3ra-356/23 — Controlul legalitatii actelor administrative

3ra-356/23 — Controlul legalitatii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-356/23 (2-20114271-01-3ra-29032023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – Gr. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

Î N C H E I E R E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mitrofan Valeriu,

în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Mitrofan Valeriu

împotriva Centrului de Excelență în Construcții cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea prezentării copiilor proceselor-verbale ale

ședințelor Consiliului Profesoral din cadrul Centrului de Excelență în Construcții din

luna mai 2020,

împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 08

iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 17 septembrie 2020, Mitrofan Valeriu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului de Excelență în Construcții privind constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea prezentării copiilor proceselor-verbale ale

ședințelor Consiliului Profesoral din cadrul Centrului de Excelență în Construcții din

luna mai 2020.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 13 august 2020, a expediat o

cerere privind accesul la informație nr. 04/20, prin care a solicitat ca administrația

Centrului de Excelență în Construcție din m. Chișinău să-i permită să facă cunoștință

și să efectueze fotocopiile proceselor-verbale ale ședințelor Consiliului Profesoral

de la Centrul de Excelență în Construcții din m. Chișinău din luna mai 2020, semnate

de secretarul consiliului Profesoral, Tatiana Ambroci, și persoana care a prezidat

acest consiliu.

Până la momentul depunerii cererii în instanța de judecată, reclamantul nu a

primit copiile documentelor solicitate, fapt ce contravine prevederilor art. 16 alin.

(1) din Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație, care stabilește că

informațiile, documentele solicitate, vor fi puse la dispoziția solicitantului din

1

momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile

lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Astfel, potrivit reclamantului, Centrul de Excelență în Construcții din m.

Chișinău, prin acțiunile sau inacțiunile sale, în mod flagrant a neglijat prevederile

art. 5, 7, 10, 11, 12, 15, 16 din Legea nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la

informație.

Reclamantul a indicat că, potrivit art. 1422 alin. (1) din Codul civil, în cazul în

care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin

fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Potrivit art. 1423 din Codul civil, mărimea compensației pentru prejudiciul

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

Solicitarea formulată de Mitrofan Valeriu în cererea nr. 04/20 din 13 august

2020, înregistrată la Centrul de Excelență în Construcții, fapt confirmat prin

scrisoarea nr. 01-13/155 din 03 septembrie 2020, expediată de Centrul de Excelență

în Construcții, nu era pur formală, din contra aceasta urmărea satisfacerea interesului

reclamantului de a ști ce întrebări au fost ridicate și modalitatea lor de rezolvare.

Respectiv, cererea de acces la informație conținea suficiente indicii care ar fi

permis unei autorități diligente identificarea și comunicarea informației ce-l interesa

pe reclamant, însă Centrul de Excelență în Construcții din m. Chișinău, acționând în

mod deliberat, a ales să nu ofere răspunsul în termenul prevăzut de lege.

În asemenea circumstanțe, ținând cont de comportamentul Centrului de

Excelență în construcții din m. Chișinău, care denotă tendința de a acționa deliberat

în vederea îngrădirii nejustificate a dreptului reclamantului la informație, miza pe

care ultimul o avea la obținerea informației solicitate, instanța de judecată în cazul

dat are menirea de a stabili că oferirea peste termen a informațiilor solicitate, sau

neeliberarea documentelor solicitate, a cauzat în mod indubitabil reclamantului

anumite suferințe psihice.

În consecință, s-a indicat că pârâtul a comis în raport cu reclamantul o faptă

ilicită prin încălcarea dreptului acestuia de acces la informație, faptă ce a cauzat cert

suferințe psihice reclamantului.

În conformitate cu art. 21 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr.

982 din 11.05.2000, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes

legitim de către furnizorul de informație poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale

extrajudiciară, cât și direct în instanța competentă.

Astfel, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, nu se

instituie obligația de a respecta procedura de soluționare prealabilă a litigiului,

parcurgerea acestei proceduri fiind lăsată la discreția reclamantului.

Reieșind din cele expuse, Mitrofan Valeriu a solicitat constatarea încălcării

dreptului privind accesul la informație de către Instituția Publică Centrul de

Excelență în Construcții în legătură cu neeliberarea în termen a copiilor

2

documentelor solicitate în prezenta cerere, obligarea Instituției Publice Centrul de

Excelență în Construcții din m. Chișinău să-i permită de a face cunoștință și de a

efectua fotocopii a proceselor-verbale ale ședințelor Consiliului Profesoral de la

Centrul de Excelență în Construcții din m. Chișinău din luna mai 2020, semnate de

secretarul Consiliului Profesoral, Ambroci Tatiana, și persoana care a prezidat acest

consiliu; încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 5000,00 lei, prin refuzul

nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces

la informații.

Prin încheierea din 08 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea reclamantului Mitrofan Valeriu împotriva Centrului de Excelență în

Construcții, în partea încasării prejudiciului moral, s-a declarat inadmisibilă.

Prin hotărârea din 08 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

înaintată de Mitrofan Valeriu a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 08 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat critic alegațiile reclamantului,

precum că până la data înaintării acțiunii în instanța de judecată, dânsul nu a primit

răspuns. Or, răspunsul i-a fost expediat reclamantului în termen și urma să depună

diligența corespunzătoare în a verifica la intervale regulate poșta sa electronică și

corespondența purtată cu Centrul de Excelență în Construcții, în a se convinge de

contrariul celor invocate în acțiune. Instanțele inferioare au reținut că, prin cererea

de acces la informație, Mitrofan Valeriu nu a pretins expedierea propriu-zisă a

informației, ci eliberarea ei.

Astfel, Centrul de Excelență în Construcții a acționat transparent, în maniera

revendicată de către Mitrofan Valeriu și cea prescrisă de lege, adică a emis o

decizie/răspuns favorabil în furnizarea informației și, totodată, a comunicat despre

intenția furnizării informației solicitate, cu concretizarea acestora, având ca reper

dispoziția art. 12 alin. (2) lit. a) și b) din Legea privind accesul la informație. S-a

oferit oportunitatea reală de a lua cunoștință de documentele solicitate, inclusiv de a

efectua fotocopii, însă solicitantul nu a manifestat interes în a se prezenta la sediul

instituției publice pârâte pentru a obține/ridica informația solicitată, iar inacțiunile

acestuia nu pot fi imputate furnizorului de informații. Respectiv, Centrul de

Excelență în Construcții a acționat prompt la cererea lui Mitrofan Valeriu, care la

rândul său nu a oferit detalii suficiente și concludente pentru identificarea

informației solicitate, precum și nu a ținut cont de caracterul repetitiv al solicitărilor

sale.

La 09 martie 2023, Mitrofan Valeriu a expediat prin intermediul poștei

electronice recursul împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

iar la 04 ianuarie 2023, a expediat motivarea recursului, solicitând repunerea în

termen, admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi deciziii de admitere integral a acțiunii. Deci,

recursul nemotivat a fost expediat ulterior înaintării motivării recursului.

La 29 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatului, însă acesta nu și-a exercitat dreptul de a se expune asupra cererii de

recurs printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

3

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din

oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a

fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția de

până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

4

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de

legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor

termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă

din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă

adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 10 mai 2022, dispozitivul fiind notificat recurentului prin poșta electronică la 13

mai 2022 (f.d. 192, vol. I), iar decizia motivată la 09 august 2022 (f.d. 193, vol. I).

Se reține că, la 05 august 2022, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din

10 mai 2022, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245

5

din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), pentru

depunerea recursului și a motivării recursului, nu a fost respectat de către recurent,

fiind depășit cu circa opt luni. Or, Mitrofan Valeriu nu s-a conformat prevederilor

legale și nu a prezentat recursul în termenul legal prevăzut la art. 245 alin. (1) și (2)

din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), ci și-a exercitat

acest drept abia la 04 ianuarie 2023 și 09 martie 2023. Astfel, fiind cel interesat de

soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurentul trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și

jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea

termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art.

245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023).

Este de menționat că, Mitrofan Valeriu a solicitat repunerea recursului în termen,

fără a specifica dacă este vorba de recursul nemotivat sau de motivarea recursului și

nu a anexat probe care să confirme imposibilitatea declarării recursului în termen.

Astfel, în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita

repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 din

Codul administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă

imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe

care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în

termen.

Totodată, actele cauzei, și anume extrasele din poșta electronică, anexate la

materialele cauzei denotă că lui Mitrofan Valeriu i-a fost expediată copia

dispozitivului deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 192, vol. I),

precum și decizia motivată (f.d. 193, vol. I).

Ținând cont de faptul că trimiterile electronice prin intermediul tehnicii de calcul

și rețelei Internet se efectuează imediat, completul de judecată conchide că

recurentul a recepționat copia dispozitivului și a deciziei motivate în ziua expedierii,

și acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea actelor judecătorești, corespund

întru totul exigențelor legale.

În așa mod, cererea recurentului cu privire la repunerea recursului în termen, este

neîntemeiată.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. d) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023),

de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este considerat un

termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

6

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de depunere a recursului

se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului care trebuia să

dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de

drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la

intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de contestare a

actuluijudecătoresc. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Mitrofan Valeriu

drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Mitrofan Valeriu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Mitrofan Valeriu cu privire la repunerea în termen

a recursului.

Recursul înaintat de Mitrofan Valeriu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7