3ra-337/23 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatii, obligarea furnizarii informatiei solicitate.

3ra-337/23 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatii, obligarea furnizarii informatiei solicitate. (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-337/23

2-19147770-01-3ra-28032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Mitrofan Valeriu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Mitrofan Valeriu împotriva Centrului de Excelență în Construcții cu privire

la constatarea încălcării dreptului de acces la informații, obligarea furnizării

informației și a actelor solicitate, și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul depus de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 30 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 09 septembrie 2019, Mitrofan Valeriu a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Centrului de Excelență în

Construcții, solicitând constatarea încălcării dreptului privind accesul la informații în

legătură cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate; obligarea

pârâtului să-i ofere răspuns la următoarele întrebări: 1) ce lucrări de reparație au fost

efectuate sau vor fi efectuate în perioada ianuarie – decembrie 2019 la Centrul de

Excelență în Construcții; 2) cine a efectuat sau va efectua lucrările de reparație la

Centrul de Excelență în Construcții în perioada ianuarie – decembrie 2019; 3) din ce

surse au fost efectuate sau vor fi efectuate lucrările de reparație la Centrul de

Excelență în Construcții în perioada ianuarie – decembrie 2019. De asemenea, a

solicitat eliberarea următoarelor acte: copia contractelor de antrepriză pentru lucrările

care au fost sau vor fi efectuate la Centrul de Excelență în Construcții în perioada

ianuarie–decembrie 2019; copia anunțurilor de participare privind achiziționarea

lucrărilor care au fost sau vor fi efectuate la Centrul de Excelență în Construcții în

perioada ianuarie-decembrie 2019; copia proceselor-verbale ale ședințelor grupului

de lucru pentru achiziții la Centrul de Excelență în Construcții pentru lucrările care au

fost efectuate sau vor fi efectuate la Centrul de Excelență în Construcții în perioada

1

ianuarie-decembrie 2019; copia proceselor-verbale de recepție a lucrărilor efectuate

sau care vor fi efectuate sau a unui alt document semnat de ambele părți ce confirmă

volumul de lucrări și costul lor care au fost efectuate în perioada ianuarie-decembrie

2019; copia documentului contabil semnat de directorul Valeriu Pelivan și contabilul-

șef a CEC ce confirmă că au fost luate la evidență lucrările care au fost efectuate sau

vor fi efectuate la Centrul de Excelență în Construcții în perioada ianuarie-decembrie

2019; copia proceselor-verbale cu privire la deschiderea licitațiilor pentru

achiziționarea lucrărilor care au fost efectuate sau care vor fi efectuate la Centrul de

Excelență în Construcții în perioada ianuarie–decembrie 2019; copia contractelor de

achiziționare a serviciilor de valoare mică în perioada ianuarie-decembrie 2019;

precum și, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 1000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral cauzat prin refuzul nelegitim de a-i furniza informații sau

prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, cu admiterea

neîntârziată a cererii solicitantului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, reieșind din prevederile art.45 din

Legea nr.131/2015 privind achizițiile publice, autoritatea contractantă are obligația de

a întocmi dosarul achiziției publice și de a-l păstra în decurs de 5 ani de la inițierea

procedurii de achiziție publică. Conținutul dosarului achiziției publice se stabilește

printr-un regulament aprobat de Guvern.

Potrivit art.78 alin.(2) din Legea nr.131/2015, darea de seamă privind procedura

de achiziție publică este un document public. Accesul persoanelor la aceste informații

poate fi limitat, conform prevederilor Legii nr.171 din 06 iulie 1994 cu privire la

secretul comercial sau ale Legii nr.245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul

de stat, numai în măsura în care aceste informații includ, în special, secrete tehnice

sau comerciale ori conțin aspecte confidențiale ale ofertelor.

De asemenea, conform pct.2 și pct.6 din Regulamentul cu privire la întocmirea și

păstrarea dosarului achiziției publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.9 din 17

ianuarie 2008, dosarul achiziției publice se întocmește și se păstrează de către

autoritatea contractantă care desfășoară proceduri de achiziție publică. Dosarul

achiziției publice urmează a fi cusut, ștampilat și numerotat de către autoritatea

contractantă după încheierea contractului de achiziție publică în așa mod încât să

asigure integritatea acestuia și să excludă posibilitatea sustragerii sau înlocuirii

înscrisurilor pe care acesta le conține.

La 06 august 2019, a depus în cancelaria Centrului de Excelență în Construcții

cerere privind accesul la informație, înregistrată cu nr.19, solicitând să-i ofere răspuns

la următoarele întrebări: 1) ce lucrări de reparație au fost efectuate sau vor fi efectuate

în perioada ianuarie – decembrie 2019 la Centrul de Excelență în Construcții; 2) cine

a efectuat sau va efectua lucrările de reparație la Centrul de Excelență în Construcții

în perioada ianuarie – decembrie 2019; 3) din ce surse au fost efectuate sau vor fi

efectuate lucrările de reparație la Centrul de Excelență în Construcții în perioada

ianuarie – decembrie 2019. De asemenea, a solicitat eliberarea următoarelor acte:

copia contractelor de antrepriză pentru lucrările care au fost sau vor fi efectuate la

Centrul de Excelență în Construcții în perioada ianuarie–decembrie 2019; copia

2

anunțurilor de participare privind achiziționarea lucrărilor care au fost sau vor fi

efectuate la Centrul de Excelență în Construcții în perioada ianuarie-decembrie 2019;

copia proceselor-verbale ale ședințelor grupului de lucru pentru achiziții la Centrul de

Excelență în Construcții pentru lucrările care au fost efectuate sau vor fi efectuate la

Centrul de Excelență în Construcții în perioada ianuarie-decembrie 2019; copia

proceselor-verbale de recepție a lucrărilor efectuate sau care vor fi efectuate sau a

unui alt document semnat de ambele părți ce confirmă volumul de lucrări și costul lor

care au fost efectuate în perioada ianuarie-decembrie 2019; copia documentului

contabil semnat de directorul Valeriu Pelivan și contabilul-șef a CEC ce confirmă că

au fost luate la evidență lucrările care au fost efectuate sau vor fi efectuate la Centrul

de Excelență în Construcții în perioada ianuarie-decembrie 2019; copia proceselor-

verbale cu privire la deschiderea licitațiilor pentru achiziționarea lucrărilor care au

fost efectuate sau care vor fi efectuate la Centrul de Excelență în Construcții în

perioada ianuarie–decembrie 2019; copia contractelor de achiziționare a serviciilor de

valoare mică în perioada ianuarie-decembrie 2019.

Documentele solicitate au un caracter public și nu cade sub incidența informației

oficiale cu caracter limitat.

Cu toate acestea, cererea sa nu a fost soluționată, pârâtul nu i-a dat răspuns și nu

i-a eliberat copiile documentele solicitate, încălcând în așa mod termenii și procedura

de soluționare a cererii de acces la informație, deși art.16 alin.(1) din Legea

nr.982/2000 privind accesul la informație cert statuează că, informațiile, documentele

solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi

disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data

înregistrării cererii de acces la informație.

Reclamantul consideră că, Centrul de Excelență în Construcții prin

acțiunile/inacțiunile sale în mod flagrant a neglijat prevederile art.5, art.7, art.10,

art.11, art.12, art.15, art.16 din Legea nr.982/2000.

Potrivit art.34 alin.(1) și (2) din Constituție, dreptul persoanei de a avea acces la

orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit

competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor

asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

A menționat că, cererea din 06 august 2019 nu era formală, dar urmărea

satisfacerea interesului său de a cunoaște ce reparații au fost efectuate sau urmau a fi

efectuate în perioada ianuarie–decembrie 2019 la Centrul de Excelență în Construcții,

și cum au fost gestionate resursele financiare.

Cererea de acces la informații conținea suficienți indici care ar fi permis

autorității identificarea și comunicarea informației solicitate, în pofida acestui fapt

Centrul de Excelență în Construcții a decis să nu-i dea răspuns.

În opinia reclamantului, Centrul de Excelență în Construcții a acționat deliberat,

îngrădind nejustificat dreptul său de acces la informație, prin ce i-a fost cauzat un

prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice, pe care îl estimează în mărime de

1000 de lei.

3

Prin încheierea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău a

fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Mitrofan Valeriu (f.d.117-122, vol.I).

Prin decizia din 15 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost anulată

parțial încheierea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău, în

partea în care s-au declarat inadmisibile cerințele lui Mitrofan Valeriu cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea eliberării actelor

solicitate prin cererea nr.19 din 06 august 2019 și în această parte s-a remis cauza

spre examinare instanței de fond, în același complet de judecată (f.d.164-177, vol.I).

Prin hotărârea din 30 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mitrofan Valeriu.

La 05 ianuarie 2022, cu respectarea prevederilor art.232 a Codului administrativ,

prin intermediul poștei electronice, Mitrofan Valeriu a depus apel, împreună cu

motivarea, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 30

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi

de admitere a acțiunii (f.d.99-163, vol.II).

Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 30 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de respingere a acțiunii a

lui Mitrofan Valeriu prin faptul că, prin răspunsul din 28 august 2019, Centrul de

Excelență în Construcții a comunicat reclamantului despre disponibilitatea punerii la

dispoziție a informației solicitate, inclusiv, ridicarea copiilor la necesitate.

Respectivul răspuns a fost expediat reclamantului prin intermediul poștei electronice

la adresa: XXXXX.

Instanțele de judecată au stabilit că, Centrul de Excelență în Construcții a

răspuns lui Mitrofan Valeriu în interiorul termenului de 15 zile lucrătoare prevăzut de

lege.

Din aceste considerente, instanțele de judecată au apreciat critic alegațiile lui

Mitrofan Valeriu precum că, până la data înaintării acțiunii în instanța de judecată, nu

a primit răspuns la cererea privind accesul la informație, deoarece ultimul trebuia să

depună diligența corespunzătoare în a verifica, la intervale regulate, poșta sa

electronică și corespondența purtată cu Centrul de Excelență în Construcții în a se

convinge de contrariul celor invocate în acțiune și apelul depus.

Prin urmare, Centrul de Excelență în Construcții a acționat transparent, în

maniera revendicată de către Mitrofan Valeriu și cea prescrisă de lege, adică Centrul

de Excelență în Construcții a emis o decizie (răspuns) favorabilă în furnizarea

informației, și totodată, a comunicat despre intenția furnizării informației solicitate.

Reclamantului i s-a oferit oportunitatea reală de a lua cunoștință cu documentele

solicitate, inclusiv, de a face xerocopii. Or, în conformitate cu prevederile art.13 din

Legea privind accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, una din modalitățile

accesului la informațiile oficiale, este examinarea documentului (unor părți ale

acestuia) la sediul instituției. Cu toate acestea, Valeriu Mitrofan nu a manifestat

interes de a se prezenta la sediul instituției publice pârâte pentru a obține/ridica

4

informația solicitată, comportament ce nu poate fi imputat furnizorului de informații.

Mai mult, Mitrofan Valeriu nu a fost obstrucționat în dreptul de a lua cunoștință cu

actele solicitate nemijlocit la sediul Centrului de Excelență în Construcții, în ipoteza

în care, această informație era imperioasă pentru el.

Din considerentele menționate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

considerat neîntemeiată pretenția reclamantului cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație prin neeliberarea în termen a copiilor documentelor

solicitate prin cererea din 06 august 2019, și obligarea eliberării informației solicitate

Cu referire la pretenția acțiunii privind încasarea prejudiciului moral, instanțele

de judecată ierarhic inferioare au remarcat că, aceasta reprezintă o pretenție

subsecventă pretenției privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație

prin neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate prin cererea nr.14/19

din 06 august 2019, și obligarea eliberării informației solicitate, care a fost respinsă

ca neîntemeiată.

La 02 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Mitrofan Valeriu a

depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

repunerea în termen a cererii de recurs, admiterea recursului, casarea deciziei din 01

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 30 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere

integrală a acțiunii (f.d.1-45, vol.III).

În susținerea recursului Mitrofan Valeriu a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea

eronată a normelor de drept material, în special, au fost încălcate prevederile Legii

nr.982/2000 privind accesul la informație și anume art.1, art.5-8, art.10, 12, 13, 15-

16, 19, 20-21, 24.

Prin respingerea acțiunii sale a fost obstrucționat în dreptul de ai fi oferit un

răspuns la întrebările incluse în cererea privind accesul la informație și eliberarea

copiilor documentelor solicitate prin respectiva cerere, iar probele prezentate de

intimat nu se referă la solicitările formulate în cererea de acces la informație. În

cererea de acces la informație a solicitat să fie informat când dânsul trebuie să se

prezinte la sediul autorității emitente pentru a ridica copiile documentelor solicitate,

însă intimatul a ignorat cerința sa.

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare nu s-au expus pe toate cerințele

sale, nu au ținut cont de faptul că nu i s-a dat un răspuns la întrebările incluse în

cererea de acces la informație, iar probele prezentate de intimat nu au tangență cu

cele solicitate.

Recurentul consideră că, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece

instanțele de judecată nu au indicat cu suficientă claritate motivele, pe care și-au

întemeiat soluțiile, nu au cercetat toate circumstanțele cauzei prin prisma cadrului

legal pentru soluționarea justă a speței.

5

Referitor la solicitarea privind repunerea în termen a recursului, Mitrofan

Valeriu a indicat că, instanța de apel nu i-a notificat până în prezent copia

dispozitivului deciziei. A luat cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel la 28

decembrie 2022, când aceasta a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de

Judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă

care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Or, legea

procesual-civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale

ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.

În conjunctura enunțată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 noiembrie 2022, în

ședință publică (f.d.183, vol.II).

Actele cauzei atestă că, prin scrisoarea electronică din 17 noiembrie 2022,

Curtea de Apel Chișinău a expediat copia dispozitivului deciziei instanței de apel din

01 noiembrie 2022, la o adresă electronică inexistentă și nu la cea indicată de

Mitrofan Valeriu în cererea de apel și alte cereri, și anume, în loc de cea corectă

„XXXXX” s-a trimis la cea greșită „XXXXX” (f.d.197, vol.II), ceea ce atestă că

6

notificarea dispozitivului actului judecătoresc contestat a fost efectuată într-un mod

defectuos.

În același timp, din materialele dosarului rezultă că, decizia integrală a Curții de

Apel Chișinău din 01 noiembrie 2022 a fost notificată lui Mitrofan Valeriu la 15

ianuarie 2023, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție anexat la dosar (f.d.200,

vol.II).

Astfel, recursul din 02 ianuarie 2023 a fost depus de Mitrofan Valeriu cu

respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ.

La 28 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Centrului de

Excelență în Construcții copia recursului depus de Mitrofan Valeriu, cu înștiințarea

despre necesitatea prezentării obligatorii a referinței, cu toate acestea intimatul nu și-a

valorificat acest drept procedural și nu a depus referință (f.d.47, vol.III).

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

7

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de Mitrofan Valeriu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Mitrofan Valeriu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8