3ra-407/23 — Constatarea încălcării dreptului la acces la informatie

3ra-407/23 — Constatarea încălcării dreptului la acces la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-407/23

2-20116731-01-3ra-11042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Mitrofan Valeriu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Mitrofan Valeriu împotriva Centrului de Excelență în Construcții cu privire la

obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 10 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 22 septembrie 2020, Mitrofan Valeriu a depus acțiunea în contencios

administrativ împotriva Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău cu

privire la obligarea la eliberarea informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii indică că, la 14 august 2020, a expediat cererea privind

accesul la informație nr. 08/20 prin care a solicitat ca administrația Centrului de

Excelență în Construcții din orașul Chișinău să-i permită de a face cunoștință și de a

efectua fotocopia filelor din Registrul documentelor de ieșire (acel Registru unde este

indicată, data, numărul de înregistrare, cine a expediat, cu i-a fost expediat scrisoarea

sau documentul și conținutul sau numele documentului recepționat) ce cuprinde

perioada ianuarie-decembrie 2018, documente solicitate în cererea privind accesul la

informație nr. 08/20 din 14 august 2020, precum și încasarea prejudiciului moral în

mărime de 5000 lei din contul Centrului de Excelență în Construcții în beneficiul lui

Valeriu Mitrofan pentru încălcarea dreptului de acces la informație.

Reclamantul a menționat că documentele solicitate au un caracter public și nu

cad sub incidența informației oficiale cu caracter limitat. Până la momentul depunerii

cererii în instanța de judecată, 22 septembrie 2020, nu a recepționat copia

documentelor solicitate prin cererea nr. 08/20 din 14 august 2020, fapt care în

viziunea reclamantului contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea privind

accesul la informație. Autoritățile publice potrivit competenților ce le revin, sunt

obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra

1

problemelor de interes personal.

Cu privire la încasarea prejudiciului moral reclamantul Mitrofan Valeriu a

explicat că solicitarea formulată în cererea înregistrată la Centrul de Excelență în

Construcții la 14 august 2020 sub nr. 08/20 nu era pur formală, din contra, aceasta

urmărea satisfacerea interesului lui de a ști cum sunt gestionate problemele, bunurile

imobile și resursele financiare la Centrul de Excelență în Construcții.

Reclamantul a afirmat că cererea de acces la informație conținea suficiente

indicii care ar fi permis unei autorități diligente identificarea și comunicarea

informației ce-l interesa, însă Centrul de Excelență în Construcții din orașul Chișinău,

actionând în mod deliberat, a ales să nu-i ofere posibilitatea de a lua cunoștință și de a

efectua fotocopia documentelor solicitate în cerere, în termenul prevăzut de lege.

Comportamentul administrației Centrului de Excelență în Construcții din orașul

Chișinău denotă tendința de a acționa deliberat în vederea îngrădirii nejustificate a

dreptului lui la informație, miza pe care o avea la obținerea informației solicitate, iar

instanța de judecată în cazul dat are menirea de a stabili că comunicarea peste termen

a informațiilor solicitate sau neeliberarea documentelor solicitate i-a cauzat în mod

indubitabil anumite suferințe psihice. În această ordine de idei, principiul legalității,

care este unul fundamental în statul de drept, obligă autoritățile să se conducă în

activitatea acestora exclusiv de lege și nu de emoții sau de frustrări, iar eventualele

abuzuri din partea justițiabililor urmează a fi contracarate tot în limitele și potrivit

procedurilor stabilite de lege.

Reclamantul a evidențiat că, ținând cont de forma vinovăției pârâtului la

cauzarea prejudiciului în mod echitabil, suma de 5000 lei este suficientă pentru a

compensa orice prejudiciu de ordin moral cauzat prin refuzul de a furniza informația

solicitată în cerere.

În instanță a solicitat constatarea încălcării dreptului privind accesul la

informație de către Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții în legătură

cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate, obligarea la permiterea

de a face cunoștință și de a efectua fotocopia filelor din Registrul documentelor de

ieșire ce cuprinde perioada ianuarie – decembrie 2018, solicitată în cererea privind

accesul la informație nr. 08/20 din 14 august 2020 expediată Centrului de Excelență

în Construcții din orașul Chișinău și încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000

lei cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informație sau prin alte acțiuni ce

prejudiciază dreptul de acces la informație și satisfacerea neîntârziată a cererii

solicitantului.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mitrofan Valeriu.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 13 decembrie 2021, Mitrofan

Valeriu a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 10

decembrie 2021, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 10 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a respinge acțiunea instanțele ierarhic inferioare au reținut că, la 14 august

2

2020, Mitrofan Valeriu a înaintat Centrului de Excelență în Construcții cererea

privind accesul la informație nr. 08/20, prin care a solicitat ca administrația Centrului

de Excelență în Construcții din orașul Chișinău să-i permită de a face cunoștință și de

a efectua fotocopia filelor din Registrul documentelor de ieșire (acel Registru unde

este indicată, data, numărul de înregistrare, cine a expediat, cu i-a fost expediat

scrisoarea sau documentul și conținutul sau numele documentului recepționat) ce

cuprinde perioada ianuarie-decembrie 2018.

Prin răspunsul nr. 01-13/155 din 03 septembrie 2020 Centrul de Excelență în

Construcții din orașul Chișinău a comunicat petiționarului Mitrofan Valeriu

disponibilitatea de a-i furniza informațiile deținute potrivit scrisorilor comunicate

anterior, conform procedurii și condițiilor legale reflectate în răspuns, însă, aceste

informații urmau a fi furnizate doar după achitarea prealabilă a costului cheltuielilor

suportate de către Centru pentru prelucrarea acestora, ceea ce în speță nu a avut loc.

Or, Mitrofan Valeriu nu a anexat nici la acțiunea depusă nici la cererea de apel

probe care să dovedească conformarea la cerințele puse de Centrul de Excelență în

Construcții pentru satisfacerea cererii nr. 08/20 din 14 august 2020, și anume,

Mitrofan Valeriu nu a efectuat plata pentru prelucrarea informației solicitate.

Sub acest aspect, instanțele au subliniat că condițiile de plată, impuse

reclamantului/apelant prin răspunsul nr. 01-13/155 din 03 septembrie 2020 sunt

conforme legii, în special, art. 20 din Legea privind accesul la informație conține

reglementări în acest sens.

Mai mult, satisfacerea cererii reclamantului în forma solicitată de ultimul prin

„obligarea administrației Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău să-

i permită de a face cunoștință și de a efectua fotocopia filelor din Registrul

documentelor de ieșire (acel Registru unde este indicată, data, numărul de înregistrare,

cine a expediat, cu i-a fost expediat scrisoarea sau documentul și conținutul sau

numele documentului recepționat) ce cuprinde perioada ianuarie-decembrie 2018”, ar

duce la încălcarea de către Centrul de Excelență în Construcții a prevederilor art.11

alin.(1) pct.3 al Legii nr.982/2000 privind accesul la informație, care prevede că,

furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: să

respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în scopul protejării

informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității naționale. Or,

fotocopierea sau vizualizarea întregului suport care conțin informații cu acces liber și

concomitent cu acces limitat este de natură să afecteze drepturile constituționale ale

persoanelor a căror informații personale sunt protejate în sensul art.7 alin.(2) lit. c) al

Legii nr.982/2000 privind accesul la informație fie a căror informații ce țin de

activitatea economică / comercială care de asemenea este protejată potrivit art.7

alin.(2) lit. b) al Legii nr.982/2000 privind accesul la informație.

La 03 ianuarie 2023, Mitrofan Valeriu a depus recurs împotriva deciziei din 06

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că, nu au fost elucidate pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, concluziile instanțelor

fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei, iar normele de drept au fost aplicate

eronat.

3

A specificat că instanțele au apreciat în mod arbitrar probatoriul care dovedește

achitarea unor sume în contabilitatea instituției pârâte. Mai mult ca atât, în viziunea

recurentului nu sunt necesare careva resurse financiare pentru prelucrarea informației

solicitate, or informația nu trebuie prelucrată ci doar prezentat pentru informare însăși

Registrul documentelor de ieșire pentru perioada ianuarie-decembrie 2018.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 septembrie 2022, în

ședință publică.

Materialele cauzei atestă că atât dispozitivul deciziei cât și decizia motivată au

fost expediate prin oficiul poștal la o altă adresă decât cea indicată în cererea de apel

și respectiv corespondența a rămas nereclamată, fiind restituită cu mențiunea ”Plecat”.

În condițiile enunțate, odată ce notificarea actului judecătoresc nu a avut loc,

instanța de recurs constată respectarea de către Mitrofan Valeriu a termenului

prevăzut de art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului) la declararea recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare

4

la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare

printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul

se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în

redacția în vigoare la data declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

5

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Mitrofan

Valeriu.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Mitrofan Valeriu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6