3r-141/22 — constatarea încalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea eliberarii informatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea eliberarii informatiei
- Temei legal
- recurs tardiv, respinsă cererea de repunere în termenul de depunere a recursului
3r-141/22 — constatarea încalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea eliberarii informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3r-141/22
2-21006322-01-3r-06052022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
D E C I Z I E
06 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând recursul depus de Valeriu Mitrofan,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții cu privire la
constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării informației,
împotriva încheierii din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
a respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului și s-a declarat inadmisibil
apelul depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 15 ianuarie 2021, Valeriu Mitrofan s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Centrului de Excelență
în Construcții solicitând constatarea încălcării dreptului de acces la informație;
obligarea eliberării informației și încasarea prejudiciului moral cauzat.
Prin încheierea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a
declarat inadmisibilă acțiunea în contenciosul administrativ înaintată de Valeriu
Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții cu privire la constatarea
încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării informației, în partea
reparării prejudiciului moral cauzat (f.d.79-80).
Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Valeriu Mitrofan împotriva
Centrului de Excelență în Construcții cu privire la constatarea încălcării dreptului de
acces la informație și obligarea eliberării informației, ca neîntemeiată (f.d.82, 90-92).
La 03 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a
depus apel motivat împotriva hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului, casarea
hotărârii contestate cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii
(f.d.100-162).
Prin încheierea din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea
depusă de Valeriu Mitrofan cu privire la repunerea în termen a apelului, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 14 iulie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.171-173).
1
La 19 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a depus
recurs împotriva încheierii din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
repunerea în termen a recursului; admiterea cererii de recurs, casarea încheierii din 23
februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei la rejudecare instanței de
apel (f.d.178-215).
În motivarea recursului Valeriu Mitrofan a indicat că, la data de 02 august 2021 a
depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
Recurentul a mai invocat că, nu poartă nici o vină pentru faptul că, angajații
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nu au anexat apelul nemotivat depus prin
intermediul poștei electronice la data de 02 august 2021.
Totodată, mai consideră că, nu au fost constatate și elucidate pe deplin
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și că încheierea instanței
de apel este neîntemeiată, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural.
În susținerea cererii cu privire la repunere în termen a cererii de recurs a indicat
că, încheierea recurată a recepționat-o la 28 martie 2022, când termenele de exercitare
a căilor de atac în cauzele civile au fost suspendate de drept conform dispozițiilor
Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova.
La 06 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Centrului de
Excelență în Construcții copia recursului depus de Valeriu Mitrofan, care a fost
notificat ultimului, fapt ce rezultă din avizul de recepție anexat la materialele cauzei
(f.d.219).
Materialele cauzei atestă că, până la data examinării recursului intimatul nu și-a
valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recursul depus de
Valeriu Mitrofan.
În conformitate cu art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor
curții de apel.
Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu
plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună
invitarea părților.
Examinând recursul, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea
acestuia, din următoarele motive.
În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară
recursul inadmisibil.
Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată
în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite
2
neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar
instanței competente să soluționeze recursul.
Totodată, în sensul art.241 alin.(3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu
recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea
a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din cartea a treia din Codul
administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și
prin urmare față de cererea de recurs.
Așa, prin prisma dispozițiilor art.236 alin.(2) lit.d) din cap.III din cartea a treia din
Codul administrativ coroborate cu prevederile art.241 alin.(3) și art.242 din Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după
expirarea termenului stabilit.
Concomitent, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de
contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ
potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului
de procedura civilă, cu excepția art.169–171.
În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură
se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,
termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de
procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului
de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va
produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii
perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau
moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de
procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină
prin începutul unei zile, această zi se include în termen.
Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul
de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele
procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de
ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor
juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Subsecvent, potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de
dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se
notifică participanților la proces conform art.96–114.
3
Conform art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege
între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a
recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu
scrisoare recomandată.
Potrivit art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat
prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este
suficient avizul de recepție.
Materialele cauzei atestă că, la 23 februarie 2022 Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat încheierea, prin care s-a respins cererea cu privire la repunerea în termen a
apelului declarat de Valeriu Mitrofan, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Valeriu
Mitrofan împotriva hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d.171-173).
Potrivit inscripției inserate pe avizul poștal nr.DS8006521773AS se confirmă
faptul că, la 28 martie 2022, Valeriu Mitrofan a recepționat încheierea din 23 februarie
2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.175).
Distinct, se reține că încheierea nominalizată a fost plasată pe Portalul Național al
Instanțelor: www.cab.instante.justice.md.
La 19 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a depus
recurs împotriva încheierii din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.178-
215).
La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează prevederile art.242 din Codul administrativ, care cert,
expres și imperativ stipulează că, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune
motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile
de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul
împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să
soluționeze recursul.
Din sensul normei de drept citate supra, rezultă că după notificarea încheierii
instanței de apel, recurentul urmează să depună recursul motivat în interiorul
termenului legal de 15 zile și nemijlocit la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată, la caz, la Curtea de Apel Chișinău.
Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 15 zile prevăzut la art.242
din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului, urma să curgă începând cu 29
martie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării recurentului a încheierii
Curții de Apel Chișinău.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
remarcă că, prin Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 din 24 februarie 2022, a fost
declarată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, pe o perioadă de 60 de zile, începând
cu 24 februarie 2022.
Totodată, prin dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova, s-a dispus suspendarea de drept a examinării de
către instanțele de judecată a cauzelor civile, acțiunilor în contenciosul administrativ,
procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor de împăcare, în
4
conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ,
proceselor penale, cauzelor contravenționale și procedurilor de executare silită.
Instanța de recurs reține că, potrivit pct.5 din Dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prin derogare de la
Capitolul VI al Legii Nr.212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgență, de
asediu și de război, pe perioada stării de urgență s-au stabilit următoarele măsuri
specifice în domeniul justiției: 5.2 Acțiunile în contenciosul administrativ, 5.2.2
Termenele de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care
se suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se
întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durata, de la data încetării stării de
urgență. În cauzele care se suspendă de drept, în care au fost exercitate căi de atac până
la data emiterii prezentei dispoziții, dosarele se înaintează instanței competente după
încetarea stării de urgența.
Ulterior, prin Dispoziția nr.13 din 31 martie 2022 a Comisei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova au fost excluse măsurile specifice în domeniul
justiției și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022, cu modificările
ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu
04 aprilie 2022.
Iar potrivit pct.2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor de
atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte,
potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de
aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct.2.
Astfel, deși termenul de declarare a recursului urma să curgă din 29 martie 2022,
ziua imediat următoare datei recepționării încheierii contestate și urma să expire la 12
aprilie 2022, instanța de recurs relevă că, termenul de exercitare a căilor de atac a fost
întrerupt în perioada 02 martie 2022 – 03 aprilie 2022.
Având în vedere circumstanțele sus-menționate, ultima zi de depunere a
recursului pentru recurentul Valeriu Mitrofan a fost data de 18 aprilie 2022, zi de luni,
ținând cont atât de data notificării încheierii instanței de apel, cât și perioada de
întrerupere a termenelor de contestare.
Însă, necătând acestui fapt, Valeriu Mitrofan a depus recursul împotriva încheierii
instanței de apel la 19 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la materialele cauzei (f.d.177).
În speță, culpa că Valeriu Mitrofan a depus tardiv cererea de recurs nu se
datorează Curții de Apel Chișinău, care a respectat corespunzător prevederile legale de
notificare a actului de procedură, dar ultimului care nu a întreprins suficiente măsuri,
după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-și proteja drepturile de acces la
instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul prevăzut la art.242 din Codul
administrativ, manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea
drepturile sale procedurale.
La acest capitol se rețin prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care
statuează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-
credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de
lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.242 din Codul administrativ, este considerat
5
un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage
drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale
de atac.
Contrar acestor prevederi, recurentul Valeriu Mitrofan, fiind cel interesat de
soluționarea prezentului litigiu în ordine de recurs, nu a depus diligența necesară ca să
îndeplinească obligațiile sale cu bună-credință, în vederea interesării la intervale de
timp rezonabile de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul legal, care
este unul imperativ, de depunere a recursului împotriva încheierii contestate conform
rigorilor.
Referitor la cererea de repunere în termen, Completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
În conformitate cu prevederile art.65 alin.(1), (2) din Codul administrativ, dacă o
persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,
atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau
împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în
termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care
confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile
omise.
Completul specializat menționează că, importanța termenelor procedurali este
dictată de faptul că, ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției,
pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de
drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material
determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.
Din conținutul cererii de recurs nu rezultă careva motive plauzibile ce au
determinat omiterea termenului legal de depunere a recursului împotriva încheierii din
23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că, nu poate fi reținut ca viabil argumentul
recurentului precum că, actul judecătoresc contestat a fost recepționat în perioada când
termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele civile au fost suspendate de drept
conform dispozițiilor Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova, or,
termenul de depunere a recursului a fost calculat din data de 04 aprilie 2022, ținând
cont de Dispoziția nr.13 din 31 martie 2022 a Comisei pentru Situații Excepționale a
Republicii Moldova prin care au fost excluse măsurile specifice în domeniul justiției
și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022, cu modificările
ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu
04 aprilie 2022.
Prin urmare, instanța de recurs ajunge la concluzia de a respinge cererea
recurentului cu privire la repunerea în termenul de depunere a recursului, or, în cazul
acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității raporturilor juridice,
garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor
Omului, ceea ce este inadmisibil.
6
Din cele menționate, se impune declararea recursului depus de Valeriu Mitrofan,
ca inadmisibil, în temeiul art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ în coroborare
cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal, atrage în consecință
decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea
dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să
efectueze acțiunea în termen.
În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată
competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a
jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată
urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să
dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.
Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în
exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului, care trebuia să dea
dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de
drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs
tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de
art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție amintește că art.6 §1 din Convenția Europeana a Drepturilor
Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație
referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat
însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această
privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată
ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui
termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a
Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a
arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la
justiție.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în
jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie
respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare
a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei
interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,
aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze
securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la
adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,
și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din
cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov c.
Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac
7
în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un
interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În
acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare
privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
În atare circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia de a respinge cererea
recurentului cu privire la repunerea în termenul de depunere a recursului și declararea
recursului depus de Valeriu Mitrofan ca inadmisibil.
Conform art.65, 191 alin.(5), art.241, art.242 și art.243 alin.(1) lit.a) și alin.(2) în
coroborare cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge cererea lui Valeriu Mitrofan cu privire la repunerea în termenul de
declarare a recursului.
Se declară inadmisibil recursul depus de Valeriu Mitrofan împotriva încheierii din
23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la
cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de
Excelență în Construcții cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la
informație și obligarea eliberării informației.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
8