3ra-804/20 — contestarea actului administrativ

3ra-804/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-804/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gr. Dașchevici, V. Clima, M. Guzun)

Î N C H E I E R E

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea Comercială „Agrogled” Societatea cu Răspundere Limitată împotriva

Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu privire la anularea actului de

inspecție și procesului verbal de constatare a iregularităților, obligarea emiterii deciziei

privind acordarea subvenției,

împotriva deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și s-a

menținut hotărârea din 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 20 mai 2018, SC „Agrogled” SRL a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu privire la anularea

actului de inspecție și procesului verbal de constatare a iregularităților, obligarea

emiterii deciziei privind acordarea subvenției.

În motivarea acțiunii reclamanta SC „Agrogled” SRL a indicat că la

31 octombrie 2018 a înaintat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova nr. 455 din 21 iunie 2017, cu privire la modul de repartizare a

mijloacelor Fondului National de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, cerere

de acordare a subvenției pentru submăsura de sprijin 1.2-V (Stimularea investițiilor

pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale, inclusiv a

plantațiilor viticole și a plantațiilor pomicole) în suma totală de 330 225 lei pentru

1

înființarea plantațiilor viței de vie de soiuri Feteasca neagră (producătorul Moldova) pe

suprafața de 7,7 ha.

Reclamanta a relatat că la 07 martie 2019, Directorul adjunct al Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură, prin scrisoarea nr. 70/26712 din 07 martie 2019

a informat compania SC „Agrogled” SRL despre faptul examinării dosarului de

subvenționare nr. 1.2-V/1810TR7194 și a comunicat că în conformitate cu prevederile

pct. 146 al Regulamentului cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului

Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017, dosarul de subvenționare sus-menționat se

consideră neeligibil, iregularitățile fiind stipulate în procesul-verbal de constatare a

iregularităților nr. 70/26713 din 07 martie 2019.

Reclamanta a indicat că conform actului de inspecție al Direcției verificării pe

teren a AIPA nr. 993/is/2018 din 07 martie 2019, în cadrul verificărilor pe teren a fost

constatat că Societatea nu a respectat schema de plantare a plantației viticole 2,75 m X

0,79 m (schema plantării a fost verificată în cinci locuri diferite a câte 11 butași pe rînd,

pentru a evita eroarea admisibilă sau factorul uman), fiind constatat că de facto schema

plantării este 2,75 m X 0,76 m, astfel nefiind respectați indicii agrotehnici ai proiectului

înființării plantațiilor multianuale, iar actul privind înființarea plantației multianuale

din 10 mai 2018, a fost întocmit cu abateri pentru a corespunde proiectului înființării

plantațiilor multianuale. Nefiind de acord cu decizia Agenției de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură, la 05 aprilie 2019 a înaintat la AIPA cerere prealabilă în baza art.

14 al Legii contenciosului administrativ și pct. 144 al Hotărârii Guvernului nr. 455

cerere care prin răspunsul AIPA din 23 aprilie 2019 a fost respinsă.

Reclamanta consideră că hotărârea Agenției de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură privind includerea dosarului de subvenționare nr. 1.2.-V/1810TR7194 în

lista dosarelor neeligibile și respingerea cererii privind acordarea subvenției pentru sub

măsura de sprijin 1.2-V - pentru înființarea plantațiilor a viței de vie de soiuri Feteasca

neagră (producătorul Moldova) pe suprafața de 7,7 ha în suma totală de 330 225 lei

este ilegală și pasibilă anulării deoarece la cererea din 31 octombrie 2018, au fost

anexate toate documentele necesare prevăzute de Regulamentul cu privire la modul de

repartizare a mijloacelor Fondului National de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului

Rural, care confirmă că compania a efectuat în anul 2018 înființarea plantațiilor

viticole, cu soiuri de struguri pentru vin - Feteasca neagră, cu densitatea butucilor la

hectar: peste 4001 (în total 35765 butucilor) în conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017.

Totodată, reclamanta a invocat că sădirea plantațiilor viticole a fost efectuată în

baza proiectului de sădire, care a fost elaborat de IP IȘPHTA. Faptul înființării

plantațiilor viticole a fost confirmat prin actul privind înființarea plantației multianuale

din 10 mai 2018, vizat și coordonat de reprezentanții Societății și Consiliul or. Taraclia

și prin actul Grupului de lucru al Direcției verificări pe teren a Agenției de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură din 07 martie 2019, care deplăsându-se la fața locului a

confirmat faptul sădirii plantațiilor viticole cu suprafața anume de 7,7 ha (suprafața,

care a fost indicată în pct. 13 al cererii companiei SC „Agrogled” SRL) și în cantitatea

indicată în cerere companiei SC „Agrogled” SRL din 31 octombrie 2019.

2

Reclamanta a relatat că în conținutul actului de inspecție din 07 martie 2019

grupul de lucru a indicat că în cadrul deplasării grupului de lucru la locul amplasării

proiectului, indicat în cererea sprijinului financiar r-nul Taraclia, or. Taraclia, a fost

constatat că conform condițiilor și indicilor agrotehnici ai proiectului înființării

plantațiilor multianuale elaborat de IȘPHPTA, SC „Agrogled” SRL a procurat de la

compania autorizată în producerea și comercializarea materialului săditor viticol

36 000 - vițe altoite de soi Fetească Neagră, care conform actului privind înființarea

plantației multianuale din 10 mai 2018, vizat și coordonat de reprezentanții Societății

și Consiliul or. Taraclia, au fost plantați pe o suprafață de 8,01 ha. Grupul de lucru a

verificat existența și corespunderea plantației viticole, conform datelor specificate în

actul de plantare, la care, în urma măsurărilor efectuate s-a constatat că suprafața real

util plantată este de 7,77 ha. În cadrul verificării copiei facturii, certificatului de valoare

biologică a materialului săditor, anexate la dosarul de subvenționare, s-a constatat că

corespund originalelor prezentate de conducătorul societății. Totodată, conform actului

din 07 martie 2019, în opinia grupului de lucru, societatea nu a respectat schema de

plantare a plantației viticole 2,75 m X 0,79 m, fiind constatat că de facto schema

plantării este 2,75 m X 0, 76 m, astfel nefiind respectați indicii agrotehnici ai

proiectului înființării plantațiilor multianuale, iar actul privind înființarea plantației

multianuale din 10 mai 2018, a fost întocmit cu abateri pentru a corespunde proiectului

înființării plantațiilor multianuale.

Reclamanta a menționat că unica iregularitate, care a fost constatată de către

grupul de lucru - este încălcarea schemei de plantare a plantației viticole cu modificarea

distanței dintre butași de la 0,79 m până la 0,76 m, adică pentru 3 cm. Alte încălcări

grupul de lucru nu a depistat. Totodată, reclamanta consideră că încălcarea menționată

nu poate duce la recunoașterea ca neeligibil a dosarului de subvenționare nr. 1.2.-

V/1810TR7194, or, conform sub. pct. 2 lit. d) al pct. 27 al Regulamentului nominalizat:

mărimea subvenției se calculează sub formă de cuantum, exprimat ca sumă fixă la o

unitate de suprafață utilă sau în procente de la valoarea investiției, după cum urmează:

pentru înființarea plantațiilor viticole, în funcție de categoria plantațiilor, grupa de

soiuri și densitatea plantării: plantații cu soiuri de struguri pentru vin, cu densitatea

butucilor la hectar: peste 4001 - 40 mii lei/ha. Și anume în baza acestor prevederi al

Regulamentului compania SC „Agrogled” SRL a cerut subvenții în mărimea de

330 225 de lei. Astfel, în cerere a fost indicat că, în procesul înființării plantației au fost

sădiți 35 765 de butuci. În realitate fiind sădiți 36 000 de butași, ce este confirmat și

prin actul din 07 martie 2019 al grupului de lucru. Ca urmare la 1 ha fiind plantată nu

de 4 603 butași, cum a fost indicat în cererea solicitantului, dar de 4 675 butași, adică

un număr mai mare decât este indicat în cerere. Totodată, a indicat că această cantitate

corespunde cu prevederile sub. pct. 2 lit. d) al pct. 27 al Regulamentului nominalizat și

situația menționată nicidecum nu poate fi recunoscută ca temei pentru declararea

dosarului de subvenționare ca neeligibil, ori conform certificatului nr. 79 din 27 martie

2019, eliberat de către Șeful de laborator de Ecologie și proiectare al IP IȘPHTA,

devierea schemei reale de plantare de cel specificat în proiect (codul proiectului 18021)

în limita a 1-4 cm este permisă și agreată cu autorii proiectului și nu încalcă tehnologia

de plantare. Ca urmare lipsesc oricare iregularități prevăzute de pct. 146 al

3

Regulamentului, care ar putea constitui temei pentru declararea dosarului de

subvenționare ca neeligibil.

Reclamanta a menționat că la 05 aprilie 2019, a înaintat cerere prealabilă în baza

art. 14 al Legii contenciosului administrativ și pct. 144 al Hotărârii Guvernului nr. 455

cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a

Agriculturii și Mediului Rural din 21 iunie 2017. Însă, la 23 aprilie 2019 a primit

răspuns de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, din care urmează că

demersul cu privire la dezacordul față de decizia luată de Agenție de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură pe marginea dosarului de subvenționare nu este întemeiat deoarece,

conform Ordinului Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 196

din 08 octombrie 2015 privind modul de organizare a procesului de elaborare a

proiectului și/sau planului de organizare a teritoriului pentru înființarea plantațiilor

viticole, pct. 5 subpct. 8, înființarea plantațiilor viticole se realizează prin aplicarea

sistemelor de cultură neprotejată, semiprotejată și protejată, în rânduri distanțate, cu

intervalul de 2,0-3,0 m, cu distanța dintre butuci de 0,8-1,8 m, în funcție de puterea de

creștere a butucilor, cu folosirea sistemului de conducere a butucilor pe spaliere de

diferite tipuri și sistemului vertical de conducere a lăstarilor sau cu creștere liberă;

astfel, schema de plantare 2,75 m x 0,76 m fiind interzisă de a fi proiectată și cu atât

mai mult de a înființa o plantație multianuală viticolă conform acestei scheme de

plantare. Astfel, în răspunsul său Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a

schimbat complet temeiul pentru respingerea cererii SC „Agrogled” SRL.

Reclamanta a relatat că lucrătorii Agenției de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură au imputat în vina companiei SC „Agrogled” SRL încălcările, care a fost

comise de către proiectantul - IP IȘPHTA - institutul de stat, care este organizația

licențiată pentru efectuarea activității în domeniul elaborării proiectului. Concomitent

Institutul reprezintă Instituția Publică subordonată direct Ministerul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului, și anume din această cauză reclamantul s-a adresat

la acest institut pentru elaborarea proiectului.

Totodată, reclamanta a relatat că prin Ordinul Ministerului Agriculturii

Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 196 din 08 octombrie 2015 a fost stabilită

distanța dintre butași 0,8-1,8 m, dar nu interzice schimbarea acestei distanțe de către

proiectantul licențiat, mai ales în situația în care divergența distanței la proiect

constituie doar 1 (un centimetru). În concluzie, reieșind din cele expuse, consideră că

dosarul de subvenționare nr. 1.2- V/1810TR7194, este eligibil. Totodată, susține că

respingerea cererii de subvenționare nr.1.2-V/1810TR7194, de către Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură este neîntemeiată.

Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, anularea actului de inspecție nr.

992/is/2018 din 07 martie 2019 în partea considerării ca neeligibil a dosarului de

subvenționare nr. l.2.-V/1810TR7194, anularea procesului-verbal de constatare a

iregularităților 70/26713 din 07 martie 2019, conform cărora dosarul de subvenționare

nr. 1.2.-V/1810TR7194 a fost considerat neeligibil, obligarea Agenției să emită decizia

privind acordarea SC „Agrogled” SRL subvenției conform Măsurii 2 al

Regulamentului privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor

Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin

4

Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 - înființarea plantațiilor viticole pe

suprafața de 7,7 ha în valoarea prevăzută de legislația în vigoare.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SC „Agrogled” SRL împotriva

Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu privire la contestare actelor

administrative, s-a anulat actul de inspecție nr. 992/is/2018 din 07 martie 2019 în partea

considerării ca neeligibil a dosarului de subvenționare nr. 1.2.-V/1810TR7194, s-a

anulat procesul-verbal de constatare a iregularităților nr. 70/26713 din 07 martie 2019

conform căruia dosarul de subvenționare nr. 1.2.-V/1810TR7194 a fost considerat

neeligibil, s-a dispus obligarea Agenției Pentru Intervenții și Plăți în Agricultură să

emită Decizia privind acordarea SC ,,Agrogled” SRL a subvenției conform măsurii a

Regulamentului privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor

Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 – înființarea plantațiilor viticole pe

suprafața de 7,7 ha în valoarea prevăzută de legislația în vigoare.

Prin decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și s-a menținut hotărârea

din 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de SC „Agrogled” SRL

împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu privire la anularea

actului de inspecție și procesului verbal de constatare a iregularităților, obligarea

emiterii deciziei privind acordarea subvenției.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prin cererea din

31 octombrie 2018, SC ,,Agrogled” SRL a înaintat în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 cu privire la modul de repartizare a

mijloacelor Fondului National de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, cerere

de acordare a subvenției pentru submăsura de sprijin 1.2-V (Stimularea investițiilor

pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale, inclusiv a

plantațiilor viticole și a plantațiilor pomicole) în suma totală de 330225 lei pentru

înființarea plantațiilor viței de vie de soiuri Feteasca neagră (producătorul Moldova) pe

suprafața de 7,7 ha. (f.d. 28-30).

Conform actului de inspecție a Direcției verificării pe teren a Agenției pentru

Intervenții și Plăți în Agricultură nr. 993/is/2018 din 07 martie 2019, urmează că în

cadrul verificărilor pe teren s-a constatat că societatea nu a respectat schema de plantare

a plantației viticole de 2,75 m X 0,79 m (schema plantării a fost verificată în cinci locuri

diferite a cîte 11 butași pe rând, pentru a evita eroarea admisibilă sau factorul uman),

fiind constatat că de fapt schema plantării este de 2,75 m X 0,76 m, astfel nefiind

respectați indicii agrotehnici ai proiectului înființării plantațiilor multianuale, iar actul

privind înființarea plantației multianuale din 10 mai 2018, a fost întocmit cu abateri

pentru a corespunde proiectului înființării plantațiilor multianuale (f.d. 6).

Totodată, conform procesului-verbal privind constatarea iregularităților

nr.70/26713 din 07 martie 2019, Agenția Pentru Intervenții și Plăți în Agricultură în

procesul examinării cererii de solicitare a sprijinului financiar nr. 1.2-V/1810TR7194,

depus de SC „Agrogled” SRL a emis actul de inspecție nr. 993/is/2018 din 07 martie

2019, iar în rezultatul iregularităților constatate și în conformitate cu prevederile legale,

5

dosarul de subvenționare nr. 1.2-V/1810TR7194, s-a considerat neeligibil și s-a remis

spre arhivare. (f.d. 7).

Prin certificatul nr. 79 din 27 martie 2019, Institutului științifico-practic de

horticultură și tehnologii alimentare, se confirmă că abaterea efectivă a schemei de

plantare din proiectul specificat (codul proiectului 18021) în limitele de 1-4 cm este

permisă și coordonată cu autorii proiectului și nu încalcă tehnologia de creare a

plantațiilor. Conform proiectului, schema de plantare este de 2.75x0.79 m. Schema

efectivă de plantare: 2,75 x 0,76..0,77 m. (f.d. 8)

La data de 05 aprilie 2019, SC ,,Agrogled” SRL a înaintat Agenției Pentru

Intervenții și Plăți în Agricultură cererea prealabilă nr. 489, prin care a solicitat anularea

actului de inspecție nr. 992/is/2018 din 07 martie 2019 în partea considerării ca

neeligibil a dosarului de subvenționare nr. 1.2.-V/1810TR7194, anularea procesului-

verbal de constatare a iregularităților nr. 70/26713 din 07 martie 2019, conform căruia

dosarul de subvenționare nr. 1.2.-V/1810TR7194 a fost considerat neeligibil;

efectuarea reexaminării dosarului de subvenționare nr. 1.2.-V/1810TR7194 cu

emiterea unei decizii noi privind acordarea SC „Agrogled” SRL subvenții conform

Măsurii 2 al Regulamentului privind condițiile, ordinea și mijloacelor Fondului

Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 455 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național

de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din plantațiile viticole pe suprafața de

7,7 ha în valoarea prevăzută de legislația în vigoare. (f.d. 12-15)

Prin răspunsul nr. 327/03 din 19 aprilie 2019, Agenția Pentru Intervenții și Plăți

în Agricultură a informat SC ,,Agrogled” SRL că cererea prealabilă nr. 489 din

05 aprilie 2019 cu privire la dezacordul față de decizia din speță, pe marginea dosarului

de subvenționare nr. 1.2-V/1810TR7194, nu este întemeiată, motiv din care a respins

solicitările înaintate (f.d. 16).

Instanța de apel a reținut că conform actului de înființare a plantațiilor viticole

(plantarea viței de vie) din 10 mai 2018, SC ,,Agrogled” SRL a infințat plantarea viței

de vie a soiurilor tehnice cu o suprafață totală de 8,01 ha, inclusiv suprafața utilă de

7,77 ha. Plantația viticulă are următorii indicatori agrotehnici: soiuri tehnice: fetească-

neagră, suprafața utilă ha: 7,77 ha; schema de plantare: 2,75 X 0,79 m, densitatea

plantării de răsaduri/ha: 4603; material săditor de răsaduri: 35765; categoria biologică

a materialului săditor: ordinar. (f.d. 21-22). Astfel, din considerentul că Agenția Pentru

Intervenții și Plăți în Agricultură a respins solicitările SC ,,Agrogled” SRL, ultima la

data de 20 mai 2019 a înaintat prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a

solicitat anularea actului de inspecție nr. 992/is/2018 din 07 martie 2019 în partea

considerării ca neeligibil a dosarului de subvenționare nr.1.2.-V/1810TR7194,

procesului verbal de constatare a iregularităților nr. 70/26713 din 07 martie 2019,

obligarea emiterii deciziei privind acordarea subvenției conform măsurii 2 al

Regulamentului privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor

Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Medicului Rural, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017-înfințarea plantațiilor viticole pe

suprafața de 7,7 ha în valoarea prevăzută de legislația în vigoare (f.d.3-5).

În conformitate cu art. 8 alin. (2) din Legea cu privire la principiile de

subvenționare a producătorilor agricoli, acordarea subvențiilor are la bază prezumția

6

respectării legislației de către producătorii agricoli și tratarea în favoarea acestora a

îndoielilor apărute la aplicarea legislației ce ține de activitatea de subvenționare.

Conform pct. 7 subct. 1-4 din Regulamentul privind condițiile, ordinea și

procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și

Mediului Rural, aprobat prin Hotărîrea Gurvenului nr. 455 din 21 iunie 2017, sunt

pasibili de subvenționare producătorii agricoli, grupurile de producători care au

efectuat investiția ce corespunde domeniilor de acțiune aferente fiecărei măsuri de

sprijin financiar și care: au la bază un plan de afaceri care demonstrează eficiența

proiectului realizat pentru cererile de obținere a subvențiilor ce depășesc 500 mii lei,

pentru submăsurile 1.1, 1.4, 1.6 și măsura 4 (doar pentru construcția/modernizarea

pensiunilor agroturistice și crearea/extinderea unităților meșteșugărești); au procurat

bunuri obiect al investiției eligibile de la furnizori și distribuitori; nu au restanțe la

momentul depunerii cererii de subvenționare la achitarea impozitelor și taxelor față de

bugetul public național; dispun de apartenență la una dintre asociațiile producătorilor

agricoli cu profil general sau ramural; dovedesc, prin acte confirmative, realizarea

investiției (facturi, ordine de plată, acte de dare în exploatare); nu sînt incluși în Lista

de interdicție a beneficiarilor de subvenții și nu sînt în proces de insolvabilitate sau

lichidare; sînt deținători legali ai bunurilor imobile în care se efectuează investiția și

proprietari ai bunurilor mobile ce constituie obiect al investiției.

Conform submăsurii 1.2 din Regulamentul privind condițiile, ordinea și

procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și

Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea Gurvenului nr. 455 din 21 iunie 2017,

stimularea investițiilor pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor

multianuale, inclusiv a plantațiilor viticole și a plantațiilor pomicole. Sprijinul este

acordat pentru înființarea, începând cu toamna anului de subvenționare, conform

proiectului de înființare a actelor de înființare a plantațiilor multianuale cu material

săditor provenit din pepiniere autorizate (sau import), cu soiuri înscrise în Catalogul

soiurilor de plante al Republicii Moldova și importate conform prevederilor art. 11 alin.

(4) lit. c) din Legea nr. 68 din 05 aprilie 2013 despre semințe și nesubvenționate

anterior: plantațiile viticole efectuate în perioada primăvară-vară a anului de

subvenționare.

Conform subpct. 2 lit. (d) pct. 27 al Regulamentului privind condițiile, ordinea

și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii

și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea Gurvenului nr. 455 din 21 iunie 2017,

mărimea subvenției se calculează sub formă de cuantum, exprimat ca sumă fixă la o

unitate de suprafață utilă sau în procente de la valoarea investiției, după cum urmează:

pentru înființarea plantațiilor viticole, în funcție de categoria plantațiilor, grupa de

soiuri și densitatea plantării: plantații cu soiuri de struguri pentru vin, cu densitatea

butucilor la hectar: peste 4001 - 40 mii lei/ha. Conform pct. 146 al Regulamentului

privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de

Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin Hotărîrea Gurvenului nr. 455

din 21 iunie 2017, se atestă că iregularitățile constatate în cadrul verificărilor efectuate

de către subdiviziunea responsabilă a Agenției servesc drept temei pentru respingerea

dosarelor de subvenționare.

7

Instanța de apel a constatat că la 31 octombrie 2018 SC ,,Agrogled” SRL a

înaintat Agenției Pentru Intervenții și Plăți în Agricultură o cerere de acordare a

subvenției pentru submăsura de sprijin 1.2-V - pentru înființarea plantațiilor a viței de

vie de soiuri Feteasca neagră ( producătorul Moldova) pe suprafața de 7,7 ha în suma

totală de 330 225 lei, la care a anexat documentele care confirmă că compania SC

,,Agrogled” SRL a efectuat în anul 2018 înființarea plantațiilor viticole, cu soiuri de

struguri pentru vin - Feteasca neagră, cu densitatea butucilor la hectar: peste 4001 (în

total 35 765 butucilor). La fel, s-a constatat că sădirea plantațiilor viticole a fost

efectuată în baza proiectului de sădire, care a fost elaborat de IP IȘPHTA, iar faptul

înființării plantațiilor viticole a fost confirmat prin actul privind înființarea plantației

multianuale din 10 mai 2018, vizat și coordonat de reprezentanții Societății și Consiliul

or. Taraclia și prin actul Grupului de lucru al Direcției verificări pe teren a Agenției de

Intervenții și Plăți pentru Agricultură din 07 martie 2019, care deplăsându-se la fața

locului au confirmat faptul sădirii plantațiilor viticole cu suprafața anume de 7,7 ha și

în cantitate indicată în cererea SC ,,Agrogled” SRL din 31 octombrie 2019.

Totodată, instanța de apel a indicat că conform actului de inspecție nr.

993/is/2018 din 07 martie 2019, întocmit de Direcția verificări pe teren a Agenției

pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, în cadrul verificărilor pe teren a fost constatat

că Societatea nu a respectat schema de plantare a plantației viticole 2,75 m X 0,79 m,

fiind constatat că de facto schema plantării este de 2, 75 m X 0,76 m, astfel nefiind

respectați indicii agrotehnici ai proiectului înființării plantațiilor multianuale, iar actul

privind înființarea plantației multianuale din 10 mai 2018, fiind întocmit cu abateri

pentru a corespunde proiectului înființării plantațiilor multianuale. Prin urmare, a fost

identificată unica iregularitate, care a fost constatată de către grupul de lucru și anume

încălcarea schemei de plantare a plantației viticole cu modificarea distanței dintre

butași de la 0,79 m până la 0,76 m, adică cu 3 cm, alte încălcări nefiind depistate în

urma efectuării inspectării în teritoriu.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că încălcarea menționată nu poate duce

la recunoașterea ca neeligibil a dosarului de subvenționare nr. 1.2-V/1810TR7194, ori

se constată cu certitudine că, mărimea subvenției se calculează sub formă de cuantum,

exprimat ca sumă fixă la o unitate de suprafață utilă sau în procente de la valoarea

investiției, în cazul din speță, pentru înființarea plantațiilor viticole, în funcție de

categoria plantațiilor, grupa de soiuri și densitatea plantării: plantații cu soiuri de

struguri pentru vin, cu densitatea butucilor la hectar peste 4001 butuci în valoare de 40

mii lei/ha, or în cerere clar a fost indicat că, în procesul înființării plantației au fost

sădite 35 765 de butuci, în realitate însă au fost sădite 36 000 de butași, urmare cărui

fapt la 1 ha au fost plantați nu 4 603 butași, cum a fost indicat în cererea solicitantului,

dar 4 675 butași, adică un număr mai mare decât este indicat în cererea reclamantului.

Totodată, instanța de apel a reținut că conform certificatului nr. 79 din

27 martie2019, eliberat de către Șeful de laborator de Ecologie și proiectare al IP

Institutului științifico-practic de horticultură și tehnologii alimentare, devierea schemei

reale de plantare de cel specificat în proiect (codul proiectului 18021) în limita a 1-4

cm este permisă și agreată cu autorii proiectului și nu încalcă tehnologia de plantare,

circumstanță ce denotă caracterul eronat al concluziilor părții pârâte/apelante în partea

ce ține de necorespunderea parametrilor agrotehnici ai plantației.

8

Instanța de apel a respins ca nefondate afirmațiile pârâtului/apelantului precum

că, conform pct. 5, subpct. 8 din Regulamentul privind modul de organizare a

procesului de elaborare a proiectului și/sau a planului de organizare a teritoriului pentru

înființarea plantațiilor viticole, aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii și

Industriei Alimentare nr. 196/2015, înființarea plantațiilor viticole se realizează prin

aplicarea sistemelor de cultură neprotejată, semiprotejată și protejată, în rânduri

distanțate, cu intervalul de 2,0 - 3,0 metri cu distanța dintre butuci de 0,8 - 1,8 metri în

funcție de puterea de creștere a butucilor, cu folosirea sistemului de conducere a

butucilor de spaliere de diferite tipuri și sistemului vertical de conducere a lăstarilor

sau cu creștere liberă, or această prevedere vine în contradicție cu subpct. 2 lit. (d) pct.

27 al Regulamentului privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor

Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, conform căreia

mărimea subvenției se calculează sub formă de cuantum, exprimat ca sumă fixă la o

unitate de suprafață utilă sau în procente de la valoarea investiției, după cum urmează:

pentru înființarea plantațiilor viticole, în funcție de categoria plantațiilor, grupa de

soiuri și densitatea plantării: plantații cu soiuri de struguri pentru vin, cu densitatea

butucilor la hectar: peste 4001 - 40 mii lei/ha.

Totodată, instanța de apel consideră întemeiată concluzia instanței de fond că,

Ordinul Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale si Mediului Nr. 196 din

08 octombrie 2015 stabilește distanța dintre butași de 0,8 -1,8 metri, însă nu interzice

schimbarea acestei distanțe de către proiectantul licențiat, în cazul din speță de către IP

Institutul științifico-practic de horticultură și tehnologii alimentare și prin urmare prima

instanță corect a stabilit lipsa temeiului legal pentru declararea dosarului de

subvenționare nr. 1.2-V/1810TR7194 ca neeligibil, or devierea shemei reale de

plantare de cel specificat în proiect în limita a 1 - 4 cm este permisă și nu încalcă

tehnologia de plantare.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

20 iunie 2020, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a contestat-o cu recurs,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi

decizii de respingere a acțiunii depuse de SC ,,Agrogled” SRL.

Recurenta Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în motivarea

recursului a invocat că la examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond, concluziile

instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, precum și faptul că

normele de drept material și procedural au fost aplicate eronat.

Recurenta a invocat ilegalitatea hotărârilor contestate, deoarece instanțele

judecătorești inferioare, la aprecierea circumstanțelor cauzei, a ignorat aplicabilitatea

punctului 5, subpct. 8) din Regulamentul privind modul de organizare a procesului de

elaborare a proiectului și/sau a planului de organizare a teritoriului pentru înființarea

plantațiilor viticole, aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei

Alimentare nr. 196/2015 (Regulament de proiectare), potrivit căruia, înființarea

plantațiilor viticole se realizează prin aplicarea sistemelor de cultură neprotejată,

semiprotejată și protejată, în rânduri distanțate, cu intervalul de 2,0-3,0 m, cu distanța

dintre butuci de 0,8-1,8 m în funcție de puterea de creștere a butucilor, cu folosirea

9

sistemului de conducere a butucilor pe spaliere de diferite tipuri și sistemului vertical

de conducere a lăstarilor sau cu creștere liberă.

Recurenta Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a menționat că

această prevedere este una imperativă, care urmează a fi respectată cu strictețe de către

proiectanți la elaborarea proiectului de înființare a plantațiilor, or din Regulamentul de

proiectare nu se desprinde vreo prevedere care ar permite devieri de la schema de

plantare.

Recurenta a relatat că sunt neîntemeiate argumentele instanțelor judecătorești

inferioare cu privire la faptul că opinia Institutului științifico-practic de horticultura și

tehnologii alimentare (IȘPHTA), exprimată în certificatul nr. 79 din 27 martie 2019,

prin care s-a confirmat că o abatere efectivă a schemei de plantare în limita a 1-4 cm

este permisă și nu încalcă tehnologia de creare a plantațiilor, instanțele oferindu-le o

pondere mai mare în raport cu Regulamentul de proiectare, aprobat prin Ordinul

Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 196/2015.

Recurenta a apreciat critic afirmația instanțelor de judecătorești conform căreia

Institutul științifico-practic de horticultură și tehnologii alimentare avea dreptul să

elaboreze o schemă de plantare contrară actului normativ invocat, atât timp cât acest

act nu interzice eventualele devieri, ori dacă s-a ținut cont de argumentul instanței de

apel, atunci rezultă că Institutul științifico-practic de horticultură și tehnologii

alimentare în mod arbitrar poate încălca prevederile actului normativ care

reglementează distanțele dintre rânduri și dintre butuci. Astfel, Regulamentul de

proiectare stabilește distanțele minime și, totodată, distanțele maxime dintre rânduri și

butuci. Prin urmare, marja cu privire la distanța obligatorie ce urmează a fi respectată

este stabilită expres și imperativ în actul normativ invocat, iar IȘPHTA nu are nici un

temei legal pentru a elabora proiecte în afara marjelor stabilite.

Recurenta a indicat că instanța de judecată î-și mai argumentează hotărârea

constatând că în procesul înființării plantației au fost sădiți 35 765 de butași, în realitate

însă fiind sădiți 36 000 de butași, urmare a cărui fapt, la 1 ha au fost plantați nu 4603

butași, cum a fost indicat în cererea solicitantului, dar 4675 butași, adică un număr mai

mare decât este indicat în cererea recurentei SC „Agrogled” SRL. Astfel, instanța

reliefează că legiuitorul nu a indicat numărul exact de butași care ar putea fi plantați,

iar din sintagma „peste 4001/ha”, utilizată în pct. 27, subpct. 2, lit. d) din Regulamentul

privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de

Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

455/2017 (Regulament de subvenționare), instanța nu poate deduce faptul că 4675

butași, ar fi un număr prea mare pentru plantarea viței de vie, fiind menționată doar

marja de jos a numărului de butuci necesari pentru un hectar, or această abordare este

una eronată și, atunci când instanța apreciază marjele din speța dedusă judecății,

abordările sunt diametral opuse.

Recurenta a susținut că este eronată abordarea instanței de apel, deoarece mai

întâi de toate, dacă s-ar accepta logica instanței, ar rezulta că o plantație de viță de vie

ar putea fi înființată și cu o densitate de 10000 de butași la hectar, ori, așa cum a fost

menționat în hotărâre, Regulamentul de subvenționare fixează doar marja de jos, iar în

al doilea rând, instanța de judecată are în vedere marja stabilită de Regulamentul de

subvenționare (peste 4001/ha), dar nu este clar de ce nu s-a luat în considerare marjele

10

stabilite pentru schema de plantare, prevăzută de Regulamentul de proiectare (distanța

dintre rânduri de 2,0-3,0 m și distanța dintre butuci de 0,8-1,8 m), or în acest caz,

abordarea instanței de judecată nu este consecventă și uniformă. Iată de ce, o apreciere

logică și obiectivă a circumstanțelor speței, necesita din partea instanței o aplicare

sistemică și coroborată cu normele stabilite atât de Regulamentul de subvenționare, cât

și de Regulamentul de proiectare.

Având în vedere argumentele expuse supra, recurenta consideră că plantarea

butașilor de viță de vie de către SRL „Agrogled” la o distanță de 0,76 m, dar nu la o

distanță minimă de 0,8 m, constituie o abatere de la cadrul normativ și este suficientă

pentru a declararea neeligibil dosarul de subvenționare. Prin urmare, circumstanțele cu

privire la nerespectarea standardelor de proiectare stabilite de Ministerul Agriculturii

și Industriei Alimentare și plantarea viței de vie conform schemei 2,75m x 0,76 m, în

locul schemei 2,75 m x 0,79 m, prevăzută de proiect și Actul de înființare a plantației

viticole din 10 mai 2018, au fost calificate de Agenție de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură ca prezentare de date veridice.

Cu privire la încălcarea constatată recurenta Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură a indicat prevederile pct. 1 și pct. 11 din Declarația pe propria

răspundere, semnată de intimată, din care urmează că intimata a declarat că toate

informațiile din cererea de solicitare a sprijinul financiar precum si documentele

anexate la dosar sunt veridice și s-a angajat să respecte condițiile prevăzute în legislația

în vigoare cu privire la subvenționarea producătorilor agricoli și pe cele legate de

proiectul anexat și să furnizeze periodic la cererea colaboratorilor Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură documentele justificative necesare.

La 22 iulie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SC ,,Agrogled”

SRL copia recursului declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

împotriva deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 114).

Completul specializat relevă că intimata SC ,,Agrogled” SRL a recepționat copia

recursului expediat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, fapt confirmat

prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 116)

Însă, intimata SC ,,Agrogled” SRL nu și-a valorificat dreptul de a depune referință

la recursul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură împotriva

deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

10 iunie 2020 în absența reprezentantului Agenției de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentei Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură, la data de 14 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin

dovada de expediere poștală (extras din poșta electronică activă ana.rosu@justice.md)

anexată la materialele cauzei (f.d. 106).

În aceste circumstanțe recursul depus de Agenția de Intervenție și Plăți pentru

11

Agricultură la 20 iulie 2020, se consideră a fi depus în termen. (f.d. 107-112)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

12

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursul depus de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură este

inadmisibil.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

13