3r-44/22 — constatarea încalcarii dreptului de acces la informatie si obligarea eliberarii informatiei

3r-44/22 — constatarea încalcarii dreptului de acces la informatie si obligarea eliberarii informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr.3r-44/22

2-20036194-01-3r-09022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Valeriu Mitrofan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din mun.Chișinău cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării

informației,

împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 15

iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 12 martie 2020, Valeriu Mitrofan a depus acțiune în procedura contenciosului

administrativ împotriva Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării

informației (f.d.2-4).

Prin încheierea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de

Excelență în Construcții din mun.Chișinău în partea pretenției cu privire la repararea

prejudiciului moral (f.d.59).

Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

respins cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Valeriu

Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din mun.Chișinău cu privire

la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării

informației, ca neîntemeiată (f.d.61, 65-67).

La 02 august 2021, Valeriu Mitrofan a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 15 iulie 2021 a instanței de fond (f.d.75).

Prin încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 15 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că apelantul nu a depus în termen

legal motivarea apelului (f.d.80-81).

1

Încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată

de Valeriu Mitrofan la 11 ianuarie 2022 (f.d.83).

La 25 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel

Chișinău, Valeriu Mitrofan a depus recurs împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău (f.d.85, 86).

În motivarea recursului, recurentul Valeriu Mitrofan a indicat dezacordul cu

încheierea instanței de apel.

În acest context consideră că, instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea apelului, iar concluziile

colegiului expuse sunt în contradicție cu probele anexate la dosar și cu circumstanțele

pricinii. Mai consideră că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material

și procedural.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art.242 din Codul administrativ recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 30 noiembrie 2021,

fiind notificată recurentului Valeriu Mitrofan la 11 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție nr.DS8005912278AS, anexat la materialele cauzei (f.d.83).

Recursul a fost depus de recurentul Valeriu Mitrofan la 25 ianuarie 2022, prin

intermediul poștei electronice a Curții de Apel Chișinău (f.d.85, 86).

Astfel, instanța de recurs consideră că, recurentul Valeriu Mitrofan s-a conformat

prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din

Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La 09 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Centrul de Excelență în Construcții mun. Chișinău copia recursului depus de Valeriu

Mitrofan (f.d.90), fiind recepționată de acesta la 11 februarie 2022, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr.DS8006207071AS, anexat la materialele cauzei

(f.d.92).

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a depus referință până la

data examinării recursului.

Studiind actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul depus de

Valeriu Mitrofan și de a menține încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

2

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Valeriu Mitrofan

împotriva hotărârii din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv

că apelantul Valeriu Mitrofan nu a depus motivarea apelului în termenul stabilit la

art.232 alin.(2) Cod administrativ.

Instanța de apel a reținut că, deși lui Valeriu Mitrofan i-a fost notificată hotărârea

motivată a primei instanțe la 15 octombrie 2021, ultimul, însă, nu a depus motivarea

apelului în termenul stipulat de articolul 232 alin.(2) din Codul administrativ.

În conformitate cu art.236 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de

apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil

în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Potrivit prevederilor art.232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului

se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Articolul 112 Cod de procedură civilă reglementează că termenul stabilit în

săptămâni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre)

expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei

luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit

evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111 alin.(4),

acesta expiră în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care precedă ziua în care,

prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul.

Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi

lucrătoare.

3

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Actele cauzei denotă că, prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani s-a respins cererea de chemare în judecată în contencios administrativ

depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din mun.

Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și

obligarea eliberării informației, ca neîntemeiată (f.d.61, 65-67).

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 02 august 2021, Valeriu Mitrofan

a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani (f.d.75).

Hotărârea motivată din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată lui Valeriu Mitrofan, prin intermediul poștei electronice

valeriu.mitrofan@mail.ru, indicată de ultimul în cererea de chemare în judecată și în

cererea prin care a solicitat expedierea hotărârii motivate, la data de 15 octombrie

2021 (f.d.72).

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului, în baza art.232 alin.(2) din

Codul administrativ, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a

început să curgă de la data de 16 octombrie 2021 și a expirat la data de 14 noiembrie

2021, zi de duminică, însă, fiind zi nelucrătoare, ultima zi de depunere a apelului

motivat a devenit 15 noiembrie 2021, zi de luni.

Din cumulul probatoriu administrat cauzei instanța de recurs reține că, Valeriu

Mitrofan n-a depus apelul motivat împotriva hotărârii instanței de fond.

În astfel de circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

4

al Curții Supreme de Justiție consideră că, Curtea de Apel Chișinău corect a considerat

a fi incidente cazului prevederile art.236 alin.(2) lit.e) Cod administrativ și prin

încheierea din 30 noiembrie 2021 întemeiat a considerat ca fiind inadmisibil apelul

depus de Valeriu Mitrofan.

Este cert că, Valeriu Mitrofan recepționând, la 15 octombrie 2021 hotărârea

motivată a instanței de fond, nu s-a conformat prevederilor legale și nu a depus

motivarea apelului în termenul stabilit la art.232 alin.(2) din Codul administrativ,

termen imperativ stabilit de lege. Or, termenul de prezentare a motivării apelului a

expirat la data de 15 noiembrie 2021.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

denotă că, recurentul nu a depus diligența necesară în vederea valorificării dreptului

său de acces la instanță.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție remarcă că importanța termenelor procedurali este

dictată de faptul că, ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției,

mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a

realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de

către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale

procedurale.

Astfel, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art.24 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în

mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde

potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Instanța de recurs notează că, materialele cauzei atestă că cererea de apel

nemotivată a fost depusă cu respectarea termenului de atac a hotărârii primei instanțe,

prin urmare, apelantul/recurentul urma să manifeste diligență sporită și să se

intereseze dacă a fost sau nu redactată hotărârea motivată, iar ulterior, întreprinderea

măsurilor necesare și utile pentru a uza de dreptul procedural de a depune apelul

motivat.

Totodată, instanța de recurs nu poate reține argumentul recurentului precum că,

instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea apelului și că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept

material și procedural, considerente din care urmează a fi apreciat ca fiind declarativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

remarcă că, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul

poștei electronice.

5

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități,

cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj conform căruia operatorul poștal va

explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă,

acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a

fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la

adresa electronică a lui Valeriu Mitrofan, lipsesc.

Din cele menționate rezultă că, momentul recepționării documentului electronic

(hotărârea motivată a primei instanțe) se va considera momentul intrării acestuia în

sistemul informațional (adresa electronică: valeriu.mitrofan@mail.ru), indicat de

destinatar.

Instanța de recurs menționează că, instanța de judecată a respectat prevederile

legale de notificare a actului de procedură, dar recurentul nu au întreprins nicio

măsură, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-și proteja drepturile de acces

la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul prevăzut de art.232 alin.(2)

din Codul administrativ, manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la

folosirea drepturile sale procedurale.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție punctează că, Valeriu Mitrofan având calitatea procesuală de

reclamant, a fost obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență și să se

intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul

instanței cu participarea sa și să respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să

întreprindă toate măsurile necesare de protejarea drepturilor sale, inclusiv prin acțiuni

concludente de informare în privința modului de derulare a procesului prin care să

demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se familiariza cu

hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de posibilitatea contestării

hotărârii în termen.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție apreciază argumentele inserate în cererea de recurs de

recurentul Valeriu Mitrofan, ca fiind irelevante, lipsite de suport juridic și probatoriu,

considerente din care urmează a fi apreciate ca fiind declarative.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că, Valeriu Mitrofan a luat cunoștință la 15

octombrie 2021 de hotărârea motivată a primei instanțe și prin urmare, avea obligația

de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

(Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a-și proteja

drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

Instanța de recurs punctează că, Valeriu Mitrofan a dispus de suficient timp

pentru a întocmi și a depune la Curtea de Apel Chișinău motivarea apelului împotriva

hotărârii din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

6

Or, prezentarea cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 15 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani reprezintă obligația pozitivă a apelantului

Valeriu Mitrofan.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al apelantului Valeriu

Mitrofan, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-

se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut, astfel că

nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita

această cale de atac.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel,

deoarece recurentul Valeriu Mitrofan nu a prezentat motivarea apelului în modul

stabilit de art.232 alin.(2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele

prevederilor art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ. Instanța de recurs consideră

că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului.

Potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de

procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale

persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în

anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinirea

în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul

îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea

amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art.6 §1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat

însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această

privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a

Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a

arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la

justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din 30

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de

drept, cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, Completul specializat

7

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Valeriu Mitrofan și se menține încheierea din 30

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8