3ra-579/23 — Anularea actului administrativ

3ra-579/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-579/23 (2-21044690-01-3ra-30052023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – A. Paniș

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația Obștească „Media

Alternativă”, prin intermediul avocatului Enachi Vitalie,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Asociația

Obștească „Media Alternativă” împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea

deciziilor, obligarea emiterii actelor administrative individuale favorabile și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de Serviciul Fiscal de Stat, casată hotărârea din 29

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind emisă o nouă decizie

de respingere ca neîntemeiată a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 26 martie 2021, Asociația Obștească „Media Alternativă” s-a adresat cu

acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de

Stat, solicitând anularea refuzului Serviciului Fiscal de Stat nr.26/21/10-10-31 din

25 ianuarie 2021, precum și a deciziei nr. 49 din 18 februarie 2021 asupra

contestației depuse de Asociația Obștească „Media Alternativă”; obligarea

Serviciului Fiscal de Stat să emită actul administrativ individual favorabil

reclamantei, prin care să dea curs cererii de acordare a subvenției pentru dobânzile

la creditele bancare contractate, depuse de Asociația Obștească „Media Alternativă”

la 13 ianuarie 2021 și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, Asociația Obștească „Media Alternativă” a

fost fondată la 13 martie 2017 și este deținătoarea de licență pentru postul de

televiziune TV8, fiind furnizor de servicii media. Forma juridică de organizare a

Asociației Obștești „Media Alternativă” este organizație necomercială, fiind

reglementată, la data constituirii, de Legea nr. 837-XIII din 17.05.1996 cu privire la

asociațiile obștești, și începând cu data de 27 august 2020, de Legea nr. 86 din

11.06.2020 cu privire la organizațiile comerciale.

1

La 17 martie 2020, prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 privind declararea stării

de urgență, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova

pe perioada 17 martie 2020 – 15 martie 2020.

La 25 aprilie 2020, a fost publicată Legea privind instituirea unor măsuri de

susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative nr. 60 din

23.04.2020. Conform art. 1 din Legea menționată, s-a instituit Programul de

subvenționare a dobânzilor și Programul de rambursare a T.V.A. în vederea

susținerii angajaților și a angajatorilor în condițiile efectelor economice ale situației

epidemiologice (COVID-19). Astfel, scopul Legii este dictat de art. 1, și anume: „în

vederea susținerii angajaților și angajatorilor în condițiile efectelor economice ale

situației epidemiologice (COVID-19), se instituie Programul de subvenționare a

dobânzilor și Programul de rambursare a T.V.A.”. La fel, același scop reiese și din

Nota informativă la proiectul de lege elaborat de Ministerul Finanțelor, unde se

menționează: „astfel, prin prisma proiectului respectiv obiectivele Guvernului se

axează pe identificarea instrumentelor de suport a activității de întreprinzător pe timp

de pandemie, redistribuirea veniturilor populației, precum și asigurarea unui suport

pentru creșterea economică”.

În acest sens, în perioada stării de urgență, Asociația Obștească „Media

Alternativă” a depus eforturi și a întreprins toate măsurile necesare astfel încât să nu

existe împrejurări care ar determina suspendarea sau încetarea contractelor

individuale de muncă încheiate cu angajații. Astfel, Asociația Obștească „Media

Alternativă” nu a disponibilizat personalul și nu a introdus șomajul tehnic în unitate,

a respectat toate condițiile activității de la distanță a echipei, achitând salariile și

impozitele derivate din ele, inclusiv T.V.A., fără întârzieri, iar ulterior a aplicat la un

credit care să întrunească condițiile Programului de subvenții.

Având în vedere întrunirea condițiilor Programului de subvenționare a

dobânzilor, la 12 ianuarie 2021, AO „Media Alternativă” a expediat prin intermediul

poștei electronice cererea de acordare a subvenției pentru dobânzile la creditele

bancare contractate în perioada 01 mai 2020 - 31 decembrie 2020 pentru perioada

fiscală decembrie 2020, în sumă de 5 026,23 MDL (cinci mii douăzeci și șase lei,

douăzeci și trei bani).

Prin notificarea nr. 26/21/10-10-31 din 15 ianuarie 2021 a Direcției Generale

Administrare Fiscală mun. Chișinău, a informat că (...) asociațiile obștești și

organizațiile necomerciale nu sunt subiecți ai Programului de subvenționare a

dobânzilor instituit prin Legea nr. 60 din 23.04.2020 „Privind instituirea unor măsuri

de susținere a activității de întreprinzător”.

Potrivit reclamantei, cu notificarea nr.26/21/10-10-31 din 15 ianuarie 2021

privind respingerea contestației depuse de AO „Media Alternativa” nu este de acord

și o consideră neîntemeiată și ilegală, motiv pentru care aceasta urmează a fi anulată

integral, iar cererea de acordare a subvenției pentru dobânzile la creditele bancare

contractate în perioada 01 mai 2020 - 31 decembrie 2020 pentru perioada fiscală

decembrie în sumă de 5 026,23 (cinci mii douăzeci și șase lei, douăzeci și trei bani)

lei urmează a fi satisfăcută, în conformitate cu prevederile Legii privind instituirea

unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte

normative nr. 60 din 23.04.2020.

La caz, reieșind din faptul că AO „Media Alternativă” întrunește criteriile

stabilite pentru Programul de subvenționare a dobânzilor, dar și a obținut credite

2

bancare în perioada de referință, constată că aceasta are dreptul să beneficieze de

subvenții.

Reclamanta consideră că la emiterea deciziei contestate, Direcția Generală

Administrare Fiscală mun. Chișinău eronat a invocat noțiunea de „întreprindere” și

„activitate de antreprenoriat” din Legea cu privire la antreprenorii și întreprinderi,

or sensul noțiunilor nu corespunde voinței autorității la adoptarea Legii privind

instituirea unor măsuri de susținere a activități de întreprinzător și modificarea unor

acte normative nr. 60 din 23.04.2020.

În altă ordine de idei, Legea nominalizată nu este actuală sub aspectul definițiilor

formulate pentru noțiunile de „întreprindere” și „activitate de antreprenoriat”,

aceasta urmând a fi adaptată în baza Directivelor UE ca urmare a implementării

Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană.

Prin urmare, reclamanta a menționat că Directivele Uniunii Europene utilizează

noțiunea de „întreprinderi” cu scopul de a desemna orice organizație care desfășoară

o activitate economică și profesională independentă. Suplimentar, a indicat că deși

AO „Media Alternativă” este privită din punct de vedere fiscal ca fiind

întreprinzător, cu aplicarea cotei de impozit de 12% cu toate efectele

corespunzătoare care rezultă din această calitate, în partea ce se referă la Programul

de subvenționare a dobânzilor, Asociației i se refuză satisfacerea cererii cu invocarea

eronată a faptului că aceasta nu este întreprinzător.

În concluzie, reclamanta a susținut că acțiunile autorității fiscale nu pot fi

apreciate altfel decât ilegale și discriminatorii în raport cu AO „Media Alternativă”

în calitate de entitate economică. Totodată, reclamanta a constatat o lipsă totală de

claritate și previzibilitate în decizia de refuz în satisfacerea cererii, or prevederile

legale urmează a fi interpretate unitar, astfel încât să se stabilească exact voința

autorității publice care a adoptat actul normativ respectiv.

Prin hotărârea din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a admis acțiunea, s-a anulat refuzul Serviciul Fiscal de Stat nr.26/21/10-10-31 din

25 ianuarie 2021, precum și decizia nr. 49 din 18 februarie 2021 asupra contestației

depuse de Asociația Obștească „Media Alternativă” și s-a obligat Serviciul Fiscal de

Stat să emită actul administrativ individual favorabil reclamantei, prin care să dea

curs cererii de acordare a subvenției pentru dobânzile la creditele bancare

contractate, depuse de Asociația Obștească „Media Alternativă” la 13 ianuarie 2021.

S-a respins ca neîntemeiată cererea de compensare a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel depusă de Serviciul Fiscal de Stat, casată hotărârea din 29 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind emisă o nouă decizie de respingere ca

neîntemeiată a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că asociațiile

obștești/organizațiile necomerciale nu sunt subiecți ai Legii nr. 60 din 23.04.2020

privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și

modificarea unor acte normative, iar ca urmare, în privința acestora nu este aplicabil

instrumentul privind subvenționarea dobânzilor, ca urmare a obținerii creditelor

bancare și/sau nebancare. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat la examinarea cererii

privind acordarea subvenției pentru dobânzile la creditele bancare contractate,

pentru perioada fiscală decembrie 2020, întemeiat a stabilit că, Asociației Obștești

„Media Alternativa” nu-i sunt aplicabile prevederile Legii nr.60 din 23.04.2020

3

privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și

modificarea unor acte normative, or Serviciul Fiscal de Stat execută prevederile

legale în care este menționat că beneficiarii subvenției sunt anume întreprinderile.

La 07 aprilie 2023, Asociația Obștească „Media Alternativă”, prin intermediul

avocatului Enachi Vitalie, a expediat prin intermediul poștei electronice recursul

nemotivat împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

La 16 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

Serviciului Fiscal de Stat, însă acesta nu și-a exercitat dreptul de a se expune asupra

recursului printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din

oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția de

până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

4

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de

legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor

termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă

din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă

5

adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 29 martie 2023, dispozitivul fiind notificat avocaților recurentei prin poșta

electronică la 30 martie 2023 (f.d. 25, vol. II), iar decizia motivată la 13 mai 2023

(f.d. 30, vol. II).

Se reține că, la 15 mai 2023, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din 29

martie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), pentru

prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 14 mai 2023, ziua

imediat următoare de la data notificării recurentului a deciziei integrale a instanței

de apel, și a expirat la 12 iunie 2023, aceasta fiind ultima zi de depunere a recursului

motivat.

În pofida celor enunțate, Asociația Obștească „Media Alternativă” nu s-a

conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea recursului în termenul

legal prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01

septembrie 2023). Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs,

recurenta trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului

de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea

motivării recursului în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023).

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023),

de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este considerat un

termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a motivării

recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei care

trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta

6

electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de

prezentare a recursului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv

poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de

art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Asociația

Obștească „Media Alternativă” drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului

pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Asociația Obștească

„Media Alternativă”, prin intermediul avocatului Enachi Vitalie, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Asociația Obștească „Media Alternativă”, prin intermediul

avocatului Enachi Vitalie, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7