare sânt obligatorii pentru proprietar și utilizator. (3) Recepția construcțiilor se face de către investitor în prezența proiectantului și a executantului și (sau) reprezentanților de specialitate desemnați de aceștia în conformitate cu legislația. Reclamantul conchide, din conținutul normelor citate mai sus, că temeiul de proprietate asupra depozitului a apărut după înregistrarea efectivă în Registrul Bunurilor Imobile în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 17 octombrie 2019, cu elaborarea planului geometric cadastral al depozitului.

Din conținutul deciziei contestate, reclamantul reține că, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, face trimitere la faptul că de către CAP „Lorex-Agro” nu au fost întrunite careva cerințe de eligibilitate, fiind încălcat termenul de depunere a cererii de acordare a subvenției solicitate. În opinia reclamantului, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură nu a respectat normele prevăzute de Regulament, or, poziția Agenției de neacordare a subvențiilor solicitate prin declararea dosarului de subvenționare ca neeligibil nu corespunde legislației în vigoare.

4 Reclamantul a precizat că, după părerea Agenției, termenul de depunere a fost începând cu 31 octombrie 2019, ceea ce este absolut incorect în condițiile în care darea în exploatare, elaborarea planului geometric cadastral și înregistrarea bunului imobil a avut loc în luna februarie a anului 2020. Consideră că, decizia nr. p-989 din 04 septembrie 2020, emisă de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, contravine normelor de specialitate prevăzute de legislația în vigoare a RM. Potrivit prevederilor pct. 3 al Regulamentului, an de subvenționare se consideră - perioada calendaristică a unui an cuprinsă între 1 noiembrie a anului precedent și 31 octombrie a anului curent.

Astfel, reclamantul a concluzionat că, anul de subvenționare în cazul său cuprinde perioada 01 noiembrie 2019 - 31 octombrie 2020, iar anul precedent anului de subvenționare cuprinde perioada 01 noiembrie 2018 - 31 octombrie 2019. Prin urmare, în opinia reclamantului, înregistrarea dreptului de proprietate a depozitului în luna februarie 2020, se încadrează în perioada prevăzută de lege și urmează ai fi acordate subvențiile solicitate.

Reclamantul a atras atenția instanție de judecată asupra faptului că, darea în exploatare de iure și de fapt are loc la data elaborării planului geometric cadastral și înregistrării efective a actului sau temeiul de proprietate în Registrul de Publicitate, care a avut loc în luna februarie, anul 2020. Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. p-989 din 04 septembrie 2020, emisă de către Agenția de Intervenție și Plății pentru Agricultură, cu privire la respingerea cererii prealabile nr. 989 din 04 august 2020 a CAP „Lorex-Agro”; anularea actului de inspecție nr. 68/is/2020 din 15 mai 2020 și a procesului-verbal nr. 5/40529 din 15 mai 2020, emis de către Agenția de Intervenție și Plății pentru Agricultură; obligarea Agenției de Intervenție și Plății pentru Agricultură de a acorda CAP „Lorex-Agro” a sprijinului financiar în mărime de 873 617,94 lei în conformitate cu submăsura 1.6.3 din Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 în temeiul cererii nr. 1.6.3/200LV0406; - încasarea din contul Agenției de Intervenție și Plății pentru Agricultură în beneficiul CAP „Lorex-Agro” a cheltuielilor de judecată ce vor fi suportate în cadrul procesului de judecată.

Pe parcursul examinării acțiunii în instanța de fond, reclamantul și-a concretizat cerința privind încasarea cheltuielilor de judecată, și a solicitat instanței încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 10 000 de lei.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de CAP „Lorex Agro” împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, terț Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la anularea deciziei nr. P-989 din 04 septembrie 2020 emise de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, cu privire la respingerea cererii prealabile nr. 989 din 04 august 2020 a CAP „Lorex-Agro”; anularea actului de inspecție nr. 68/is/2020 din 15 mai 2020 și a procesului - verbal nr. 5/40529 din 15 mai 2020 emis de către Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură; obligarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, de a acorda CAP „Lorex-Agro” sprijinul financiar în mărime de 873 617,94 lei în conformitate cu 5 submăsura 1.6.3 din Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural aprobat prin Hotărârea guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 în temeiul cererii nr. 1.6.3/200LV0406 și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10 000 de lei, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.

130, 139-153). La data de 28 octombrie 2021, CAP „Lorex-Agro” a declarat apel nemotivat, iar la 22 februarie 2022, a prezentat apel motivat împotriva hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către CAP „Lorex-Agro” împotriva hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 180, 181-194). Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că, la 15 mai 2020 a fost efectuat controlul suplimentar al dosarului de subvenționare nr. 1.6.3./2003LV0406 pentru care se solicita acordarea sprijinului financiar.

În urma efectuării verificării obiectului investiției, a fost emis Actul de inspecție nr.68/is/2020 din 15 mai 2020 și procesul-verbal privind constatarea iregularităților nr.5/40529 din 15 mai 2020, prin care s-a constatat că investiția, pentru care se solicită acordarea subvenției, nu corespunde prevederilor Regulamentului. Astfel, în actul de inspecție nr.68/is/2020 din 15 mai 2020, la rubrica „constatările și concluziile reprezentanților Agenției” s-au indicat că, potrivit contractului de antrepriză nr. 03/05-19 din 03 mai 2019, CAP „Lorex Agro” i-au fost livrate materiale de construcție și prestate servicii de montare a depozitului pentru cereale de către SRL „Drofa-Grup”, în sumă de 3 458 602,05 lei.

Conform facturilor fiscale EAA001039534 din 08 octombrie 2019 și EAA000672350 din 06 august 2019, Cooperativei i-au fost prestate lucrări de construcție a depozitului agricol în sumă de 3 458 602,23 de lei. În cadrul verificărilor, grupul de lucru a constatat că serviciile de manoperă; pietrișul ciuruit; nisipul sortat; lemnul brus; scânduri; panouri cofraj; miniu de plumb; grund; cartușe pistol; distanțiere; ciment metalurgic; ciment; cuie cu cap conic; electrozi; cartuș; apa; utilajele utilizate la construcție; CASM; cheltuieli de transport; cheltuieli de regie; beneficiu de deviz; TVA, nu se regăsesc în Anexa nr.7 a Regulamentului și pentru care urmează a nu fi calculată suma sprijinului financiar.

Grupul de lucru a mai constatat că, conform procesului-verbal de punere în funcțiune a mijloacelor fixe nr.1 din 25 noiembrie 2019, dar și conform evidenței contabile a Cooperativei, data punerii în funcțiune a depozitului pentru cereale este 17 octombrie 2019, fapt ce contravine prevederilor pct.57 al Regulamentului, care prevede că „Sprijinul este acordat pentru compensarea parțială la procurarea, cu achitare integrală, a echipamentelor tehnologice și utilajelor noi, inclusiv a materialelor de construcție, începând cu anul doi precedent celui de subvenționare și date în exploatare, începând cu data de 1 noiembrie a anului de subvenționare” și pentru care urmează a nu fi calculată suma sprijinului financiar.

De asemenea, grupul de lucru a constatat că, declarația pe proprie răspundere nu corespunde modelului aprobat. Instanța de apel a indicat că, pentru materialele procurate și serviciile prestate, CAP „Lorex-Agro” a achitat conform dispozițiilor de plată anexate la materialele dosarului de subvenționare suma de 3 458 602,05 lei. Originalele dispozițiilor de plată menționate, au fost prezentate grupului de lucru spre verificare, fiind constatat că 6 corespund veridicității. Grupul de lucru a verificat și legalitatea informației prezentate de Societate, prin care confirmă faptul deținerii în posesie a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX. Astfel, conform datelor din BCD „Cadastru” s-a constatat că după CAP „Lorex-Agro” este înregistrat cu drept de posesie bunul imobil în/pe care a fost efectuată investiția.

Instanța de apel a reținut ca fiind relevante soluționării litigiului prevederile pct. 28 al Standardului național de contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”, pct. 3 al Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704 din 27 decembrie 2019, art. 261 pct. (6) al Codului fiscal și pct. 57 al Regulamentului de subvenționare. Reieșind din prevederile normelor citate, instanța de apel a conchis că, momentul includerii în componența mijloacelor fixe este considerat data punerii în funcțiune a obiectului. De la această dată începe calcularea uzurii mijloacelor fixe. Documentul de bază al punerii în funcțiune a obiectului este procesul-verbal de punere în funcțiune a mijloacelor fixe.

La intrarea (punerea în funcțiune) mijloacelor fixe se întocmește „Procesul-verbal de punere în funcțiune a mijloacelor fixe” (formular MF-1). Acest document se completează de către o comisie numită de către conducătorul întreprinderii. Procesul-verbal se semnează de către toți membrii comisiei și se transmite în contabilitate împreună cu documentația tehnică. În contabilitate în baza acestui document se efectuează înregistrările contabile respective.

Astfel, instanța de apel a stabilit că, la caz, în pofida faptului că procesul - verbal de punere în funcțiune a mijloacelor fixe este datat cu 25 noiembrie 2019, din conținutul acestuia se deduce fără echivoc că punerea în funcțiune a obiectului de mijloace fixe a avut loc la 17 octombrie 2019. În acest sens a fost efectuată mențiunea contabilității privind înregistrarea intrării obiectului de mijloace fixe (grupei de obiecte), fiind indicat procesul-verbal nr.1 din 17 octombrie 2019. Prin urmare, instanța de apel a menționat că, la caz, punerea în funcțiune a depozitului a avut loc până la data de 1 noiembrie a anului de subvenționare 2019. Prin urmare, nu s-a respectat criteriul de eligibiliitate prevăzut de pct. 57 al Regulamentului de subvenționare.

Astfel, prima instanță corect a conchis că, CAP „Lorex Agro” trebuia să depună cererea de acordare a sprijinului financiar în condițiile stabilite de pct. 14 al Regulamentului de subvenționare, care prevede că dosarele de subvenționare se depun în perioada 1 februarie - 31 octombrie a fiecărui an. Iar conform definiției anului de subvenționare, acesta reprezintă perioada calendaristică a unui an, cuprinsă între 1 noiembrie a anului precedent și 31 octombrie a anului curent. Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele apelantei, or, acestea sunt lipsite de substanță obiectivă iar instanța de fond, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.

La 05 august 2022, CAP „Lorex Agro” a depus recurs, iar la data de 12 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de apel a menționat că instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

7 Recurenta a indicat că în procesul-verbal de punere în funcțiune nr. 1 din 25 noiembrie 2019, a fost comisă o eroare tehnică, în rubrica nr. 4 (data punerii în funcțiune) din tabelul inclus în procesul verbal respectiv, prin care în mod greșit a fost admisă eroarea materială cu privire la data de 17 octombrie 2019 (data recepției finale a depozitului), fapt confirmat prin procesul-verbal nr. 1 din 15 martie 2021 de corectare a erorilor materiale anexat la materialele cauzei. Or, este cert faptul că existența erorii tehnice în procesul-verbal respectiv, nu a influențat valabilitatea acestuia.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul depus de CAP „Lorex- Agro” a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 21 iunie 2022, dar a fost notificat recurentei, la data de 05 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 195). La 05 august 2022, CAP „Lorex-Agro” a depus recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 200). Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 05 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialelor cauzei (f.d.

195). La 12 decembrie 2022, CAP „Lorex-Agro”, prin intermediul poștei electronice, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 202-206). Astfel, recursul depus de CAP „Lorex-Agro” împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. 8 La data de 12 ianuarie 2023, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, a depus referință la recursul CAP „Lorex-Agro” (f.d. 213-216). Examinând temeiurile invocate în recursul depus de CAP „Lorex-Agro”, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului 9 Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de CAP „Lorex-Agro”. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Cooperativa Agricolă de Producție “Lorex-Agro”, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 10