2ra-1510/22 — cu privire la încasarea prejudiciului, eliberarea sectorului de teren ocupat abuziv, restabilirea hotarelor

2ra-1510/22 — cu privire la încasarea prejudiciului, eliberarea sectorului de teren ocupat abuziv, restabilirea hotarelor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1510/22

2-16009984-01-2ra-18102022

Instanța de fond: Judecătoria Cimișlia, sediul central – I. Volcovschi

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – L. Caraianu, A. Mironov, S. Gubenco

DECIZIE

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de Nicolae Dînga și Vera Dînga, reprezentată de

avocatul Victor Baran,

în cauza civilă intentată la acțiunea depusă de către Larisa Cairac împotriva lui

Nicolae Dînga și Verei Dînga, intervenienți accesorii Andrei Cairac, Alexei Cairac,

Larisa Dînga, Pavel Verdeș, Consiliul și Primăria or. Leova, executorul judecătoresc

Veaceslav Cernenchi, Serviciul Cadastral teritorial Leova al IP „Agenția Servicii

Publice”, Vasile Botezatu și Mihail Pavschi privind încasarea prejudiciului material

cauzat prin deteriorarea construcției, eliberarea sectorului de teren ocupat ilegal,

înlăturarea tuturor bunurilor de pe acest sector de teren, încasarea cheltuielilor de

judecată și

acțiunea reconvenționala înaintată de către Nicolae Dînga și Vera Dînga

împotriva Larisei Cairac privind restabilirea hotarului conform titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu înlăturarea obstacolelor în

folosința imobilului,

împotriva deciziei din data de 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-a respins apelul declarat de către Nicolae Dînga și Vera Dînga, reprezentați de

avocații Vasile Zagaican și Victor Baran, s-a menținut hotărârea din data de 16 iulie

2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,

constată:

La 28 octombrie 2016 Larisa Cairac a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva lui Nicolae Dînga și Verei Dînga, intervenienți

accesorii Andrei Cairac, Alexei Cairac, Larisa Dînga, Pavel Verdeș, Consiliul și

Primăria or. Leova, executorul judecătoresc Veaceslav Cernenchi, Serviciul Cadastral

teritorial Leova al IP „Agenția Servicii Publice”, Vasile Botezatu și Mihail Pavschi,

prin care a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat prin deteriorarea

construcțiilor și anume a clădirii de producere cu numărul cadastral xxxxx și a

veceului amplasate pe terenul cu numărul cadastral xxxxx, situate în or. Leova, str.

xxxxx, obligarea eliberării sectorului de teren cu suprafața 0,0012 ha din terenul cu

1

numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,0681 ha, care aparține cu drept de

proprietate reclamantei, care a fost în mod ilegal ocupat de pârâți, fapt care se atestă

prin planul geometric cu indicarea posesiunii de fapt, care a fost întocmit de către

Serviciul Cadastral teritorial Leova al IP „Agenția Servicii Publice” la 13 decembrie

2018 și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d.5-6,175-176, vol. I, f.d. 81-82, vol.II)

În motivarea cererii de chemare în judecată Larisa Cairac a indicat că deține cu

drept de proprietate următoarele bunuri imobile: 1/4 cotă-parte ideală din terenul cu

numărul cadastral xxxxx, încăperea cu destinație locativă cu numărul cadastral

xxxxx, clădirea de producere cu numărul cadastral xxxxx, construcția accesorie cu

numărul cadastral xxxxx și un veceu, toate amplasate pe adresa or. Leova, str. xxxxx.

Familia Dînga deține cu drept de proprietate următoarele bunuri imobile: terenul

cu numărul cadastral xxxxx și casa de locuit individuală cu numărul cadastral xxxxx,

amplasate în or. Leova, str. xxxxx.

Terenurile cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx sunt terenuri învecinate.

Reclamanta a menționat că clădirea de producere cu numărul cadastral xxxxx și

veceul, care îi aparține cu drept de proprietate sunt aproape de hotarul terenului cu

numărul cadastral xxxxx, care aparține pârâților. Nicolae Dînga pe terenul său în

apropierea liniei de hotar a săpat o hazna de scurgere a apelor reziduale și două

veceuri, iar scurgerile din haznaua vizată au loc în imediata apropiere a clădirii de

producere cu numărul cadastral xxxxx și veceului reclamantei.

Mai mult, Nicolae Dînga a plantat în imediata apropiere de la linia de hotar mai

mulți copaci, ale căror ramuri cresc deasupra terenului care aparține cu drept de

proprietate reclamantei. Ca efect, în timpul vânturilor și ploilor, din copacii dați cad

crengi peste acoperișul clădirii de producere și veceului și se scurg ape pluviale și

provenite de la topirea zăpezii, ceea ce duce la deteriorarea acoperișurilor acestor

construcții. Rădăcinile copacilor vizați de asemenea cresc sub construcția de

producere și veceul menționat, ceea ce duce la deteriorarea acestor construcții.

La 05 septembrie 2016 Larisa Cairac s-a adresat către Primarul or. Leova,

invocând încălcarea dreptului de proprietate menționat supra. Prin răspunsul nr.1302-

02/1-24 din 15 septembrie 2016 Primarul or. Leova a informat-o despre faptul că s-au

constatat încălcările art. 389 din Codul civil de către Nicolae Dînga, recomandându-i-

se să înlăture crengile copacilor, care cresc peste terenul reclamantei și să strămute

haznaua de scurgere a apelor reziduale la o distanță de 10-15 m de la linia de hotar,

însă până în prezent, pârâtul a ignorat prescripțiile menționate supra, ceea ce a servit

adresarea cu acțiune în instanța de judecată.

Nicolae Dinga la 02 mai 2017 a înaintat cerere reconvențională împotriva

Larisei Cairac, prin care a solicitat restabilirea hotarului conform titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu înlăturarea încălcărilor de folosință

a imobilului. (f.d.63-64, vol. II)

În motivarea acțiunii reconvenționale Nicolae Dînga a indicat că în anul 1989 a

cumpărat casa de locuit și terenul aferent, pe care erau sădiți copaci la o distanță de

aproximativ 1 m 20 cm de la gardul din plasă metalică, care despărțea terenul

numărul cadastral xxxxx de terenul numărul cadastral xxxxx.

Larisa Cairac la 01 februarie 2007 a cumpărat de la Cooperativa de consum

„Universcoop” Leova apartamentul nr. 1 cu numărul cadastral xxxxx. După ce a

procurat apartamentul familia Cairac a demolat construcția din lut existentă, a scos

gardul samavolnic, a tăiat copacii de lângă gard și și-a construit un atelier de

prelucrare a lemnului, peretele căruia l-a ridicat chiar pe linia hotarului între

2

terenurile cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, iar peste câțiva ani și-a construit și

un veceu chiar pe linia hotarului.

În opinia lui Nicolae Dînga, vecinii prin construirea atelierului și a veceului pe

linia de hotar, fără permisiunea sa și a soției, i-au încălcat dreptul de proprietate și

vecinătate.

Faptul că i-a fost încălcat dreptul de proprietate și vecinătate de către Larisa

Cairac îl argumentează prin hotărârea consiliului executiv al Sovietului de deputați

Leova din 17 iulie 1990, conform căreia el a primit permisiunea de a demola casa de

locuit veche pentru a-și construi casă nouă în care și locuiește până în prezent cu

familia. În proiectul construcției nr. 133/46 din 17 iulie 1990 sunt indicate

dimensiunile terenului ce-i aparține cu lungimea de 30 m. și lățimea de 20 m. Potrivit

planului terenului din pașaportul tehnic al casei lungimea terenului este de 29,80 m.

În titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren tot sunt indicate aceste

dimensiuni în partea de la deal a terenului- 29,31 m. și în partea de la vale-29,58 m.

Primăria Leova prin scrisoarea nr. 199 din 19 februarie 2007 a confirmat că într-

adevăr peretele exterior al construcției familiei Cairac este amplasat pe hotarul dintre

gospodăriile lor.

Prin hotărârea din data de 16 iulie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Larisa Cairac, s-a încasat în

mod solidar din contul lui Nicolae Dînga și Verei Dînga în beneficiul Larisei Cairac

prejudiciul material cauzat prin deteriorarea construcției „clădire de producere” cu

numărul cadastral xxxxx, amplasată în or. Leova, xxxxx, în sumă de 72 552,79 lei,

cheltuielile pentru plata taxei de stat în sumă de 150 lei și 2 190 lei, cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 7 000 lei, cheltuielile privind plata serviciilor de

expertiză în sumă de 8 600 lei, cheltuielile privind plata serviciilor pentru măsurările

cadastrale în sumă de 1 028,43 lei, s-au obligat Nicolae Dînga și Vera Dînga de a

elibera sectorul de teren cu suprafața 0,0012 ha din terenul cu numărul cadastral

xxxxx cu suprafața de 0,0681 ha, care aparține cu drept de proprietate Larisei Cairac,

care a fost în mod neîntemeiat ocupat de pârâți, cu ridicarea tuturor bunurilor

personale pe care le dețin pe acest sector de teren. S-a respins ca neîntemeiată

acțiunea reconvențională înaintată de către Nicolae Dînga și Vera Dînga împotriva

Larisei Cairac privind restabilirea hotarului conform titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu înlăturarea încălcărilor de folosință a imobilului.

(f.d.228, vol. 2, vol. 3, f.d.28-39)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Nicolae

Dînga și Vera Dînga, reprezentați de avocații Vasile Zagaican și Victor Baran. (f.d.

21,24-26, vol.III)

Curtea de Apel Comrat prin decizia din data de 23 iunie 2022 a respins apelul

declarat de către Nicolae Dînga și Vera Dînga, a menținut hotărârea din data de 16

iulie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central. (f.d 154,155-164, vol. IV)

Instanțele de judecată în temeiul art. 316 și art. 377 din Codul civil (în vigoare la

data înaintării acțiunii) au concluzionat că pretenția Larisei Cairac cu privire la

repararea prejudiciului material este întemeiată.

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut răspunsul

Primarului or. Leova, care confirmă că Nicolae Dînga prin comportamentul și

acțiunile sale a încălcat cerințele prevăzute în Codul civil și anume art. 337 și art. 389

alin. (2) și i s-a recomandat să schimbe locul de amplasare a haznalei de acumulare a

apei menajere utilizată, la distanța de 10-15 m de la hotarul lotului de pământ și de

3

efectuat curățirea copacilor a căror crengi sunt amplasate pe acoperișul atelierului de

prelucrare a lemnului, proprietate privată a Larisei Cairac.

Potrivit raportului de expertiză judiciară cu nr. 54 din 14 mai 2020 apariția

fisurilor în pereții atelierului a fost o consecință a proceselor distructive legate de

lucrările desfășurate pe terenul lui Nicolae Dînga în imediata apropiere de clădirea

atelierului de pe terenul învecinat. Costurile aferente lucrărilor de reparație la atelierul

cu numărul cadastral xxxxx de pe str. xxxxx, care aparține Larisei Cairac și lui

Gheorghe Cairac, constituie suma de 72 552,79 lei.

Cu referire la pretenția privind eliberarea sectorului de teren cu suprafața de

0,0012 ha din terenul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,0681 ha,

instanțele de judecată au menționat că aceasta este întemeiată, deoarece s-a stabilit că

de fapt Nicolae Dînga ocupă o porțiune de 0,0012 ha din terenul cu numărul cadastral

xxxxx, care aparține Larisei Cairac, porțiunea dată fiind în partea de lângă hotarul

terenurilor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx. Astfel, instanțele de judecată au

constatat că Nicolae Dînga a încălcat dreptul de proprietate și de vecinătate.

Cererea reconvențională înaintată de către Nicolae Dînga a fost calificată ca

neîntemeiată.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Nicolae Dînga și Vera Dînga,

reprezentată de avocatul Victor Baran, prin care au solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi

hotărâri privind respingerea acțiunii inițiale și admiterea acțiunii reconvenționale.

(f.d. 35-41, vol.VI)

În motivarea recursului recurenții au reiterat circumstanțele de fapt menționate

în cererea reconvențională, subliniind că instanțele de judecată au concluzionat că

Nicolae Dînga și Vera Dînga nu au prezentat probe pertinente și concludente în

sensul că nu au acaparat nici o porțiune din terenul Larisei Cairac, încă această probă

lipsea și pentru admiterea cererii de chemare în judecată depusă de către Larisa

Cairac. Astfel, obligându-i să elibereze sectorul de teren cu suprafața de 0,0012 ha,

instanțele de judecată urmau să constate porțiunea de teren cu punctele de cotitură ale

hotarelor care urmează să fie eliberată.

Recurenții au menționat că întrebarea legată de hotarele între vecini urmează a fi

rezolvată pornindu-se de la lucrările cadastrale la nivel de teren, actualizarea planului

geometric cu stabilirea hotarelor, în caz contrar baza legală lipsește.

La 24 ianuarie 2023 Larisa Cairac, reprezentată de avocatul Igor Șcheau, a

depus referință asupra recursului înaintat de către Nicolae Dînga și Vera Dînga, prin

care a solicitat declararea acestuia inadmisibil, deoarece în esență este un apel

deghizat, care nu expune încălcările legate de aplicarea eronată a normelor de drept

material și procedural.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 23 iunie

2022, expediată participanților la proces la data de 25 iulie 2022. (f.d. 1, vol.VI)

Potrivit avizelor de recepție anexate la materialele dosarului recurenții au

recepționat copia deciziei motivate la data de 28 iulie 2022. ( f.d.2,5,8, vol.VI)

La 29 septembrie 2022, în termen, recurenții au depus la oficiul poștal recursul

motivat împotriva deciziei instanței de apel din data de 23 iunie 2022.

Prin încheierea din 01 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

admisibil recursul declarat de către Nicolae Dînga și Vera Dînga, reprezentată de

4

avocatul Victor Baran, împotriva deciziei din data de 23 iunie 2022 a Curții de Apel

Comrat și s-a transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond.

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin prisma art. 442, alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea

de recurs.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia că recursul urmează a fi admis și casată decizia din data

de 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Comrat, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În debutul analizei sale, Colegiul consideră imperioase dezideratele Curții

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac vs. Croația (hotărârea din

05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un

principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio

așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă

trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Din materialele dosarului rezultă că Larisa Cairac a depus prezenta acțiune

îndreptată împotriva lui Nicolae Dînga și Verei Dînga, intervenienți accesorii Andrei

Cairac, Alexei Cairac, Larisa Dînga, Pavel Verdeș, Consiliul și Primăria or. Leova,

executorul judecătoresc Veaceslav Cernenchi, Serviciul Cadastral teritorial Leova al

IP „Agenția Servicii Publice”, Vasile Botezatu și Mihail Pavschi, prin care a solicitat

încasarea prejudiciului material cauzat prin deteriorarea clădirii de producere cu

numărul cadastral xxxxx și a veceului amplasate pe terenul cu numărul cadastral

xxxxx, situate în or. Leova, str. xxxxx, obligarea eliberării sectorului de teren cu

suprafața 0,0012 ha parte din terenul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de

0,0681 ha, care aparține cu drept de proprietate reclamantei și care a fost în mod

ilegal ocupat de pârâți.

Nicolae Dinga a înaintat cerere reconvențională împotriva Larisei Cairac, prin

care a solicitat restabilirea hotarului conform titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu înlăturarea încălcărilor de folosință a imobilului.

Judecătoria Cimișlia, sediul central prin hotărârea din data de 16 iulie 2021,

menținută de către Curtea de Apel Comrat prin decizia din 23 iunie 2022, a admis

cererea de chemare în judecată depusă de către Larisa Cairac, a încasat în mod solidar

din contul lui Nicolae Dînga și Verei Dînga în beneficiul Larisei Cairac prejudiciul

material cauzat și i-a obligat pe Nicolae Dînga și Vera Dînga să elibereze sectorul de

5

teren cu suprafața 0,0012 ha din terenul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de

0,0681 ha, care aparține cu drept de proprietate Larisei Cairac. Acțiunea

reconvențională înaintată de către Nicolae Dînga și Vera Dînga împotriva Larisei

Cairac a fost respinsă.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel

Comrat, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură concluzia instanței de apel de

a menține hotărârea instanței de fond, fără a elucida toate circumstanțele importante

pentru soluționarea justă a cauzei, apreciind arbitrar probele prezentate la materialele

dosarului, fapt ce impune necesitatea casării deciziei instanței de apel, cu remiterea

cauzei spre rejudecare.

Articolul 239 din Codul de procedură civilă statuează că hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

Instanței de apel, reieșind din efectul devolutiv al apelului, îi revenea obligația

de a verifica circumstanțele și raporturile juridice stabilite de prima instanță, precum

și cele nestabilite dar care au importanță pentru justa soluționare a cauzei, să

aprecieze probele din dosar și cele prezentate suplimentar de către participanții la

proces și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

La caz, Larisa Cairac a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat prin

deteriorarea clădirii de producere și a veceului amplasate pe terenul cu numărul

cadastral xxxxx, situate în or. Leova, str. xxxxx și obligarea eliberării sectorului de

teren cu suprafața 0,0012 ha din terenul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de

0,0681 ha, care în opinia reclamantei a fost în mod ilegal ocupat de către Nicolae

Dînga și Vera Dînga.

La rândul său Nicolae Dînga a solicitat restabilirea hotarului conform titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu înlăturarea încălcărilor de folosința

a imobilului.

În consecutivitatea lor, pretențiile invocate de Larisa Cairac și Nicolae Dînga cu

referire la eliberarea sectorului de teren ocupat ilegal și restabilirea hotarului urmează

a fi examinate în primul rând, ori în dependență de locul aflării hotarului între vecini

poate fi soluționată și pretenția cu privire la repararea prejudiciului material cauzat

prin deteriorarea construcțiilor.

Din materialele dosarului rezultă că coproprietari ai terenului cu numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0681 ha din or. Leova, str. xxxxx sunt Unitatea

Administrativ Teritorială Leova cu 3/4 cotă- parte și Larisa Cairac cu 1/4 cotă-parte.

Totodată, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat Larisei

Cairac confirmă că aceasta deține în proprietate comună pe cote-părți 1/4 cotă-parte

din terenul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,0681 ha situat în or.

Leova, str. xxxxx. Careva acte privind repartizarea în natură a 1/4 cotă-parte din

terenul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,0681 ha, cu stabilirea

hotarelor fixe la dosar lipsesc.

Terenul învecinat cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0611 ha și casa

de locuit individuală cu numărul cadastral xxxxx din or. Leova, str. xxxxx, aparțin cu

drept de proprietate lui Nicolae Dînga, fapt confirmat prin extrasului din Registrul

bunurilor imobile. (f.d. 15, vol.I)

Larisa Cairac a susținut că Nicolae Dînga ocupă ilegal porțiunea de 0,0012 ha

din terenul cu numărul cadastral xxxxx. În acest sens a prezentat răspunsul

6

Serviciului Cadastral teritorial Leova al IP „Agenția Servicii Publice” nr. 11/25c-07/1

din 09 ianuarie 2020 și planul geometric eliberat la 13 decembrie 2018, potrivit

căruia suprafața posesiunii de fapt a terenului cu numărul cadastral xxxxx este de

0,0669 ha. (f.d. 110, vol. II)

La rândul său Nicolae Dînga, atât în apel, cât și în recurs a susținut că deține cu

drept de proprietate terenul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0611 ha și

de fapt în natură posedă suprafața de 0,0611 ha, fiind-i stabilite hotarele fixe ale

terenului, iar argumentul Larisei Cairac că ar fi ocupat abuziv o porțiune de 0,0012 ha

din terenul cu numărul cadastral xxxxx este declarativ.

În conformitate cu art. 19, alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.

1543-XIII din 25 februarie 1998 hotarele generale ale terenului sunt hotarele stabilite

în cadrul lucrărilor de întocmire a documentației cadastrale în vederea înregistrării

primare, fără coordonarea acestora cu titularii de drepturi asupra terenurilor

adiacente. Suprafața terenului determinată în procesul stabilirii hotarelor generale se

consideră aproximativă.

Aliniatul 3 al aceluiași articol prevede că hotarele fixe ale terenului se stabilesc

în baza acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra terenurilor ale căror

interese sunt atinse, cu condiția că acțiunile respective nu contribuie la tăinuirea

tranzacțiilor cu terenuri.

Instanțele de judecată nu au stabilit ce tip de hotare există între terenurilor cu

numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, dacă posesiunea de fapt a terenului cu numărul

cadastral xxxxx este mai mare decât în documentele ce confirmă dreptul de

proprietate al lui Nicolae Dînga.

Din analiza deciziei instanței de apel rezultă că instanța nu a verificat dacă

suprafața terenului cu numărul cadastral xxxxx, de 0,0611 ha, deținută cu drept de

proprietate privată de către Nicolae Dînga și Vera Dînga s-a majorat ca urmare a

afirmațiilor Larisei Cairac privind ocuparea abuzivă a suprafeței de 0,0012 ha din

terenul cu numărul cadastral xxxxx.

Instanța de recurs subliniază că nesoluționarea acestei chestiuni și exproprierea

lui Nicolae Dînga de suprafața de 0,0012 ha din proprietatea privată duce la atingerea

dreptului de proprietate garantat de art. 1 Protocolul 1 CEDO, deoarece Nicolae

Dînga și Vera Dînga au înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0611 ha și nu pot fi obligați să cedeze

proprietatea sa.

Prin urmare, la examinarea litigiului ce vizează dreptul de vecinătate și de

proprietate al Larisei Cairac, Nicolae Dînga și Verei Dînga instanțele de judecată

urmau să țină cont de drepturile atât a proprietarului terenului cu numărul cadastral

xxxxx, cât și a proprietarilor terenului cu numărul cadastral xxxxx.

Constatările instanțelor de judecată precum că Nicolae Dînga ocupă o porțiune

de 0,0012 ha din terenul cu numărul cadastral xxxxx, care aparține Larisei Cairac,

sunt premature în lipsa stabilirii hotarelor fixe a fiecărui teren, inclusiv punctele de

cotitură ale hotarelor terenurilor învecinate cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx.

Totodată, nu s-a verificat dacă suprafața de teren deținută de fapt de către

Nicolae Dînga deviază de la suprafața atribuită prin titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și înregistrată în Registrul bunurilor imobile.

În caz că suprafața terenului lui Nicolae Dînga este mai mare decât suprafața

indicată în actele de proprietate instanțele de judecată urmau să indice care este

diferanța de suprafață și care porțiune de teren urmează să fie eliberată cu indicarea

punctelor de cotitură ale hotarului.

7

Astfel, pentru justa soluționare a litigiului instanțele de judecată ierarhic

inferioare urmau să stabilească care sector de teren posedă de fapt Larisa Cairac din

suprafața de 0,0681 ha, dacă hotarele terenului cu suprafața de 0,0681 ha au fost

transpuse în natură, care sector de teren este ocupat ilegal de către Nicolae Dînga și

ce porțiune de teren, cu indicarea punctelor de cotitură ale hotarelor, trebuie să fie

eliberată de către Nicolae Dînga.

În dependență de soluționarea acestei pretenții depinde și soluția în partea

pretențiilor privind încălcarea dreptului de vecinătate.

În aceste circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că Nicolae Dînga și Vera

Dînga nu au fost auziți de instanța de apel într-un mod echitabil, cu respectarea

garanțiilor prevăzute la articolul 6 din Convenție.

Colegiul apreciază ca fiind relevante argumentele recurenților referitor la

aprecierea arbitrară a probelor de către instanța de apel, or, în sarcina instanței de

apel, potrivit art. 373 din Codul de procedură civilă, revine obligația verificării

circumstanțelor și raporturilor juridice stabilite în hotărârea primei instanțe și în final

să le expună în decizia sa.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că contrar prevederilor art. 373, alin. (1) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel nu a verificat, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și a raporturilor juridice stabilite.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa ca

dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, nu poate

trece drept efectiv decât daca cererile și observațiile părților sunt în mod real

ascultate, adică în mod real si concret examinate de către instanța sesizata. Altfel

spus, art. 6 din CEDO, implică în special în sarcina instanței, obligația de a proceda la

un examen efectiv al mijloacelor de proba, al argumentelor și elementelor de proba

ale părților.

În această ordine de idei, este evident că, în condițiile din speță, constatările

instanței de apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la

materialele cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise,

astfel încât instanța de recurs fiind în dificultate de a exercita controlul judiciar asupra

unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea soluției adoptate.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia

recursului declarat de către Nicolae Dînga și Vera Dînga, reprezentată de avocatul

Victor Baran, împotriva deciziei din data de 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat,

deoarece soluția instanței de apel este bazată pe interpretarea eronată o normelor de

drept procedural și neelucidarea circumstanțelor speței.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie prematură, dictată de

interpretarea eronată o normelor de drept procedural și neelucidarea tuturor

circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității

admiterii recursului declarat de către Nicolae Dînga și Vera Dînga, reprezentată de

avocatul Victor Baran și casării deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat,

cu restituirea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Comrat, în alt complet de

judecată.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) și art. 445, alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

8

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Nicolae Dînga și Vera Dînga, reprezentată

de avocatul Victor Baran.

Se casează integral decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat adoptată

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Larisa

Cairac împotriva lui Nicolae Dînga și Verei Dînga, intervenienți accesorii Andrei

Cairac, Alexei Cairac, Larisa Dînga, Pavel Verdeș, Consiliul și Primăria or. Leova,

executorul judecătoresc Veaceslav Cernenchi, Serviciul Cadastral teritorial Leova al

IP „Agenția Servicii Publice”, Vasile Botezatu și Mihail Pavschi privind încasarea

prejudiciului material cauzat prin deteriorarea construcției, eliberarea sectorului de

teren ocupat ilegal, înlăturarea tuturor bunurilor de pe acest sector de teren, încasarea

cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvenționala înaintată de către Nicolae Dînga

și Vera Dînga împotriva Larisei Cairac privind restabilirea hotarului conform titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu înlăturarea obstacolelor în

folosința imobilului și se trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

9