3r-38/23 — contestarea actelor administrative

3r-38/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosar nr. 3r-38/2023

2-21087517-01-3r-15022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

DECIZIE

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Gospodăria Țărănească „Costețchi Valentin

Mihail”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gospodăria Țărănească „Costețchi Valentin Mihail” împotriva Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu privire la contestarea actelor administrative

individual defavorabile,

împotriva încheierii din 27 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarat inadmisibil apelul depus de Igor Tcaci în interesele Gospodăriei

Țărănești „Costețchi Valentin Mihail” împotriva hotărârii din 21 aprilie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 10 iunie 2021 GȚ „Costețchi Valentin Mihail” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, prin care a

solicitat anularea deciziei f/n din mai 2021 emisă de Comisia de examinare a cererilor

prealabile din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură; obligarea

AIPA să dispună reluarea dosarelor de subvenționare nr. 2.2./2010SR5478 și nr.

4/2010SR5501 și autorizarea spre plată a sprijinului financiar în mărime de

1 000 000 de lei conform dosarului de subvenționare nr.2.2/2010SR5478 și suma de

759 928,21 de lei conform dosarului de subvenționare nr.4/2010SR5501; repararea

prejudiciului material în sumă de 72 398,98 de lei și a prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile ilegale ale reprezentanților AIPA în sumă de 30 000 de lei (f.d. 3-12, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 21 aprilie 2022, a fost

declarată inadmisibilă acțiunea de contencios administrativ înaintată de GȚ „Costețchi

Valentin Mihail”, în partea pretențiilor privind repararea prejudiciului cauzat (f.d. 89-

92, vol. II).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 21 aprilie 2022, acțiunea

depusă de GȚ „Costețchi Valentin Mihail”, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 96,

1

vol. II).

La 13 iunie 2022 Tcaci Igor, în interesele apelantului GȚ „Costețchi Valentin

Mihail”, a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani din 21 aprilie 2022, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă (f.d. 102-103, vol. II).

Prin încheierea din 27 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Igor Tcaci, în interesele apelantului GȚ „Costețchi

Valentin Mihail”, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21

aprilie 2022, din motiv că apelul este depus de o persoană neîmputernicită, apelul a

fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

La 09 februarie 2023, GȚ „Costețchi Valentin Mihail”, prin intermediul adresei

electronice, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 27 decembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate

cu remiterea dosarului în instanța de apel cu primirea spre examinare a cererii de apel.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, deoarece concluzia instanței de apel este prematură.

A susținut că la data de 13 iunie 2022 Igor Tcaci, în interesele GȚ „Costețchi

Valentin Mihail” nu a depus și nici nu a semnat cererea de apel împotriva hotărîrii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 aprilie 2022. Semnătura aplicată pe

cererea de apel nu este autentică cu semnătura de confirmare a identității de pe

buletinul de identitatea lui Igor Tcaci. Cererea de apel depusă este semnată de

administrator și proprietarul Valentin Costețchi, fiind aplicată și ștampila persoanei

juridice.

A menționat că cererea de apel împotrivă hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 21 aprilie 2022 a fost expediată la data de 13 iunie 2022, prin

corespondența electronică în adresa instanței cu rugămintea de a confirma

recepționarea și înregistrarea cererii de apel.

Susținerea instanței de apel, precum că copia dispozitivului a fost expediată în

adresă participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la 22 aprilie 2022 nu

corespunde adevărului, deoarece corespondența poștală, copia dispozitivului hotărîrii

a fost expediată la data de 22 aprilie 2022 și a ajuns în adresa GȚ „Costețchi Valentin

Mihail” la data de 13 mai 2022 și tot la aceeași dată a și depus cererea de apel. Copia

hotărârii motivate din 21 aprilie 2022 prima instanță a expediat-o în adresa GȚ

„Costețchi Valentin Mihail” la data de 21 octombrie 2022 și a recepționat-o la data de

24 octombrie 2022.

La 15 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

de Intervenție și Plăți pentru Agricultură copia recursului depus de GȚ „Costețchi

Valentin Mihail” împotriva încheierii din 27 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

2

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinare acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi

respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează

legalitatea încheierii din 27 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Igor Tcaci, în interesele apelantei GȚ „Costețchi

Valentin Mihail”, împotriva hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, deoarece apelul este depus de o persoană neîmputernicită și apelul a

fost depus după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

În conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. c) Codul administrativ, apelul se declară

inadmisibil în special, cînd apelul este depus de o persoană neîmputernicită.

În corespundere cu art. 233 alin. (2) Cod administrativ, cererea de apel se

semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Conform art. 45 alin. (3) din Codul administrativ, persoanele juridice acționează

prin reprezentanții lor.

În temeiul art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-

171.

În context, art. 75 alin. (2), (4) din Codul de procedura civilă, stabilește că

procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de

administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte

acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați

împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. Actele

procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii

pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Ansamblul acestor norme de

drept urmăresc scopul legitim de bună administrare a justiției și al protecției

intereselor legale ale persoanei reprezentate.

Conform art. 81 Cod de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în

judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate

actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în

judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau

parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții,

de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere,

de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite

3

împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba

modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu

executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești,

drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată

reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Ținând cont de împrejurările menționate în coraport cu normele enumerate,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că instanța de apel corect a reținut că cererea de apel semnată și depusă de

reprezentantul Tcaci Igor, în interesele GȚ „Costețchi Valentin Mihail”, împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 21 aprilie 2022, urmează a fi

declarată inadmisibilă, pe motivul depunerii apelului de o persoană neîmputernicită.

Or, din materialele cauzei rezultă cu certitudine că cererea de apel a fost semnată

și depusă în interesele GȚ „Costețchi Valentin Mihail” de către Tcaci Igor, care

acționează în calitate de reprezentant în temeiul procurii eliberate de GȚ „Costețchi

Valentin Mihail” la data de 15.10.2020, cu termen de valabilitate de 3 ani, procura

fiind autentificată la notar la data de 15.10.2022 cu nr. „2-2223” (f.d. 24-25, vol. II),

în care sunt stipulate expres împuternicirile reprezentantului Tcaci Igor.

În procura nominalizată, nu este menționat expres dreptul reprezentantului „de a

ataca hotărîrea judecătorească”, după cum este prevăzut în art. 81 Cod de procedură

civilă, fiind menționată o frază generală că, Tcaci Igor a fost împuternicit inclusiv cu

următoarele drepturi: „dreptul de a depune și semna din numele meu orice cerere

necesară în acest sens, precum și a radia toate sumele de bani ce mi se cuvin și de a

primi actele necesare de la organele competente”.

În aceste circumstanțe, instanța de apel just a reținut că, o astfel de formulare,

prin prisma prevederilor art. 81 Cod de procedură civilă, nu acordă reprezentantului

apelantului dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, or, această împuternicire

urmează a fi indicată expres în procură, sub sancțiunea nulității, circumstanțe care nu

se atestă la caz.

Astfel, instanța de recurs conchide că completul specializat al instanței de apel

corect a stabilit lipsa împuternicirilor lui Tcaci Igor de a ataca hotărârea

judecătorească din numele GȚ „Costețchi Valentin Mihail”. Or, incertitudinea

formulării nu trebuie interpretată extensiv, dimpotrivă restrictiv, interpretarea urmând

a fi valorificată în ansamblul obiectului reglementat – atacarea hotărârii judecătorești.

Prin urmare, instanța de apel temeinic și legal a conchis că apelul depus de Igor

Tcaci, în interesele GȚ „Costețchi Valentin Mihail”, împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 21 aprilie 2022, a fost depus fără împuterniciri, ceea ce

duce la declararea apelului ca fiind inadmisibil.

Referitor la motivul de inadmisibilitate prevăzut de art. 236 alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că și în această parte încheierea instanței de apel este în

concordanță cu normele procedurale.

Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se

depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile

de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Din conținutul normei de drept sus-citate rezultă că termenul de procedură

4

instituit de legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o

normă imperativă, iar respectarea termenului de depunere a apelului este o obligație a

apelantului.

În acest sens, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat public

la 21 aprilie 2022 (vol. II, f.d. 96).

Concomitent, din materialele dosarului, instanța de recurs reține că dispozitivul

hotărîrii a fost notificat părților prin intermediul oficiului poștal la 13 mai 2022 (f.d.

59, vol. II).

Prin urmare, la caz termenul de declarare a apelului a început să curgă la 22

aprilie 2022, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate,

și a expirat la 23 mai 2022, următoarea zi lucrătoare, în condițiile în care a 30-a zi

stabilită de Lege expira în zi nelucrătoare.

Cu toate acestea, apelul a fost depus la 13 iunie 2022, fapt ce denotă depunerea

apelului după expirarea termenului legal, nefiind confirmată temeinicia unei

asemenea întârzieri prin careva probe. Alegația recurentului privind faptul că i-a fost

notificat dispozitivul hotărârii la data de 13 mai 2022, instanța de recurs o consideră

neîntemeiată, deoarece articolul 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează

expres că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de

un singur eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

judecătorești nu influențează data de la care începe să curgă termenul de 30 de zile de

contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de apel.

Conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

Așadar, Colegiul notează că importanța termenelor procedurali este dictată de

faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o

parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând

instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de

drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material

determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Colegiul mai menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea

oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de

cazul în care legea dispune altfel sau partea dovedește că a fost împiedicată printr-o

împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile

de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele

pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

5

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

notează că, în conformitate cu art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, dispozițiile

art. 65 alin. (1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel

și în termenul de prezentare a motivării apelului.

La caz, GȚ „Costețchi Valentin Mihail” nu a depus în instanța de apel cerere de

repunere în termen, cu anexarea probelor de omitere a termenului legal.

Iar prin prisma art. 24 alin. (1) din Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Astfel, se constată drept temeinică încheierea instanței de apel, deoarece GȚ

„Costețchi Valentin Mihail” nu a prezentat apelul în modul stabilit de art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ, fapt ce a atras consecințele dispozițiilor art. 236, alin. (2), lit.

d) din Codul administrativ.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea

procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție subliniază că, neprezentând apelul în termenul stabilit de

lege, GȚ „Costețchi Valentin Mihail” a demonstrat o neglijență a drepturilor sale

procedurale, prin urmare instanța nu poate accepta o asemenea omisiune, or, ea

contravine legislației naționale și internaționale.

Dat fiind faptul că GȚ „Costețchi Valentin Mihail” nu a depus apelul în termen,

instanța de recurs apreciază că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului din Convenția Europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica

rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Gospodăria Țărănească „Costețchi Valentin

Mihail”.

6

Se menține încheierea din 27 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria

Țărănească „Costețchi Valentin Mihail” împotriva Agenției de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură cu privire la contestarea actelor administrative individual

defavorabile.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7