3ra-415/23 — Constatarea încălcării dreptului la acces la informatie

Dosarul nr.3ra-415/23 2-20117412-01-3ra-12042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: L. Holevițcaia ) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 20 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Mitrofan Valeriu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Valeriu împotriva Centrului de Excelență în Construcții cu privire la obligarea eliberării informației, împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost respins recursul depus de Mitrofan Valeriu și menținută încheierea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, c o n s t a t ă: La 24 septembrie 2020, Mitrofan Valeriu, s-a adresat cu o acțiune în contencios administrativ împotriva Instituției Publice Centrul de Excelență în Construcții cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informații, obligarea eliberării informației solicitate prin cererea nr.04/20 din 14 septembrie2020 și repararea prejudiciului.

În argumentarea acțiunii depuse, a indicat că, la 14 august 2020, a expediat o cerere privind accesul la informație, nr.04/20 prin care a solicitat ca administrația Centrului de Excelență în Construcții din or. Chișinău să-i permită de a face cunoștință și de a efectua fotocopia filelor din Registrul documentelor de ieșire (acel Registru unde este indicată, data, numărul de înregistrare, cine a expediat, cui i-a fost expediat scrisoarea sau documentul și conținutul sau numele documentului recepționat) ce cuprinde perioada octombrie - decembrie 2019. A menționat reclamantul că, până la momentul depunerii cererii în instanța de judecată, nu i s-a permis de a face cunoștință și de a efectua fotocopia documentelor 1 solicitate în cererea privind accesul la informație nr.04/20 din 14 august 2020, fapt ce contravine prevederilor art.16 alin.(1) din Legea nr.982/11.05.2000.

A invocat faptul că, Centrul de Excelență în Construcții din or.Chișinău, prin acțiunile sau inacțiunile sale, în mod flagrant, a neglijat prevederile articolelor 5, 7, 10, 11, 12, 15, 16, 21-24 din Legea nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informație. Invocînd și art.34 alin.(1) și (2) al Constituției RM, menționează că autoritățile publice, potrivit competenților ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Cu privire la prejudiciul moral, prin prisma prevederilor articolelor 1422 alin.(1) și (2) și 1423 alin.(1) și (2) Cod civil, a consemnat că solicitarea formulată în cererea privind accesul la informație nr.14/20 din 14 august 2020 înregistrată la instituția pârâtă, urmărea satisfacerea interesului reclamantului de a ști cum sunt gestionate problemele, bunurile imobile și resursele financiare din cadrul instituției.

Cererea de acces la informație, conținea suficiente indicii care ar fi permis unei autorități diligente identificarea și comunicarea informației ce-1 interesa pe reclamant, însă Centrul de Excelență în Construcții din or.Chișinău, acționând în mod deliberat, a ales să nu ofere posibilitatea de a lua cunoștință și de a efectua fotocopia documentelor solicitate în prezenta cerere, în termenul prevăzut de lege. În asemenea circumstanțe, luând în calcul comportamentul Administrației Centrului de Excelență în Construcții din or.Chișinău, care denotă tendința de a acționa deliberat în vederea îngrădirii nejustificate a dreptului reclamantului la informație, miza pe care ultimul o avea la obținerea informației solicitate, instanța de judecată în cazul dat are menirea de a stabili că comunicarea peste termen a informațiilor solicitate, sau neeliberarea documentelor solictate a cauzat în mod indubitabil reclamantului anumite suferințe psihice.

În această ordine de idei, a menționat că principiul legalității, care este unul fundamental în statul de drept, obligă autoritățile să se conducă în activitatea acestora exclusiv de lege și nu de emoții sau de frustrări, iar eventualele abuzuri din partea justițiabililor urmează a fi contracarate tot în limitele și potrivit procedurilor stabilite de lege. Ținând cont de forma vinovăției pârâtului la cauzarea prejudiciului reclamantului, judecind în mod echitabil, Valeriu Mitrofan apreciază că suma de 5000 lei este suficientă pentru a compensa orice prejudiciu de ordin moral cauzat reclamantului prin refuzul de a furniza informația solicitată în cerere.

În instanță a solicitat constatarea încălcării dreptului reclamantului privind accesul la informație de către Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții, în legătură cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate în prezenta cerere; obligarea Instituției Publice Centrul de Excelență în Construcții din or.Chișinău să-i permită reclamantului de a face cunoștință și de a efectua fotocopia filelor din Registrul documentelor de ieșire (acel Registru unde este indicată, data,numărul de înregistrare, cine a expediat, cui i-a fost expediat scrisoarea sau documentul și conținutul sau numele documentului recepționat) ce cuprinde perioada octombrie- decembrie 2019, cerință solicitată în cererea privind accesul la informație nr.04/20 din 14 august 2020; încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 5000 lei din contul Centrului de Excelență în Construcții, prin refuzul nelegitim de a 2 furniza informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului.

Prin încheierea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarată inadmisibilă acțiunea înaintată de Mitrofan Valeriu către Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții cu privire la repararea prejudiciului. Prin hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de Mitrofan Valeriu către Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea eliberării informației solicitate prin cererea nr.04/20 din 14 august 2020. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 18 octombrie 2021, Mitrofan Valeriu a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 12 octombrie 2021, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La fel, Mitrofan Valeriu a contestat cu recurs, la 15 noiembrie 2021, încheierea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost respins recursul depus de Mitrofan Valeriu și menținută încheierea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău. La 03 ianuarie 2023, Mitrofan Valeriu a depus recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Totodată, recurentul Mitrofan Valeriu a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, menționând în acest sens că, nu i-a fost expediat dispozitivul deciziei și nici decizia motivată, despre care a aflat întâmplător de pe pagina web al instanței de apel. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de 3 apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de 4 către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 septembrie 2022, în ședință publică. Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa valeriu.mitrofan@mail.ru care de altfel a fost indicată personal de către Valeriu Mitrofan, rezultă că, la 04 octombrie 2022, ora 11:27, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa lui Valeriu Mitrofan pentru notificare dispozitivul deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (vol. 1, f.d.235), iar decizia motivată a fost notificată lui Mitrofan Valeriu, prin intermediul aceleiași poște electronice, la 13 decembrie 2022, ora 16:15 (vol. 1, f.d.

236). La fel, se atestă că, la 10 decembrie 2022, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată: https://cac.instante.justice.md/. Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), pentru depunerea recursului, a început să curgă din data de 05 octombrie 2022, ziua 5 imediat următoare de la data notificării lui Mitrofan Valeriu a dispozitivului deciziei instanței de apel, și a expirat la 03 noiembrie 2022, inclusiv. În pofida celor enunțate, Mitrofan Valeriu nu s-a conformat prevederilor legale și a depus inițial, prin intermediul poștei electronice, la 03 ianuarie 2023, recursul motivat, iar ulterior, la 09 martie 2023, recursul nemotivat.

Acest fapt atestă, în special, că Mitrofan Valeriu cunoștea cu certitudine despre emiterea deciziei motivate, însă ultimul nu a explicat în nici un mod de ce a așteptat două luni pentru a-și exercita dreptul de atac. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază critic argumentul recurentului în susținerea cererii de repunere în termenul de atac, și anume că a aflat întâmplător despre existența deciziei recurate, de pe portalul web al instanței de apel, or acest argument este pur declarativ, lipsit de suport probatoriu și este în contradicție cu circumstanțele de fapt, stabilite mai sus.

Recurentul Mitrofan Valeriu, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului). Astfel, dat fiind faptul că omiterea termenului de depunere a recursului nu a fost motivată de către recurent, cererea de repunere în termen urmează a fi respinsă, fiind aplicabilă, la caz, sancțiunea procedurală, prevăzută de art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de depunere a cererii de recurs se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv lui Mitrofan Valeriu care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună- credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de atac. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Mitrofan Valeriu drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. 6 În conformitate cu art. 65, 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Mitrofan Valeriu cu privire la repunerea în termenul de recurs. Recursul depus de Mitrofan Valeriu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7