3ra-531/23 — Anularea actului administrativ

3ra-531/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-531/2023

2-20160518-01-3ra-270522023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Asociația Obștească ,,Media

Alternativa”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Asociația Obștească ,,Media Alternativa” împotriva Serviciului

Fiscal de Stat cu privire la anularea deciziilor, obligarea emiterii actelor

administrative individuale favorabile și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 decembrie 2020, Asociația Obștească ,,Media Alternativa” s-a adresat

cu cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind

anularea deciziilor, obligarea emiterii actelor administrative individuale favorabile

și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.3-15, vol.I).

În motivarea acțiunii s-a indicat că, Asociația Obștească „Media Alternativă”

a fost fondată la data de 13.03.2017 și este deținătoarea de licență pentru postul de

televiziune TV8, fiind furnizor de servicii media. Forma juridică de organizare a

Asociației Obștești „Media Alternativă” este organizație necomercială, fiind

reglementată, la data constituirii, de Legea nr. 837-XIII din 17.05.1996 cu privire

la asociațiile obștești, și începând cu data de 27.08.2020, de Legea nr. 86 din

11.06.2020 cu privire la organizațiile comerciale.

A notat reclamantul că, la data de 17.03.2020, prin Hotărârea Parlamentului

nr. 55 privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17.03-15.03.2020.

La data de 25.04.2020, a fost publicată Legea privind instituirea unor măsuri

de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative nr. 60

din 23.04.2020.

1

Conform art. 1 din Legea menționată, s-a instituit Programul de subvenționare

a dobânzilor și Programul de rambursare a T.V.A. în vederea susținerii angajaților

și a angajatorilor în condițiile efectelor economice ale situației epidemiologice

(COVID-19).

Astfel a indicat că scopul Legii este dictat de art. 1 și anume: „în vederea

susținerii angajaților și angajatorilor în condițiile efectelor economice ale situației

epidemiologice (COVID-19), se instituie Programul de subvenționare a dobânzilor

și Programul de rambursare a T.V.A.”.

La fel, a susținut că același scop rezultă și din Nota informativă la proiectul

de lege elaborat de Ministerul Finanțelor, unde se menționează: „astfel, prin prisma

proiectului respectiv obiectivele Guvernului se axează pe identificarea

instrumentelor de suport a activității de întreprinzător pe timp de pandemie,

redistribuirea veniturilor populației, precum și asigurarea unui suport pentru

creșterea economică”.

În acest sens, a reținut reclamantul că în perioada stării de urgență, Asociația

Obștească „Media Alternativă” a depus eforturi și a întreprins toate măsurile

necesare astfel încât să nu existe împrejurări care ar determina suspendarea sau

încetarea contractelor individuale de muncă încheiate cu angajații.

Astfel, Asociația Obștească „Media Alternativă” nu a disponibilizat

personalul și nu a introdus șomajul tehnic în unitate, a respectat toate condițiile

activității de la distanță a echipei, achitând salariile și impozitele derivate din ele,

inclusiv T.V.A. fără întârzieri, iar ulterior a aplicat la un credit care să întrunească

condițiile Programului de subvenții.

Cu referire la cererea de acordare a subvenției pentru dobânzile la creditele

bancare contractate, pentru perioada fiscală septembrie 2020, s-a invocat că, având

în vedere întrunirea condițiilor Programului de subvenționare a dobânzilor, la data

de 30.09.2020, Asociația Obștească „Media Alternativă” a depus cererea de

acordare a subvenției pentru dobânzile la creditele bancare contractate în perioada

01.05.2020-31.12.2020, pentru perioada fiscală septembrie 2020, în sumă de

5965,16 lei.

Prin Notificarea nr. 26/2-13-12-416/4501 din 03.10.2020, Direcția Generală

Administrare Fiscală mun. Chișinău, a informat reclamantul că, asociațiile obștești

și organizațiile necomerciale nu sunt subiecți ai Programului de subvenționare a

dobânzilor instituit prin Legea nr. 60 din 23.04.2020, privind instituirea unor

măsuri de susținere a activității de întreprinzător.

Cu referire la cererea de acordare a subvenției pentru dobânzile la creditele

bancare contractate, pentru perioada fiscală octombrie 2020 specifică că, având în

vedere întrunirea condițiilor Programului de subvenționare a dobânzilor, la data de

04.11.2020, Asociația Obștească „Media Alternativă” a depus cererea de acordare

a subvenției pentru dobânzile la creditele bancare contractate în perioada

01.05.2020-31.12.2020, pentru perioada fiscală octombrie 2020, în sumă de 6

462,30 lei.

Prin Notificarea nr. 26/2-15/12-573/5204 din 06.11.2020, Direcția Generală

Administrare Fiscală, mun. Chișinău a informat reclamantul că, asociațiile obștești

și organizațiile necomerciale nu sunt subiecți ai Programului de subvenționare a

dobânzilor instituit prin Legea nr. 60 din 23.04.2020, privind instituirea unor

măsuri de susținere a activității de întreprinzător.

2

La data de 27.10.2020, Asociația Obștească „Media Alternativă” a depus

contestație, înregistrat cu nr. 13847-C, asupra refuzului de acordare a subvenției,

comunicată prin notificarea nr. 26/2-13-12-416/4501 din 03.10.2020.

În urma examinării, contestația menționată, a fost respinsă de Serviciul Fiscal

de Stat, prin decizia nr. 229 din 12.11.2020 pe marginea contestației împotriva

acțiuni funcționarului fiscal din cadrul Direcției Generale Administrare Fiscală

mun. Chișinău.

A afirmat că, la data de 16.11.2020, Asociația Obștească „Media Alternativă”

a depus contestație, împotriva refuzului de acordare a subvenției, comunicată prin

notificarea nr. 26/2-15/12-573/5204 din 06.11.2020. Prin același mecanism, la data

de 08.10.2020, Serviciul Fiscal de Stat, prin decizia nr. 253 din 10.11.2020 pe

marginea contestației împotriva acțiunii funcționarului fiscal, din cadrul Direcției

Generale Administrare Fiscală mun. Chișinău, a respins contestația.

A remarcat reclamantul că în susținerea ambelor decizii, Direcția Generală

Administrare Fiscală mun. Chișinău a indicat prevederile art. 3 alin. (1) și (2), art.

13 alin. (1) din Legea cu privire la antreprenorial și întreprinderi, noțiuni pe care

reclamantul le consideră, irelevante în cadrul divergentului dat.

A comunicat că în conformitate cu art. 7 din Legea privind instituirea unor

măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte

normative nr. 60 din 23.04.2020, Ministerul Finanțelor a aprobat prin Ordinul nr.

66 din 20.05.2020, Regulamentul privind modul de subvenționare a dobânzilor la

creditele bancare contractate în perioada 01.05.2020-31.12.2020, care stabilește

modul de acordare a subvenției pentru dobânzile achitate până în luna decembrie

2020 inclusiv, aferent creditelor bancare contractate în perioada 01.05.2020-

31.12.2020, indiferent de termenul de scadență a acestora.

A accentuat că atât organizațiile necomerciale, cât și organizațiile comerciale

pot desfășura activități economice (articolul 6 alin. (2) din Legea cu privire la

organizațiile necomerciale și articolul 1 alin. (1) din Legea cu privire la

antreprenorial și întreprinderi).

Totodată, potrivit Comisiei de la Veneția, tratamentul inegal între sectorul

organizațiilor necomerciale și alte persoane juridice/entități nestatale, de exemplu,

din sectorul afacerilor, poate ridica probleme atunci când statui nu stabilește o

justificare specifică pentru tratamentul diferențiat creat și nu demonstrează că

există motive legitime pentru a impune, de exemplu, obligații de raportare

suplimentare doar pentru asociații.

În acest sens, Asociația Obștească „Media Alternativă” a constatat că

autoritatea publică, prin activitatea administrativă a adus atingere, dreptului de

proprietate (subvențiile fiind raportate la noțiune de „bunuri” conform Protocolului

adițional nr. 1 CEDO), precum și a admis un tratament discriminator în raport cu

alte forme juridice de organizare, ce desfășoară activități economice, fiind în

situații similare, admițând ilegal restrângerea dreptului reclamantului, de a primi

subvenții conform Programului de subvenționare a dobânzilor instituit prin Legea

nr. 60 din 23.04.2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de

întreprinzător.

Astfel, dreptul la subvenționare este expres prevăzut de pct. 2 al

Regulamentul privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare

contractate în perioada 01.05.2020-31.12.2020 dreptul la subvenționare conform

prezentului Regulament se realizează doar în raport cu dobânzile aferente

3

creditelor acordate de băncile licențiate de Banca Națională a Moldovei, conform

legislației.

Totodată, a menționat că limitarea subiecților prin excluderea Asociația

Obștească „Media Alternativă”, din categoria beneficiarilor Programului,

reprezintă inclusiv un element de discriminare, deoarece interdicții similare nu se

aplică altor persoane juridice. Astfel, Comisia de la Veneția a statuat că există o

aparență de discriminare atunci când ONG-urile care se află într-o situație similară

sunt tratate diferit cu privire la reglementarea finanțării lor, fără o justificare

obiectivă și rezonabilă.

Comisia a mai constatat că orice diferență de tratament între sectorul societății

civile și alte persoane juridice/entități nestatale, cum ar fi sectorul de afaceri,

privind obligațiile lor de raportare/divulgare cu privire la finanțarea lor, ar trebui să

fie justificată pe baza motive obiective și rezonabile.

Autoritatea publică, nu a prezentat nici o justificare (motivare) rezonabilă

pentru asemenea tratament diferențiat. Totodată, Curtea Constituțională a

Republicii Moldova, a statuat că „respectarea principiului egalității presupune

acordarea acelorași avantaje tuturor persoanelor, cu excepția cazului în care se

demonstrează că tratamentul diferențiat este justificat în mod obiectiv și rezonabil.

Această condiție demonstrează că principiul egalității, garantat de articolul 16 din

Constituție, nu are în vedere interzicerea oricărui tratament diferențiat, ci doar a

tratamentelor diferențiate nejustificate.

A notat reclamntul că la emiterea deciziei contestate, Direcția Generală

Administrare Fiscală mun. Chișinău eronat a invocat noțiunea de „întreprindere” și

„activitate de antreprenoriat” din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi,

or sensul acestor noțiuni nu corespunde voinței autorității la adoptarea Legii

privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și

modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020.

În același context, a reținut că sensul noțiunilor cu care operează Legea cu

privire la antreprenoriat și întreprinderi sunt privite mai îngust, or legea în cauză

are un obiect distinct de reglementare, stabilind agenții economici care au dreptul,

în numele lor (firmelor lor), să desfășoare activitate de antreprenoriat în Republica

Moldova și determină principiile juridice, organizatorice și economice ale acestei

activități. Totodată, în mod expres exclude din sfera de reglementare persoanele

juridice și persoanele fizice care desfășoară o altă activitate decât cea de

antreprenoriat.

În altă ordine de idei, a notat că Legea nominalizată nu este actuală sub

aspectul definițiilor formulate pentru noțiunile de „întreprindere” și „activitate de

antreprenoriat”, acestea urmând a fi adaptate în baza Directivelor UE ca urmare a

implementării Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană.

Prin urmare, Directivele Uniunii Europene utilizează noțiunea de

„întreprinderi” cu scopul de a desemna orice organizație care desfășoară o

activitate economică și profesională independentă.

Mai mult, în cadrul art. 2 al Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European

și a Consiliului din 16.02.2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților

în tranzacțiile comerciale, noțiunea de „întreprinderii”, înseamnă orice organizație,

alta decât o autoritate publică, care desfășoară o activitate economică sau

profesională independentă, chiar dacă respectiva activitate este desfășurată de o

4

singură persoană. Directiva menționată supra reprezintă un punct de reper pentru

legislația națională, utilizată la unificarea noțiunilor.

Suplimentar, a relatat că deși Asociația Obștească „Media Alternativă” este

privită din punct de vedere fiscal ca fiind întreprinzător, cu aplicarea cotei de

impozit de 12% cu toate efectele corespunzătoare care rezultă din această calitate,

în partea ce se referă la Programul de subvenționare a dobânzilor Asociației i se

refuză satisfacerea cererii cu invocarea eronată a faptului că aceasta nu este

întreprinzător.

În concluzie, a subliniat că, acțiunile autorității fiscale nu pot fi apreciate

altfel decât ilegale și discriminatorii în raport cu Asociația Obștească „Media

Alternativă” în calitate de entitate economică.

Totodată a constatat o lipsa totală de claritate și previzibilitate în Decizia de

refuz în satisfacerea cererii, or prevederile legale urmează a fi interpretate unitar,

astfel încât să se stabilească exact voința autorității publice care a adoptat actul

normativ respectiv.

A solicitat Asociația Obștească „Media Alternativă” anularea în tot a deciziei

nr. 229 din 12.11.2020 emisă de Serviciul Fiscal de Stat, obligarea Direcției

Generale Administrare Fiscală, mun. Chișinău, Serviciul Fiscal de Stat, să

examineze cererea Asociația Obștească „Media Alternativă” de acordare a

subvenției pentru dobânzile la creditele bancare contractate pentru perioada fiscală

septembrie 2020 în conformitate cu „Regulamentul privind modul de

subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 01.05.2020-

31.12.2020 și să emită decizia de acordare a subvenției, anularea deciziei nr. 253

din 10.12.2020 emisă de Serviciul Fiscal de Stat, obligarea Direcției Generale

Administrare Fiscală, mun. Chișinău, Serviciul Fiscal de Stat, să examineze

cererea Asociația Obștească „Media Alternativă” de acordare a subvenției pentru

dobânzile la creditele bancare contractate pentru perioada fiscală octombrie 2020

în conformitate cu „Regulamentul privind modul de subvenționare a dobânzilor la

creditele bancare contractate în perioada 01.05.2020-31.12.2020 și să emită decizia

de acordare a subvenției, compensarea cheltuielilor de judecată.

La data de 16.11.2021, avocatul stagiar Prisacari Augustina a depus cerere

privind corectarea erorii materialele comise în cadrul cererii de chemare de

chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Media Alternativă” împotriva

Serviciului Fiscal de Stat prin care a indicat că, solicitarea nr. 4 din cadrul cererii

de chemare în judecată va avea următorul conținut, ”anularea în tot a deciziei

notificate prin scrisoarea nr. 26/2-13-12-416-4501 din 03.10.2020 și a deciziei nr.

229 din 12.11.2020 emisă de Serviciul Fiscal de Stat, pe marginea contestației

depuse de Asociația Obștească „Media Alternativă”, împotriva acțiuni

funcționarului fiscal din cadrul Direcției Generale Administrare Fiscală mun.

Chișinău, care constă în refuzul acordării subvenției pentru dobânzile la credite

bancare achitate în luna septembrie 2020, expus în notificarea nr. 26/2-13-12-416-

4501 din 03.10.2020, ca ilegale”, în cadrul solicitării nr. 6, astfel solicitarea nr. 6

din cadrul cererii de chemare în judecată va avea următorul conținut: „anularea în

tot a deciziei notificate prin scrisoarea nr. 26/2-15/12-573/5204 din 06.11.2020 și a

deciziei nr. 253 din 10.12.2020 emisă de Serviciul Fiscal de Stat, pe marginea

contestației depuse de Asociația Obștească „Media Alternativă”, împotriva acțiuni

funcționarului fiscal din cadrul Direcției Generale Administrare Fiscală mun.

Chișinău, care constă în refuzul acordării subvenției pentru dobânzile la credite

5

bancare achitate în luna octombrie 2020, expuse în notificarea nr. 26/2-15/12-

573/5204 din 06.11.2020, ca ilegale” (f.d.169-171, vol.I).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 15 februarie 2022, s-

a admis parțial acțiunea și s-a anulat refuzul Serviciului Fiscal de Stat nr. 26/2-13-

12-416-4501 din 03.10.2020, decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 229 din

12.11.2020 pe marginea contestației, refuzul Serviciului Fiscal de Stat nr. 26/2-

15/12-573/5204 din 06.11.2020, decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 253 din

10.12.2020 pe marginea contestației și s-a obligat Serviciul Fiscal de Stat să emită

acte administrative individuale favorabile reclamantei, prin care să examineze și să

admită cererile Asociației Obștești ,,Media Alternativa” de acordare a subvențiilor

pentru dobînzile la creditele bancare contractate, pentru perioada fiscală

septembrie-octombrie 2020. În rest, pretenția privind încasarea cheltuielilor de

judecată s-a respins ca neîntemeiată (f.d.177, 185-191, vol.I).

Din materialele cauzei se atestă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la

data de 15 februarie 2022 (f.d.177, vol.I), cererea de apel nemotivată a fost

înregistrată la data de 24 februarie 2022 (f.d.182, vol.I), hotărîrea motivată fiind

recepționată de participanții la proces la 24 mai 2022 (f.d.194, vol.I), iar apelul

motivat depus la 05 aprilie 2022 (f.d.198-201), fapt care denotă că apelul

nemotivat și cel motivat au fost depuse în termenii prevăzuți de lege.

Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Serviciul Fiscal de Stat, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 15 februarie 2022 și s-a emis o nouă decizie prin care s-a respins

ca neântemeiată acțiunea înaintată de Asociația Obștească ,,Media Alternativa”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că potrivit art.1 din Legea

nr.60 din 23.04.2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de

întreprinzător și modificarea unor acte normative, subiecți ai Programului de

subvenționare a dobânzilor sunt: a) întreprinderile care îndeplinesc criteriile

stabilite pentru Programul de subvenționare a dobânzilor și care obțin credite

bancare și/sau nebancare conform prevederilor prezentului capitol; b) creditorul –

bancă licențiată de Banca Națională a Moldovei conform legislației și/sau

organizație de creditare nebancară, înregistrată de Comisia Națională a Pieței

Financiare în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate; c)

finanțatorul – Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, care deleagă

Serviciului Fiscal de Stat competența de a subvenționa dobânda la creditele

bancare și/sau nebancare acordate, conform prevederilor prezentului capitol.

În conformitate cu art.2 din Legea nr.60 din 23.04.2020 privind instituirea

unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte

normative, beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor sunt: a)

întreprinderile ce au contractat credite în perioada 1 mai 2020–31 decembrie 2020;

b) producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale care au contractat credite

bancare, indiferent de data contractării acestora.

Conform art.3 din Legea nr.845 din 03.01.92 cu privire la antreprenoriat și

întreprinderi, 1. Forma organizatorico-juridică a activității de antreprenoriat este

întreprinderea. 2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură)

proprie înființată de antreprenor în modul stabilit de legislație. 3. Întreprinderea are

dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu prezenta

Lege. Întreprinderea-persoană juridică și întreprinderea-persoană fizică au aceleași

6

drepturi și obligații, cu excepția răspunderii patrimoniale pentru obligațiile lor. 4.

Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat.

Iar, art.13 din Legea menționată prevede că, 1. Activitatea de antreprenoriat

poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-juridice: a) întreprindere

individuală; b) societate în nume colectiv; c) societate în comandită; d) societate pe

acțiuni; e) societate cu răspundere limitată; f) cooperativă de producție; g)

cooperativă de întreprinzător; h) întreprindere de arendă; i) întreprindere de stat și

întreprindere municipală. 6. Pentru realizarea sarcinilor lor statutare organizațiile

obștești și cele religioase, în conformitate cu legislația, au dreptul să fondeze sau să

participe la fondarea și coposedarea de societăți în nume colectiv și în comandită,

societăți cu răspundere limitată și societăți pe acțiuni.

Instanța de apel a notat că intimata Asociația Obștească ”Media Alternativa” a

fost înregistrată la 13.07.2017 cu forma organizatorico-juridică „asociație

obștească”, activitatea căreia fiind reglementată de prevederile Legii cu privire la

asociațiile obștești nr.837 din 17.05.1996, iar începând cu 27.08.2020 este

reglementată de Legea nr.8 din 11.06.2020 cu privire la organizațiile necomerciale.

Potrivit art. 5 pct. 14) din Codul fiscal, se definește organizația necomercială ca

fiind persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului si

care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui

membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

Aceiași noțiune este prevăzută în Legea nr. 86 din 11.06.2020 cu privire la

organizațiile necomerciale, or, art. 1 alin. (3) Legii menționate stabilește că, în

sensul prezentei legi, organizație necomercială este persoana juridică al cărei scop

principal este altul decât obținerea de venit. În sensul prezentei legi, organizații

necomerciale sunt: asociația obștească, fundația și instituția private.

Totodată, art. 2 alin. (1) din Legea menționată supra prevede că, asociația

obștească este organizația necomercială constituită benevol de fondatori în vederea

realizării scopurilor necomerciale pentru care a fost constituită. Iar, art. 5 alin. (2)

din același act normativ, stipulează expres obligația pozitivă a statului (autoritățile

publice) de a trata în mod egal și nedescriminatoriu organizațiile necomerciale.

Potrivit art. 52 alin. (1) din Codul fiscal se prevede că, la organizații

necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în

vigoare, și anume: a) asociația obștească – conform Legii nr.86/2020 cu privire la

organizațiile necomerciale.

Reieșind din prevedeile legale menționate supra, instanța de apel a atestat că,

asociațiile obștești/organizațiile necomerciale nu sunt subiecți ai Legii nr.60 din

23.04.2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de

întreprinzător și modificarea unor acte normative, iar ca urmare în privința acestora

nu este aplicabil instrumentul privind subvenționarea dobânzilor, ca urmare a

obținerii creditelor bancare și/sau nebancare.

Instanța de apel a relatat că actele contestate și anume refuzul nr. 26/2-13-12-

416-4501 din 03.10.2020 și nr. 26/2-15/12-573/5204 din 06.11.2020 emise de

Serviciul Fiscal de Stat în privința cererilor înaintate de Asociația Obștească

,,Media Alternativa” privind acordarea subvenției pentru dobânzile la creditele

bancare contractate, pentru perioada fiscală septembrie-octombrie 2020, sunt

suficient de motivate și detaliate, fiind indicate toate temeiurile ce au justificat

emiterea acestora.

7

Motivarea actelor contestate conțin temeiurile de fapt și de drept, de care a

ținut cont Serviciul Fiscal de Stat la examinarea cererilor înaintate de Asociația

Obștească ,,Media Alternativa” privind acordarea subvenției pentru dobânzile la

creditele bancare contractate, pentru perioada fiscală septembrie-octombrie 2020.

Prin urmare, apelantul la emiterea refuzului nr. 26/2-13-12-416-4501 din

03.10.2020 și a nr. 26/2-15/12-573/5204 din 06.11.2020, a respectat întocmai

prevederile art. 31 și 118 din Codul administrativ, fiind indicate argumentele ce au

dus la respingerea cererilor înaintate de Asociația Obștească ,,Media Alternativa”

privind acordarea subvenției pentru dobânzile la creditele bancare contractate,

pentru perioada fiscală septembrie-octombrie 2020.

La 21 martie 2023, Asociația Obștească ,,Media Alternativa”, reprezentată de

avocatul Vitalie Enachi, a expediat prin poșta electronică recursul nemotivat

împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează

din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția

de până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

8

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de

un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul

curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în

termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată

obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate

alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

9

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a

fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana din cadrul

autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 22 februarie 2023, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentului

prin poșta electronică la 23 februarie 2023 (f.d.38, vol.II), iar decizia motivată la

11 mai 2023 (f.d. 43, vol.II).

Se reține că, la 02 mai 2023, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din

22 februarie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.

245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023),

pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 12 mai 2023,

ziua imediat următoare de la data notificării deciziei integrale a instanței de apel, și

a expirat la 12 iunie 2023.

În pofida celor enunțate, Asociația Obștească ,,Media Alternativa” nu s-a

conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea recursului în termenul

legal prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01

septembrie 2023).

Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurenta

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la

instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de

procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea

motivării recursului în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023).

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.

246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie

2023), de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este

obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la

art. 245 din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

10

Din cele constatate rezultă că, neprezentarea motivării recursului se datorează

în exclusivitate comportamentului pasiv al Asociația Obștească ,,Media

Alternativa”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la intervale

rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de prezentare a recursului

motivat.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Asociația

Obștească ,,Media Alternativa”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi drept

inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în

vedere că recurenta a omis să respecte cerințele stabilite de lege pentru depunerea

unui recurs.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Asociația Obștească

,,Media Alternativa”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul depus de Asociația Obștească ,,Media Alternativa”, reprezentată de

avocatul Vitalie Enachi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

11