3ra-8/23 — Contestarea actului administrativ

3ra-8/23 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-8/23

2-21075897-01-3ra-06012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

21 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Serviciul Fiscal de Stat împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității, persoane terțe AO ,,Media Alternativa” și

Ministerul Finanțelor cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității și menținută hotărârea din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 21 mai 2021, Serviciul Fiscal de Stat a înaintat acțiune împotriva Consiliului

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, terții AO ,,Media

Alternativa” și Ministerul Finanțelor cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil.

În motivarea acțiunii înaintate reclamantul a indicat că, la 23 martie 2021,

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a emis

decizia pe cauza nr. 296/20 la plângerea AO ,,Media Alternativa” cu privire la

discriminarea pe criteriul formei juridice de organizare și pe criteriul activității

economice în contextul eligibilității pentru subvenționarea dobânzilor la creditele

bancare contractate în perioada 01 mai 2020 – 31 decembrie 2020, în rezultatul căreia

s-a decis că, acțiunile Serviciului Fiscal de Stat constituie discriminare directă pe

criteriul formei juridice de organizare și s-a recomandat asigurarea neîntârziată

egalitatea de tratament la accesarea programului de subvenționare a dobânzilor,

prevăzute prin Legea nr. 60/2020.

În viziunea Serviciului Fiscal de Stat decizia Consiliului este neîntemeiată și fără

suport juridic și urmează a fi anulată.

Astfel, la 05 aprilie 2021, Serviciul Fiscal de Stat a recepționat decizia

Consiliului aferent cauzei nr. 296/20 din 23 martie 2021, la plângerea AO ,,Media

1

Alternativa” cu privire la discriminarea pe criteriul formei juridice de organizare și pe

criteriul activității economice în contextul eligibilității pentru subvenționarea

dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 01 mai 2020 – 31 decembrie

2020.

La 19 aprilie 2021, Serviciul Fiscal de Stat a depus cererea prealabilă nr. 26-

12/2- 15/519/46665, solicitând anularea deciziei Consiliului aferent cauzei nr. 296/20

din 23 martie 2021, iar la 29 aprilie 2021, a fost recepționat răspunsul Consiliului nr.

03/926 din aceeași dată, fiind respinsă cererea prealabilă ca neîntemeiată.

Serviciul Fiscal de Stat a considerat că plângerea AO ,,Media Alternativa”, urma

a fi declarată inadmisibilă în conformitate cu pct. 42 din Regulamentul de activitate al

Consiliului, aprobat din Legea nr. 298/2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității,

discriminare este orice deosebire, excludere, restricție ori preferință în drepturi și

libertăți a persoanei sau a unui grup de persoane, precum și susținerea

comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate de prezenta lege

sau pe criterii presupuse. Discriminare directă este tratarea unei persoane în baza

oricăruia dintre criteriile prohibitive în manieră mai puțin favorabilă decît tratarea

altei persoane într-o situație comparabilă.

La fel, Legea prevede că plângerea trebuie să conțină o descriere a încălcării

dreptului persoanei, momentul în care a avut loc această încălcare, faptele și

eventualele dovezi care susțin plângerea, numele și adresa persoanei care o depune.

Plângerea poate fi depusă la Consiliu în termen de un an de la data săvârșirea faptei

sau de la data la care se putea lua cunoștință de săvârșirea ei.

Conform pct. 42 din Legea nr. 298/2012, se declară inadmisibile plângerile care:

a) cad sub incidența art. 14 din Legea cu privire la asigurarea egalității; b) au fost

depuse cu încălcarea termenului de prescripție; c) nu țin de competența Consiliului; d)

au un obiect nefondat, prin raportare la domeniul de aplicare al Legii cu privire la

asigurarea egalității.

Serviciul Fiscal de Stat a menționat că, în plângerea AO ,,Media Alternativa”

este invocat faptul discriminării în realizarea dreptului la subvenționare pentru

dobânzile la creditele bancare contractate în perioada 01 mai 2020 – 31 decembrie

2020, în condițiile efectelor economice ale situației epidemiologice a infecției

COVID-19, însă fără a proba că față de o altă Asociație Obștească a fost luată o altă

decizie, care este un element obligatoriu, conform art. 2 din Legea nr. 121/2012.

În plângerea AO ,,Media Alternativa” sunt invocate motive de fapt și de drept ale

discriminării ce țin de aplicarea greșită de către Serviciul Fiscal de Stat a Legii nr.

60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și

modificarea unor acte normative.

Conform art. 72 alin. (2) din Lege cu privire la actele normative, interpretarea

oficială a legilor, altele decât cele constituționale se realizează exclusiv de către

Parlament prin adoptarea legilor de interpretare.

Solicitările AO ,,Media Alternativa”, urmau a fi declarate inadmisibile conform

art. 42 din Legea nr. 298/2012, or acestea țin de interpretarea actelor normative, dar

nu de domeniul de aplicare al Legii cu privire la asigurarea egalității, care stabilește

2

obligatoriu prezența discriminării în cazul care tratarea unei persoane în baza

oricăruia dintre criteriile prohibitive în manieră mai puțin favorabilă decât tratarea

altei persoane într-o situație comparabilă.

La fel, Serviciul Fiscal de Stat nu urma să fie reclamat pe prezenta cauză,

deoarece de adoptarea și interpretarea legilor organice este responsabil Parlamentul

Republicii Moldova, iar Serviciul Fiscal de Stat este autoritatea publică care execută

legile adoptate.

Subiectul invocat în plângerea AO ,,Media Alternativa”, actualmente este supus

și se examinează la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani la acțiunea depusă de AO

,,Media Alternativa” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, prin care se solicită anularea

deciziilor Serviciului Fiscal de Stat nr. 196 din 24 septembrie 2020, nr. 204 din 08

octombrie 2020, nr. 229 din 12 noiembrie 2020 și nr. 253 din 10 decembrie 2020,

emise pe marginea contestațiilor și notificările privind refuzul acordării subvenției

pentru dobânzile la creditele bancare achitate în perioadele fiscale L/07/2020,

L/08/2020, L/09/2020 și L/10/2020 și obligarea Serviciului Fiscal de Stat să

examineze cererile privind acordarea subvenției pentru dobânzile la creditele bancare

contractate în perioada 01 mai 2020 – 21 decembrie 2020.

Conform art. 1 din Legea nr. 60/2020, subiecți ai Programului de subvenționare

a dobânzilor sunt: a) întreprinderile care îndeplinesc criteriile stabilite pentru

Programul de subvenționare a dobânzilor și care obțin credite bancare, conform

prevederilor prezentului capitol; b) creditorul (banca finanțatoare) - banca licențiată

de Banca Națională a Moldovei, conform prevederilor legislației; c) finanțatorul -

Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, care deleagă Serviciului Fiscal de

Stat competența de a subvenționa dobânda la creditele bancare acordate, conform

prevederilor prezentului capitol.

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 60/2020, beneficiari ai programului de

subvenționare a dobânzilor sunt întreprinderile ce au contractat/contractează credite în

perioada 01 mai 2020 – 31 decembrie 2020.

Serviciul Fiscal de Stat, invocând prevederile art. art. 3 pct. 1), 13 alin. (1) din

Legea nr. 845/1992, a menționat că, activitatea de antreprenoriat poate fi practicată

sub următoarele forme organizatorico-juridice: întreprindere individuală, societate în

nume colectiv, societate în comandită, societate pe acțiuni, societate cu răspundere

limitată, cooperativă de producție, cooperativă de întreprinzător, întreprindere de

arendă, întreprindere de stat și întreprindere municipală. Astfel, se constată că

asociația obștească nu se regăsește printre formele organizatorico-juridice, care au

dreptul să practice activitate de antreprenoriat.

AO ,,Media Alternativa” a fost înregistrată, la 13 iulie 2017, cu forma

organizatorico-juridică asociație obștească, activitatea căreia era reglementată de

prevederile Legii cu privire la asociațiile obștești nr. 837/1996, iar începând cu 27

august 2020 este reglementată de prevederile Legii nr. 86/2020 cu privire la

organizațiile necomerciale.

AO ,,Media Alternativa” nu a întrunit toate condițiile prevăzute de legislația în

vigoare pentru beneficierea de dreptul la subvenționarea dobânzilor, respectiv,

Serviciul Fiscal de Stat a respins contestațiile depuse de AO ,,Media Alternativa”

împotriva acțiunilor funcționarului fiscal și a emis deciziile SFS nr. 196 din 24

3

septembrie 2020, nr. 204 din 08 octombrie 2020, nr. 229 din 12 noiembrie 2020 și nr.

253 din 10 decembrie 2020 pe marginea contestației împotriva acțiunii funcționarului

fiscal din cadrul Direcției generale administrare fiscală mun. Chișinău a Serviciului

Fiscal de Stat, prin care s-a constatat că acțiunile funcționarilor fiscali din cadrul

Direcției generale administrare fiscală mun. Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat,

expuse în scrisorile nr. 26/2-13-12-270/3206 din 03.08.2020, nr. 26/2-13-12-356-3830

din 02.09.2020, nr .26/2-13-12-416/4501 din 03.10.2020 și nr. 26/2-15-12- 573/5204

din 06.11.2020, au fost întreprinse în conformitate cu legislația în vigoare.

Serviciul Fiscal de Stat ca autoritate publică, împuternicită să administreze

impozitele, taxele și alte plăți în interesul statului, să asigure aplicarea unitară, corectă

și nediscriminatorie a reglementărilor fiscale, s-a preocupat de elucidarea acestui

aspect, fiind publicată pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat, informația

privind subvenționarea dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 01 mai

2020 – 31 decembrie 2020, la compartimentul practica generalizată fiscală la

mențiunea regulile speciale de aplicare a legislației fiscale urmare a situației

epidimiologice (COVID-19), unde expres a fost specificat faptul că asociațiile obsești

și organizațiile necomerciale nu întrunesc condițiile programului de subvenționare.

Autoritatea fiscală nu este în drept să ofere subvenții celor care nu se încadrează

în programul de subvenționare, conform prevederilor Legii nr. 60 din 23.04.2020

privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și

modificarea unor acte normative. Or, în ipoteza în care, Serviciul Fiscal de Stat ar da

curs respectivelor solicitări, având în vedere că AO ,,Media Alternativa” nu se

încadrează în programul de subvenționare, această soluție ar fi absolut contrară

atribuției autorității fiscale, potrivit căreia Serviciul Fiscal de Stat asigură aplicarea

unitară, corectă și nediscriminatorie a reglementărilor fiscale.

Totodată, asociaților obștești se aplică un regim mai preferențial și favorabil față

de societățile comerciale care au obligația de a achita impozitul pe venit. Facilitățile

fiscale prevăzute de Codul fiscal și alte acte normative, cât și programele de susținere

a activității de întreprinzător prin care legiuitorul dispune susținerea unor ramuri ale

economiei, nu reprezintă acțiuni de discriminare.

În asemenea circumstanțe, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat anularea deciziei

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității aferent

cauzei nr. 296/20 din 23 martie 2021 la plângerea AO ,,Media Alternativa”, ca

neîntemeiată și emisă contrar prevederilor legale.

Prin hotărârea din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea a fost admisă, fiind anulată decizia Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității din 23 martie 2021, în cauza nr.

296/20, ca ilegală.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 12 octombrie 2021, Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a contestat cu

apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 06 octombrie 2021, solicitând

casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

4

Egalității și menținută hotărârea din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

În susținerea soluției de admitere a acțiunii, instanțele ierarhic inferioare au

reținut că, la exercitarea sarcinii de acordare a subvenției, Serviciul Fiscal de Stat

execută prevederile legale în care sunt menționați expres beneficiarii subvenției -

întreprinderile, iar acțiunea sau inacțiunea care ar constitui pretinsa faptă

discriminatorie evident că lipsește în speță. Or, criteriul formei juridice de organizare

în contextul eligibilității pentru subvenționarea dobânzilor la creditele bancare

contractate în perioada 01.05.2020 – 31.12.2020, nu poate fi catalogat ca un obiect

fondat prin raportare la domeniul de aplicare al Legii cu privire la asigurarea

egalității, respectiv solicitările AO ,,Media Alternativa”, țin de interpretarea actelor

normative, dar nu de domeniul de aplicare al Legii cu privire la asigurarea egalității,

care stabilește obligatoriu că sunt în prezența discriminării în cazul în care tratarea

unei persoane în baza oricăruia dintre criteriile prohibitive în manieră mai puțin

favorabilă decât tratarea altei persoane într-o situație comparabilă.

Astfel, la examinarea petiției și materialelor în speță, Consiliul pentru prevenirea

și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, eronat a concluzionat existența

elementelor unui tratament discriminatoriu. Or, în sensul prevederilor Legii cu privire

la asigurarea egalității, recunoașterea unei situații ca fiind discriminatorii presupune

întrunirea următoarelor elemente: tratamentul mai puțin favorabil în exercitarea unui

drept recunoscut de lege; aplicat în comparație cu alte persoane sau grup de persoane;

aflate în situații comparabile; în baza oricăruia dintre criteriile prohibitive. Iar,

reieșind din alegațiile AO ,,Media Alternativa”, nu se constată vreun element

enumerat, care este necesar pentru a fi considerat faptă discriminatorie.

La 05 octombrie 2022, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 28 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 20 ianuarie 2023, a prezentat motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel la emiterea deciziei a

interpretat în mod eronat legea. În acest context a explicat că, nu și-a asumat

prerogativa de supunere a examinării actelor emise de către Serviciul Fiscal de Stat,

sau de Parlament, însă în limita competențelor sale, a dat apreciere criteriilor de

selecție a beneficiarilor programului de subvenționare, iar ca urmare Consiliul a

identificat toate elementele discriminării directe, pe când Serviciul Fiscal de Stat nu a

prezentat nici o justificare să combată prezumția discriminării instituită.

La 26 ianuarie 2023, Serviciul Fiscal de Stat a depus o referință la recursul

declarat de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, solicitând respingerea acestuia.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

5

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 septembrie 2022, în

ședință publică.

Materialele cauzei atestă că, la 05 octombrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul deciziei instanței de apel

participanților al proces, inclusiv Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității. Recursul nemotivat împotriva deciziei din 28

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus la 28 octombrie 2022.

Totodată, materialele cauzei atestă că, decizia integrală a fost expediată, prin

intermediul poștei electronice, la 23 decembrie 2022, iar motivarea recursului

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a

depus la 20 ianuarie 2023.

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a termenului

prevăzut de art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului) la declararea recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și

argumentele invocate în referință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare

la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare

6

printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul

se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în

redacția în vigoare la data declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

7

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

În conformitate cu art.230 și art.246 (în redacția în vigoare la data declarării

recursului) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8