3ra-330/23 — obligarea la recalcularea pensiei

Dosarul nr. 3ra-330/2023 2-20165623-01-3ra-27032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) D E C I Z I E 21 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Meșter Vitalie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea la recalcularea pensiei, împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La data de 31 decembrie 2020, Meșter Vitalie a depus cererea de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea la recalcularea pensiei (f.d.

2-3). În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că este persoană cu dizabilitate de vedere, grad sever și începând cu data de 22 aprilie 2010 i-a fost stabilită pensia de dizabilitate în cuantum de 1 418,25 de lei. Dosarul de stabilire a pensiei a fost la CTAS Centru și apoi transferat la CTAS Botanica. După stabilirea pensiei - anul 2010, a activat în câmpul muncii neîntrerupt până în prezent, acumulând un stagiu de cotizare de 10 ani, 6 luni, 18 zile. Prin urmare, este în drept de a solicita reexaminarea pensiei stabilite, în condițiile de egalitate cu pensionarii pentru limită de vârstă/care au activat în câmpul muncii după stabilirea pensiei conform art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii.

Reclamantul a notat că, la data de 14 septembrie 2020 s-a adresat la CTAS Botanica mun. Chișinău cu cererea de reexaminare a pensiei de dizabilitate, conform prevederilor art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii. Prin scrisoarea nr. 4607 din 12 octombrie 2020, CTAS Botanica i-a comunicat despre refuzul în reexaminarea pensiei de dizabilitate. Nefiind de acord cu refuzul primit, la data de 09 noiembrie 2020 a depus cererea prealabilă în adresa CNAS, prin care a solicitat să-i fie reexaminat dreptul la pensie de dizabilitate, cu luare în 1 calcul a perioadelor contributive realizate după stabilirea dreptului la pensie de dizabilitate, în perioada 22 aprilie 2010 - 14 septembrie 2020. Iar, prin scrisoarea nr. M-2525/20 din 23 noiembrie 2020 i s-a comunicat despre refuzul de a reexamina dreptul la pensie de dizabilitate.

Reclamantul a comunicat că în argumentarea refuzului de a reexamina pensia de dizabilitate, CTAS Botanica a făcut referire la prevederile art. 33 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 156 privind sistemul public de pensii, invocând faptul că reexaminarea pensiei de dizabilitate nu este posibilă conform prevederilor acestuia, însă consideră reclamantul, că dreptul la reexaminarea pensiei este aplicabil și beneficiarilor pensiei de dizabilitate. Reclamantul a invocat că potrivit Avizului consultativ al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pe cauza nr. 54/2020, prevederile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156/1998 instituie o situație discriminatorie în privința persoanelor care beneficiază de pensie pentru dizabilitate.

Concretizându-și pretențiile prin cererea depusă la data de 26 ianuarie 2022, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului CNAS de a reexamina dreptul la pensie de dizabilitate a lui Vitalie Meșter, începând cu data depunerii cererii privind reexaminarea pensiei - 14 septembrie 2020, urmând că la recalcularea pensiei să se țină cont de perioadele contributive realizate între data de 22 aprilie 2010 – 31 august 2021 (f.d.116-117). Prin hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Meșter Vitalie împotriva CNAS. S-a obligat CNAS să reexamineze dreptul la pensie de dizabilitate al reclamantului Meșter Vitalie, începând cu data 23 septembrie 2021, urmând că la recalcularea pensiei să se țină cont de perioadele contributive realizate în perioada 22 aprilie 2010-31 august 2021. În rest, cererea reclamantului s-a respins, ca neîntemeiată (f.d.

121, 123-128). La 25 februarie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel, iar la 06 mai 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 131, 136-139). Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 149-165).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind relevante speței prevederile art. 16, 47 și 51 din Constituția Republicii Moldovei, art. 11, 9, 11, 18 și 33 ale Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, art. 3-5 ale Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități din 13 decembrie 2006, ratificată prin Legea nr. 166 din 9 iulie 2010. Instanța de apel a menționat că, în Hotărârea nr. 30 din 23 septembrie 2021 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, Curtea Constituțională a reținut că, Legea privind sistemul public de pensii stabilește că dreptul la pensie îi este recunoscut persoanei care întrunește condițiile prevăzute în această lege [articolul 2 alin. (1)]. Totodată, Legea în discuție stabilește la articolul 9, inter alia, pensia pentru limită de vârstă și pensia de dizabilitate.

Potrivit legii, dreptul la pensie pentru limită 2 de vârstă le este recunoscut persoanelor care întrunesc, în mod cumulativ, vârsta de pensionare și stagiul de cotizare [articolele 14, 15, 41]. În același timp, titularii dreptului la pensie pentru limită de vârstă care au activat sau care continuă să activeze în câmpul muncii după ieșirea la pensie au dreptul la reexaminarea pensiei, în sensul majorării ei, având în vedere contribuțiile realizate după ieșirea la pensie [articolul 33]. Prin urmare, Curtea Constituțională a reținut existența unui tratament diferențiat privind exercițiul dreptului la reexaminarea pensiei. Diferența de tratament din acest caz operează în baza criteriului de dizabilitate.

Din acest motiv, Curtea a analizat dacă tratamentul diferențiat din acest caz are o justificare obiectivă. Astfel, Curtea a menționat că Republica Moldova s-a angajat, odată cu ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să combată discriminarea pe criteriu de dizabilitate și să elimine inegalitățile bazate pe aceasta. A mai reținut instanța de apel că, Curtea a constat că prejudiciile suferite de persoanele cu dizabilități ca urmare a lipsirii acestora de dreptul la reexaminarea pensiei sunt grave. Cu referire la situația persoanelor cu dizabilități, Curtea a constat că este un fapt dovedit științific că, din punct de vedere fiziologic, dizabilitatea prezintă mai multe riscuri pentru sănătate, între care moartea prematură sau dezvoltarea unor boli asociate dizabilității ș.a.

Mai mult, o persoană care a fost diagnosticată la o vârstă fragedă cu un grad de dizabilitate are șanse mai mici să atingă vârsta generală de pensionare, în comparație cu celelalte persoane. A menționat instanța de apel că, Curtea Constituțională a admis parțial sesizările privind excepția de neconstituționalitate a articolului 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. S-a recunoscut constituțional articolul 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, în măsura în care de reexaminarea pensiei beneficiază și persoanele cu dizabilități.

Efectele prezentei hotărâri se aplică începând cu data de 1 februarie 2022, cu excepția cazurilor excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de dl Mihail Cojocaru, parte în dosarul nr. 3-2842/20, de dl Sergiu Roșca, parte în dosarul nr. 3- 3035/20, de dna Victoria Lesnic, parte în dosarul nr. 3- 1145/2021, și de dl Vitalie Meșter, parte în dosarul 3-3392/20, cauze aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în care hotărârea se aplică de la data adoptării.

În concluzia celor reținute de Curtea Constituțională, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță întemeiat a obligat CNAS să reexamineze dreptul la pensie de dizabilitate al reclamantului Meșter Vitalie, începând cu data 23 septembrie 2021, urmând că la recalcularea pensiei să se țină cont de perioadele contributive realizate în perioada 22 aprilie 2010-31 august 2021. Astfel, instanța de apel a respins alegațiile părții apelante precum că acțiunea urma a fi respinsă ca fiind neîntemeiată din considerentul că, după adoptarea hotărârii Curții Constituționale nr. 30 din 23.09.2021, CNAS a efectuat din oficiu recalcularea pensiei de dizabilitate intimatului, începând cu data de 23 septembrie 2021, fiind inclus în stagiul de cotizare toată perioada de activitate confirmată de intimat din 2010 până în 2021 inclusiv.

Deoarece, la materialele cauzei o decizie a autorității publice în acest sens nu se regăsește și nici la cererea de apel nu a fost anexată. Mai mult, instanța de apel a menționat că CNAS nu a indicat nici numărul și nici data emiterii acesteia. 3 La 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, CNAS a depus recurs nemotivat, și ulterior la 25 ianuarie 2023, la fel prin intermediul poștei electronice a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 174-175). În motivarea recursului, a menționat că a efectuat din oficiu recalcularea pensiei de dizabilitate a intimatului, începând cu data de 23 septembrie 2021, prevăzută expres în hotărâre, fiind inclus în stagiul de cotizare toată perioada de activitate confirmată de intimat din 2010 până în 2021 inclusiv.

Astfel, deși recurenta a executat Hotărârea Curții Constituționale, instanțele ierarhic inferioare au ignorat actul administrativ individual emis de CNAS. În această ordine de idei, instanțele ierarhic inferioare în urma examinării litigiului nu au motivat care sunt de fapt circumstanțele ce denotă obligativitatea CNAS de a efectua recalcularea pensiei intimatului odată ce aceasta este deja efectuată. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 15 noiembrie 2022, dar date despre notificarea acesteia recurentei, la materialele cauzei nu se regăsesc. La 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, CNAS a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 170). Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

4 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 20 ianuarie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la materialelor cauzei (f.d. 167). La 25 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, CNAS a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 174-175). Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen. La data de 28 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Meșter Vitalie copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.

Verificând decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recursuri și referință, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Conform art. 248 alin. (1), lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data declarării recursurilor), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Din materialele cauzei se atestă că, la 31 decembrie 2020, Meșter Vitalie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea la recalcularea pensiei, prin care a solicitat obligarea CNAS de a reexamina dreptul la pensie de dizabilitate a lui Vitalie Meșter, începând cu data depunerii cererii privind reexaminarea pensiei - 14 septembrie 2020, urmând că la recalcularea pensiei să se țină cont de perioadele contributive realizate între data de 22 aprilie 2010 – 31 august 2021. Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prin hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Meșter Vitalie împotriva CNAS, s-a obligat CNAS să reexamineze dreptul la pensie de dizabilitate al reclamantului Meșter Vitalie, începând cu data 23 septembrie 2021, urmând că la recalcularea pensiei să se țină cont de perioadele contributive realizate în perioada 22 aprilie 2010-31 august 2021. În rest, cererea reclamantului a fost respinsă, ca neîntemeiată.

5 Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Efectuând controlul judiciar al deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate circumstanțele importante a cauzei, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept procedural și a emis o hotărâre nemotivată. Instanța de recurs reiterează că conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în completarea Codului administrativ. Așadar, pentru a elucida aspectele abordate, instanța de recurs consideră că trebuie să opereze cu prevederile art. 390 alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură civilă, conform cărora decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și concluziile instanței de apel în urma examinării apelului. La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea mult aspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82). Procedând la examinarea fondului recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată.

6 La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului. Așa fiind, prin decizia instanței de apel s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat faptul că, alegațiile apelantului/recurentului precum că acțiunea urma a fi respinsă ca fiind neîntemeiată din considerentul că după adoptarea hotărârii Curții Constituționale nr. 30 din 23.09.2021, CNAS a efectuat din oficiu recalcularea pensiei de dizabilitate intimatului, nu pot fi reținute.

De asemenea, instanța de apel a mai invocat și faptul că, la materialele cauzei nu se regăsește o decizie a autorității publice prin care s-ar fi efectuată recalcularea pensiei de dizabilitate intimatului, nefiind indicat nici numărul și nici data emiterii acesteia. În acest context, instanța de recurs reține că, la materialele dosarului este anexat răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica nr. 94/2021/92257 din 20 octombrie 2021, din textul căruia rezultă că reclamantului, Meșter Vitalie, i-ar fi fost recalculată și stabilită pensia conform hotărârii Curții Constituționale nr. 30 din 23 septembrie 2021 (f.d. 95-97). Totodată, instanța de recurs constată că, instanțele inferioare nu s-au expus asupra acestei probe și nu au motivat care sunt circumstanțele care obligă Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei și examineze dreptul la pensie de dizabilitate a reclamantului.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să depună eforturi pentru a determina toate circumstanțele de fapt și probele în acest sens, pentru a adopta o hotărâre legală și bine motivată. De altfel, părțile trebuie să aibă posibilitatea reală să- și prezinte apărarea și să fie audiate de o instanță de apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului. În concluzie, instanța de recurs consideră întemeiate criticile recursului referitoare la nemotivarea deciziei instanței de apel, or aceasta a omis să se expună cu privire la decizia CNAS din 20 octombrie 2021, privind recalcularea pensiei lui Vitalie Meșter.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 239 din Codul de procedură civilă și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit 7 obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurenților, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție. În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la proces la un proces echitabil. Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. Se casează integral decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă Meșter Vitalie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea la recalcularea pensiei și se restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8