3ra-152/23 — cu privire la constatarea faptului limitării dreptului de acces la informatie

Dosarul nr. 3ra-152/23 2-20114247-01-3ra-02022023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 29 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Mitrofan, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău privind obligarea la eliberarea informației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Valeriu Mitrofan și menținută hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La 17 septembrie 2020 Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău privind obligarea la eliberarea informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 13 august 2020 a expediat o cerere privind accesul la informație cu nr. 03/20, prin care a solicitat respectuos ca administrația Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău să-i permită să facă cunoștință și să efectueze fotocopia proceselor-verbale ale ședinței Consiliului profesoral de la Centrul de Excelență în Construcții din luna martie 2020, semnat de secretarul consiliului Tatiana Ambroci și persoana care a prezidat acest consiliu, precum și încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei pentru încălcarea dreptului privind accesul la informație.

A susținut reclamantul că cererea a fost înaintată în baza art. 16 din Legea privind accesul la informație, care stipulează că informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru furnizare, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație, însă până la momentul depunerii acțiunii, la 17 septembrie 2020, nu i-a fost permis de a face cunoștință și de a efectua fotocopia documentelor solicitate prin cererea invocată supra. 1 A indicat reclamantul că autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Autoritatea publică potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. A afirmat reclamantul că cererea de acces la informație, conținea suficiente indicii care ar fi permis unei autorități diligente identificarea și comunicarea informației ce-l interesa, însă Centrul de Excelență în Construcții, acționând în mod deliberat, a ales să nu-i ofere răspunsul în termenul prevăzut de lege.

A mai menționat reclamantul că luând în calcul comportamentul administrației Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău, se denotă o tendința de a acționa deliberat în vederea îngrădirii nejustificate a dreptului lui la informație, miza pe care ultimul o avea la obținerea informației solicitate, iar instanța de judecată în cazul dat are menirea de a stabili că comunicarea peste termen a informațiilor solicitate sau neeliberarea documentelor solicitate, a cauzat în mod indubitabil reclamantului anumite suferințe psihice. A menționat reclamantul că principiul legalității, care este unul fundamental în statul de drept, obligă autoritățile să se conducă în activitatea acestora exclusiv de lege și nu de emoții sau de frustrări, iar eventualele abuzuri din partea justițiabililor urmează a fi contracarate tot în limitele și potrivit procedurilor stabilite de lege.

Vinovăția pârâtului la cauzarea prejudiciului o apreciază în sumă de 5000 lei, care este suficientă pentru a-i compensa orice prejudiciu de ordin moral cauzat lui prin refuzul de a-i furniza informația solicitată în cerere.

Prin urmare, a solicitat reclamantul constatarea încălcării dreptului privind accesul la informație de către Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții, în legătură cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate în cerere, obligarea la permiterea de a face cunoștință și de a efectua fotocopia proceselor- verbale ale ședințelor Consiliului profesoral al Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău din luna martie 2020 semnate de secretarul consiliului profesoral, d-na Tatiana Ambroci și persoana care a prezidat ședința, cerință solicitată în cererea privind accesul la informație nr. 03/20 din 13 august 2020 expediată Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău și încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informație sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informație și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea depusă de Valeriu Mitrofan, a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.227, Vol.I), Valeriu Mitrofan a depus apel nemotivat împotriva hotărîrii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, exprimând dezacordul cu actul judecătoresc contestat. Tot, la 10 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.1/2, Vol.II), Valeriu Mitrofan a depus motivarea apelului împotriva hotărârei primei instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral.

2 Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Valeriu Mitrofan și menținută hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. (f.d.86; 87/92, Vol.II) Pentru a decide astfel, Completul specializat al instanței de apel analizând normele legale relevante și aplicabile cazului dedus judecății în coraport cu probatoriul administrat la dosarul cauzei a reținut că prima instanță corect a ajuns la o concluzie despre netemeinicia pretențiilor reclamantului.

Or, cererea de acces la informație a fost înregistrată la sediul Centrului de Excelență în Construcții la data de 13 august 2020, iar la data de 03 septembrie 2020, în interiorul termenului de 15 zile lucrătoare consacrat de lege, în adresa petiționarului Mitrofan Valeriu a fost expediat prin intermediul poștei electronice răspunsul pe marginea cererii, prin care ultimul a fost informat că în prealabil urmează să prezinte dovada efectuării plății pentru prelucrarea informației solicitate și că după asta să-i fie furnizată informația solicitată, în limita obiectului de reglementare a acesteia prevăzute la art. 2 al Legii nr. 982/2000. Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a conchis că prima instanța corect a remarcat că, până la data înaintării acțiunii în instanța de judecată reclamantului i s-a permis de a face cunoștință și de a efectua fotocopia documentelor solicitate în cererea nr. 03/20, răspunsul fiind expediat în termen.

În acest context, Completul specializat al instanței de apel a notat că reclamantul la rândul său, nu a reacționat la răspunsul Centrului de excelență în Construcții din mun. Chișinău și nu a prezentat dovada plății pentru prelucrarea informației solicitate, vreo probă în acest sens nefiind prezentată nici la examinarea cauzei în cadrul instanței de judecată, cu toate că după cum corect a stabilit prima instanță, condițiile de plată impuse reclamantului prin răspunsul nr. 01-13/155 din 03 septembrie 2020, sunt conforme legii. Or, art. 20 din Legea privind accesul la informație conține reglementări în acest sens.

Astfel, raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, Completul specializat al instanței de apel a ajuns la concluzie că Centrul de Excelență în Construcții a acționat transparent, în maniera revendicată de către Mitrofan Valeriu și cea prescrisă de lege, adică a emis o decizie/răspuns favorabil în furnizarea informației și totodată a comunicat despre intenția furnizării informației solicitate, cu condiția prezentării dovezii de efectuare a plăților pentru prelucrarea informației, așa cum prevede art. 20 din Legea privind accesul la informație, însă răspunsul autorității publice pârâte a fost ignorat de reclamant, fapt care nu poate fi imputat furnizorului de informații.

Cu referire la pretenția reclamantului de încasare a prejudiciului moral, Completul specializat al instanței de apel a reținut că într-adevăr, art. 21 alin. (3) lit. i) din Legea privind accesul la informație, stabilește că, - (3) persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la: i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații. 3 În speță, cerința reclamantului privind încasarea prejudiciului moral are caracter accesoriu, fiind în dependență directă de pretenția de bază.

Iar, în circumstanțele în care s-a constatat netemeinicia pretențiilor reclamantului privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație, subsecvent urmează a fi respinsă și pretenția de încasare a prejudiciului moral. În continuare, Completul specializat al instanței de apel a apreciat critic argumentul apelului că hotărârea primei instanțe urmează a fi casată ca fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor materiale și procedurale. Or, argumentele apelantului are un caracter declarativ, fără a fi concretizate care norme au fost aplicate greșit de către instanța de fond. Respectiv, soluția instanței de judecată nu poate fi bazată pe argumente lipsite de substrat juridic.

La fel, Completul specializat al instanței de apel a reiterat că alte argumente invocate de apelant în susținerea poziției sale, nu pot fi reținute de instanța de apel, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă la circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de prima instanță, avînd la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

În consecință, Completul specializat al instanței de apel a relevat că prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume cauza Rebait și alții c. Franței, că art. 6 par. 1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.

Nefiind de acord cu deciziei instanței de apel, la 25 decembrie 2022 prin intermediul poștei electronice (f.d.95, Vol.II), Valeriu Mitrofan a depus recurs nemotivat, iar la 03 ianuarie 2023 (f.d.98, Vol.II), motivarea recursului împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior expuse, recurentul a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o neîntemeiată și ilegală deoarece instanța de apel la adoptarea acestora nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. Suplimentar a menționat că instanța de apel cît și prima instanță nu s-a expus asupra tuturor cererilor depuse de reclamant, fapt ce se confirmă prin lipsa încheierilor emise de instanța de apel cît și prima instanță.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă 4 Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 noiembrie 2022, în ședință publică.

(f.d.71, Vol.VII) Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat lui Valeriu Mitrofan, prin intermediul poștei electronice cu data de 14 decembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.93, Vol.II) Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2022, a fost notificată lui Valeriu Mitrofan, prin intermediul poștei electronice cu data de 30 ianaurie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

(f.d.94, Vol.II) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale prevăzute de art. 245 din Codul administrativ, prin depunerea recursului nemotivat la data de 25 decembrie 2022, cât și motivarea acestuia prezentată la data de 03 ianaurie 2023, anterior recepționării copiei deciziei contestate. La 02 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare prin intermediul oficiului poștal în adresa Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău, copia cererii de recurs depus de Valeriu Mitrofan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.124, Vol.II).

Deși, la 02 februarie 2023, Centrul de Excelență în Construcții din orașul Chișinău a recepționat copia recursului, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.126/127, Vol.II), acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul depus de Valeriu Mitrofan. Însă, până la examinarea recursului nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință referitor la argumentele recursului. Examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Mitrofan, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că, admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

5 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial că, sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios 6 administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Valeriu Mitrofan. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Valeriu Mitrofan, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 7