2ra-994/23 — obligarea de a scoate plantele aflate pe linia de hotar

2ra-994/23 — obligarea de a scoate plantele aflate pe linia de hotar (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-994/23

2-21141675-01-2ra-17072023

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud.: C. Chilian)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Farîma Varvara, reprezentată

de avocatul Prisac Alexandru,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Farîma

Varvara împotriva Doiniței Ciurin, intervenienți accesorii Jimiga Sergiu și Jimiga

Greta cu privire la obligarea de a scoate plantele aflate pe linia de hotar și de a ridica

țeava de apă instalată pe teren și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de avocatul Prisac Alexandru în interesele Varvarei

Farîma și s-a menținut hotărârea din 04 august 2022 a Judecătoriei Ungheni,

c o n s t a t ă:

La 23 septembrie 2021, Farîma Varvara a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Doiniței Ciurin, intervenienți accesorii Jimiga Sergiu și Jimiga Greta cu

privire la obligarea de a scoate plantele aflate pe linia de hotar și de a ridica țeava de

apă instalată pe teren și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că pârâta este proprietara

bunului imobil situat în XXXXX.

La fel, a specificat că Ciurin Doinița a plantat arbori mai înalți de 2 metri pe

linia de hotar dintre bunul imobil ce-i aparține pârâtei cu drept de proprietate și bunul

său imobil, de la care cad semințe și în rezultat apar puieți.

Respectiv, a reiterat că deoarece pârâta nu a respectat distanța de plantare a

arborilor, este în imposibilitate să planteze plante care să crească în condiții normale.

De asemenea, reclamanta a susținut că pârâta a instalat țeava de apă pe terenul

ce-i aparține cu drept de proprietate, fără acordul său și fără a achita plata respectivă.

Astfel, reclamanta a invocat că țeava instalată de pârâtă împiedică instalarea

conductei de gaz și folosirea în condiții normale a casei de locuit.

Farîma Varvara a solicitat obligarea Doiniței Ciurin de a scoate arborii plantați

pe linia de hotar dintre bunul imobil ce-i aparține cu drept de proprietate și bunul

imobil ce-i aparține cu drept de proprietate pârâtei, obligarea Doiniței Ciurin de a

ridica țeava instalată pe teritoriul ce-i aparține și care alimentează cu apă bunul său

1

imobil, încasarea de la Ciurin Doinița a sumei de 22 792 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică și încasarea sumei de 200 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin încheierea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Ungheni, s-a respins

excepția de tardivitate înaintată de avocatul Țurcanu Tudor în interesele Doiniței

Ciurin (f. d. 136-137 Vol. I).

Prin hotărârea din 04 august 2022 a Judecătoriei Ungheni, s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Farîma Varvara.

Prin decizia din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de avocatul Prisac Alexandru în interesele Varvarei Farîma și s-a

menținut hotărârea din 04 august 2022 a Judecătoriei Ungheni.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele.

Cu referire la cerința privind obligarea intimatei de a scoate plantele care

sunt plantate pe linia de hotar între bunul imobil ce aparține cu drept de proprietate

apelantei și bunul imobil ce aparține cu drept de proprietate intimatei, instanța de

apel a reținut că cerința de a scoate plantele este una excesivă în raport cu obligația

lor de respect reciproc protejat de art. 46 alin. (5) din Constituție și art. 586 din

Codul civil.

Instanța de apel a relevat că potrivit Actului de constatare din 15 martie

2023, eliberat de șeful interimar Secția Agricultură, industria prelucrătoare, relații

funciare din cadrul Consiliului raional XXXXX, XXXXX, s-a stabilit că a fost

examinată cererea cu privire la determinarea stării și motivul uscării a celor 5

plantații/floare cu denumirea „Trâmbita” ce creșteau lângă gardul din scândură

servind parțial și ca gard verde, ce desparte cele două proprietăți de vecinătate, a

Varvarei Farîma și Doiniței Ciurin.

Instanța de apel a conchis că secția agricultură, industria prelucrătoare,

relații funciare și cadastru, prin Actul de constatare nr. 24 din 21 septembrie 2021,

a determinat denumirea plantei, diametrul plantelor, proveniența plantei, la fața

locului s-a constatat că aceste plante nu mai există, fiind observate doar

5 rădăcini/tulpini uscate cu diametru între 8 cm - 12 cm, cu înălțimea rădăcinelor

de la sol de 3 cm - 5 cm, și careva puieți ale acestor plantații/flori nu sunt depistați

în preajma acestui gard.

Totodată, instanța de apel a reținut că din imaginile foto anexate la

materialele cauzei, plantele pe care le solicită Farîma Varvara de a fi scoase de pe

linia de hotar nu mai sunt, acestea fiind uscate de către proprietari, astfel urmează

a fi respins drept nerelevant răspunsul Președintelui raionului XXXXX nr. 89 din

05 aprilie 2023, prezentat în ședința instanței de apel.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că nu i-au fost prezentate

careva probe pentru a desconsidera cele constatate, astfel, cerința înaintată de

Farîma Varvara privind obligarea de a scoate plantele, corect a fost respinsă ca

neîntemeiată de către instanța de fond.

Cu privire la cerința privind obligarea pârâtei de a ridica țeava de apă pe

care a instalat-o pe teritoriul bunului imobil ce-i aparține cu drept de proprietate

și care alimentează cu apă bunul imobil ce aparține pârâtului, instanța de apel a

constatat cu certitudine că proprietarii inițiali, inclusiv și apelanta, au fost de acord

cu instalarea acesteia pe teritoriul apelantei și au tolerat existența ei pe parcursul

a circa 30 de ani.

2

La fel, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelantei cu privire la

faptul că țeava respectivă împiedică folosirea normală a casei, inclusiv și

conectarea la serviciul de gaze naturale, or, din pozele prezentate de intimată

rezultă că imobilul apelantei este conectat la rețeaua de gaz, care a fost instalată

la 18 august 2021.

În concluzie, instanța de apel a conchis că apelanta nu a adus probe care ar

confirma că țeava aduce atingere esențială exercitării dreptului său de proprietate,

fiind tolerată de mai bine de 30 de ani și nu a cerut nicio despăgubire potrivit

art. 601 alin. (2) și (3) din Codul civil.

La 20 iunie 2023, Farîmă Varvara, reprezentată de avocatul Prisac Alexandru

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârilor judecătorești și de a emite o nouă hotărâre, prin care acțiunea să

fie admisă.

În motivarea recursului, a invocat că atât prima instanță, cât și instanța de apel

nu au aplicat prevederile art. 598 din Codul civil, care prevede că orice construcție,

lucrare sau plantație se poate face de către proprietarul terenului numai cu

respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se

prevede altfel prin lege sau regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă

atingere drepturilor proprietarului vecin.

De asemenea, a invocat că instanța de apel eronat a luat în considerație

numai Actul de constatare din 15 martie 2023.

Referitor la ridicarea țevii de apă, recurenta a relevat că nu există nici un

proiect autorizat de XXXXX a acestei țevi, iar proiectul prezentat de intimată în

instanța de fond reprezintă doar o schiță a unui specialist privitor la posibilitatea

de a instala pe viitor într-un anumit teren țevile de apă, dar nu reflectă situația la

zi și nu este aprobat de nici o autoritate.

Prin urmare, recurenta a susținut că prin respingerea acțiunii i se lezează

dreptul la proprietate, garantat de art. 1 Protocol Adițional la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

La 18 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Doiniței

Ciurin, Jumiga Sergiu și Jumiga Greta pentru notificare copia recursului declarat de

către Farîma Varvara, reprezentată de avocatul Prisac Alexandru, explicându-le

dreptul de a depune referință.

La 21 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Ciurin Doinița a depus

referință la recursul declarat de Farîmă Varvara, reprezentată de avocatul Prisac

Alexandru, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

13 aprilie 2023.

Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei, decizia

motivată din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului

Prisac Alexandru în mod electronic, la 29 mai 2023 (f. d. 247 vol. II).

3

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 20 iunie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de către

Farîma Varvara, reprezentată de avocatul Prisac Alexandru împotriva deciziei din

13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinat în baza temeiurilor stipulate

în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie

2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

către Farîma Varvara, reprezentată de avocatul Prisac Alexandru este inadmisibilă,

pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

4

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Farîma Varvara,

reprezentată de avocatul Prisac Alexandru, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către Farîma Varvara, reprezentată de avocatul Prisac Alexandru conține

obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei,

care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor

pe care se bazează aceste critici.

5

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Farîma Varvara, reprezentată

de avocatul Prisac Alexandru, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Farîma Varvara, reprezentată de

avocatul Prisac Alexandru împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

6