3ra-151/23 — acces la informatie si repararaea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-151/23

2-21005039-01-3ra-01022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

7 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Mitrofan Valeriu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Mitrofan Valeriu împotriva Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”

cu privire la constatarea încălcării dreptului privind accesul la informație, obligarea

eliberării informației și repararea prejudiciului moral cauzat prin refuzul nelegitim de

a furniza informația,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 10 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 14 ianuarie 2021, Mitrofan Valeriu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Centrul de Excelență în Construcții” cu privire la constatarea încălcării

dreptului privind accesul la informație, obligarea eliberării informației și repararea

prejudiciului moral cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informația.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 7 decembrie 2020 a expediat o cerere

privind accesul la informație cu nr. 09/20, prin care a solicitat ca administrația

Centrului de Excelență în Construcții să-i elibereze copia filelor din Registrul

documentelor de intrare ce cuprinde perioada august 2020, și încasarea prejudiciului

moral în mărime de 5000 lei pentru încălcarea dreptului privind accesul la informație.

A menționat că cererea a fost înaintată în baza art. 16 din Legea privind accesul

la informație, care stipulează, că informațiile, documentele solicitate vor fi puse la

dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru furnizare, dar

nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

A explicat că, copia documentelor solicitate în prezenta cerere au un caracter

public și nu cade sub incidența informației oficiale cu caracter limitat.

Totodată, a comunicat că prin cererea sus-menționată a solicitat informarea când

poate să se prezinte la Centrul de Excelență în Construcții pentru a lua cunoștință și

1

efectua fotocopia documentelor solicitate în cerere exclusiv prin intermediul e-mail:

xxxxx.

A obiectat că până la momentul depunerii acțiunii la 14 ianuarie 2021, nu i s-a

eliberat copia documentelor solicitate în cererea privind accesul la informație cu

nr. 09/20 din 7 decembrie 2020, fapt ce contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din

Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000.

A opinat că autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate

să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra

problemelor de interes personal.

A explicat că solicitarea formulată în cererea nr. 09/20 din 7 decembrie 2020,

înregistrată la Centrul de Excelență în Construcții cu nr. 01-16/173 din 7 decembrie

2020, nu era pur formală, ci din contra, aceasta urmărea satisfacerea interesului de a

cunoaște cum sunt gestionate resursele financiare de către administrația Centrului de

Excelență în Construcții.

A accentuat că cererea de acces la informație conținea suficiente indicii, care ar

fi permis unei autorități diligente identificarea și comunicarea informației ce-l interesa,

însă Centrul de Excelență în Construcții acționând în mod deliberat, a ales să nu-i ofere

răspunsul în termenul prevăzut de lege.

În contextul dat este de părere că luând în calcul comportamentul administrației

Centrului de Excelență în Construcții, care denotă tendința de a acționa deliberat în

vederea îngrădirii nejustificate a dreptului la informație i-au fost cauzate anumite

suferințe psihice reieșind din miza pe care o avea la obținerea informației solicitate.

A punctat că principiul legalității, care este unul fundamental în statul de drept,

obligă autoritățile să se conducă în activitatea lor exclusiv de lege și nu de emoții sau

de frustrări, iar eventualele abuzuri din partea justițiabililor urmează a fi contracarate

tot în limitele și potrivit procedurilor stabilite de lege.

Astfel, având în vedere vinovăția pârâtului la cauzarea prejudiciului, apreciază că

suma de 5 000 lei este suficientă pentru a-i compensa orice prejudiciu de ordin moral

cauzat prin refuzul de a furniza informația solicitată în cerere.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 21, 22, 23, 24 din Legea nr. 982 din

11 mai 2000 privind accesul la informație, art. 166, 167 Cod de procedură civilă.

A solicitat constatarea încălcării dreptului privind accesul la informație de către

IP „Centrul de Excelență în Construcții”, în legătură cu neeliberarea în termen a

copiilor documentelor solicitate în cerere, obligarea la eliberarea copiei filelor din

Registrul documentelor de intrare ce cuprinde perioada august 2020, cerință solicitată

în cererea privind accesul la informație nr. 09/20 din 7 decembrie 2020 expediată

Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău și încasarea prejudiciului

moral în mărime de 5000 lei cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informație sau

prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informație și satisfacerea

neîntârziată a cererii solicitantului.

Prin hotărârea 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mitrofan Valeriu.

La 10 decembrie 2021, Mitrofan Valeriu a depus apel împotriva hotărârii din

10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data 11 decembrie

2021 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232

Cod administrativ.

2

Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Mitrofan Valeriu și menținută hotărârea din 10 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 16,

20, 21, 23 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, care

reglementează aspecte ce țin de termenele de satisfacerea a cererilor de acces la

informație, plăți pentru furnizarea informațiilor oficiale, apărarea dreptului de acces la

informație.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel

a conchis că prima instanță just a ajuns la concluzia cu privire la necesitatea respingerii

acțiunii reieșind din faptul că Centrul de Excelență în Construcții a acționat

transparent, în maniera revendicată de către Mitrofan Valeriu și cea prescrisă de lege,

adică a emis o decizie/răspuns favorabil în furnizarea informației și totodată a

comunicat despre intenția furnizării informației solicitate, cu condiția prezentării

dovezii de efectuare a plăților pentru prelucrarea informației, așa după cum prevede

art. 20 din Legea privind accesul la informație, însă răspunsul autorității publice pârâte

a fost ignorat de reclamant, fapt care nu poate fi imputat furnizorului de informații.

Totodată, în circumstanțele în care s-a constatat netemeinicia pretențiilor

reclamantului privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație,

subsecvent au fost respinse și pretenția de încasare a prejudiciului moral.

La 25 decembrie 2022, Mitrofan Valeriu a depus recurs împotriva deciziei din

15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 3 ianuarie 2023 a prezentat

motivarea recursului.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate normele de drept material,

fiind emisă fără o cercetare multiaspectuală a probelor anexate la materialele cauzei.

În același timp, în susținerea cererii de recurs a reiterat motive de fapt și de drept

care au fost invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 2 februarie 2023, în adresa IP „Centrul de Excelență în Construcții” a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă

aceasta recepționând copia recursului (f. d. 126, vol. II) nu și-a valorificat dreptul

procedural de depunere a referinței.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 noiembrie 2022,

dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 14 decembrie 2022, iar decizia

motivată ce se solicită a fi casată la data de 30 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin

extrase din poșta electronică anexate la dosar (f. d. 93-94, vol. II). Astfel, recursul

3

depus la 25 decembrie 2022 și motivarea recursului prezentată la data de 3 ianuarie

2023, sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Mitrofan Valeriu, în raport

cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

4

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Mitrofan Valeriu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Mitrofan Valeriu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

5